Biblioteca digitală globală – ultima „Bibliotecă din Alexandria”. Lucrarea Profesorului Narcis Zărnescu (membru al Academiei Germano-Române și al Academiei Oamenilor de Știință din România, membru titular al CRIFST – Comitetul Român pentru Istoria si Filosofia Stiintei si Tehnicii, redactor șef al revistei „Academica” și redactor șef adjunct al revistelor Sudii & Comunicări, Noesis, Cunoașterea științifică și Intelligence Info ale CRIFST, distins cu „l’Ordre des Palmes académiques”) de Ziua Internațională a Cărții și a Drepturilor de autor la CRIFST

Comitetul Român pentru Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii sau CRIFST este un comitet din structura Academiei Române, având ca obiectiv studierea și promovarea istoriei și filozofiei științei și tehnicii, cu accent pe contribuția României. Comitetul a luat ființă la 22 februarie 1957, la inițiativa Academicianului Traian Săvulescu, pe atunci președinte al Academiei Republicii Populare Române, după ce, la 11 aprilie 1956, Biroul Prezidiului Academiei a aprobat afilierea acesteia la Uniunea Internațională de Istoria Științei. Inițial, titulatura a fost Comitetul Român pentru Istoria și Filosofia Științei (CRIFST).

„Viitorul cărții și al suporturilor de carte” la CRIFST (Comitetul Român de Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii) – DIS (Divizia de Istoria Științei) de Ziua Internațională a Cărții și a Drepturilor de autori

Conferință mea își are unul dintre izvoare într-o cronică  neterminată, păstrată în 29 de copii manuscrise și publicată pentru prima dată de Mihail Kogălniceanu în 1852, intitulată: „De neamul moldovenilor, din ce țară au ieșit strămoșii lor.” Va fi și cartea de căpătâi a Școlii Ardelene (o o mișcare de emancipare politico-socială a românilor din Transilvania ai căror reprezentanți au adus argumente istorice și filologice în sprijinul tezei că românii transilvăneni sunt descendenții direcți ai coloniștilor romani din Dacia, cunoscută și sub numele de latinism)

Voi da citire, cu permisiunea domniilor voastre, ultimelor rânduri din Predoslovia lui Miron Costin, în semn de omagiu adus Cărții și Bibliotecii românești, implicit Școlii românești, care a făcut posibile de-a lungul vremurilor, cititul și înțelegerea cărților, precum și scrierea de noi cărți, ctitorindu-se, astfel, treptat, cultura noastră națională. Citez: „Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ți dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noștri, cânduva și mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme și cu cetitul cărților a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta și mai frumoasă și mai de folos în toată viiața omului zăbavă decâtŭ cetitul cărților. Cu cetitul cărților cunoaștem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăți, cu cetitul pentru greșalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înțelégem minunate și vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiața, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul și Dumnezeu Hristos, ne învață, zicândŭ: Cercați scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noștri ne învață, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéște cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală”^[1].

O laudă a cărții este necesară, atunci când omenirea este asurzită de zgomotul istoriei. Cititorii și scriitorii se zidesc în tăcere. Imaginarul european a fost bântuit și modelat de Don Quijote, Faust, Hamlet, Julien Sorel, Emma (Madame) Bovary. Personaje care, deși par a avea transparența și fragilitatea hârtiei, au rezistat mai bine decât baricadele. Am aflat, între timp, de la Ray Bradbury, că hârtia arde la 451 grade pe scara Fahrenheit. Așa că nu vom putea uita, până în ultima clipă a vieții noastre, rugurile aprinse de naziști și sovietici. Ele nu s-au stins încă în memoria noastră. Istoria recentă ne-a învățat că tiranii și torţionarii se tem cel mai mult de cărți. Ele nu sunt santajabile. Nu se înspăimântă și nu cedează sub tortură.

Căutând către orizontul sacru al obârşiilor, ab origine, ne amintim că pentru poporul român, creștinat de Apostolul Andrei, „La început era Cuvântul” (Ioan, 1:1) şi „Cuvântul S-a făcut trup”. (Ioan, 1:14). Dar aceste două versete se pot înțelege, cred eu, și altfel, ca o erezie blândă: căci acel Cuvânt, ce ni s-a dăruit la începuturi, a devenit și misiunea unora dintre noi, aceea de a-l semăna și răsădi, de a-l întrupa în cărți și a-l înmulți în biblioteci. Și, totuși, care va fi viitorul cărții care a întemeiat cultura și civilizația europeană?

În căutarea unui răspuns, am explorat și interogat cărți, situri, studii, statistici, conferințe, simpozioane, dezbateri academice. Am folosit metode și instrumente preluate secvențial din sociologie și psihologia mulțimilor, teoria mentalităților, teoria imaginarului, istoria ideilor, studii culturale, teoria rețelelor etc. Concluziile, la care am ajuns, pentru a nu abuza de timpul și răbdarea auditoriului, au fost sintetizate în liste de întrebări, fără o ordine prestabilită, cu sau fără răspuns, asupra cărora vom reveni și le vom clasifica după criterii cronologice și tematice. Iată mai multe întrebări-reper, pe baza cărora s-ar putea dezvoltă câteva prognoze și soluții acceptabile.

•  Care va fi viitorul format de carte?
• Ce este mai perisabil, o carte tipărită pe hârtie de arhivă sau o carte electronică?
• Cum se va face accesul la colecții speciale și la cărți rare, având în vedere digitizarea?
• Cum va afecta digitizarea, bibliotecile de artă? Dar cercetarea artistică?
• Ce schimbări vor aduce noile tehnologii de tiparire/publicare în modurile tradiționale de legitimitate academică, evaluare inter pares etc.?
• Cum se va asigura accesibilitatea textelor electronice pentru persoanele cu dizabilități?
• În ce moduri se poate trece dincolo de discuțiile depasite despre „moartea cărții” și ne putem concentra pe nașterea a ceva nou?
• Care este viitorul cărții ca obiect tangibil?
• Cum și de către cine se va asigura finanțarea suportului și a lecturii digitale, în general? 
• Care sunt implicațiile economice legate de viitorul cărților electronice?
• Care va fi rolul editorului?
• Care va fi rolul intermediarilor?
• Ce noi forme creative devin posibile odată cu implementarea cărțile electronice?
• Ce diferențe apar în modul în care citim sau privim materialele digitale față de cele tipărite, în special în ceea ce privește atenția și liniaritatea sau neliniaritatea, dar și modul în care aceste diferențe de formă ar putea afecta procesele de gândire?
• Cum vor modifica noile tipuri de e-books modul de lectură?
• Cum ar trebui să fie noul tip de bibliotecă și bibliotecar pentru a răspunde provocărilor tehnologice şi informaţionale din viitorul apropiat?
• Când, cum şi de ce ar accepta oamenii coexistenţa cărților tradiţionale şi a celor digitizate?
• Se pregătesc module educaționale personalizate, pe categorii de vârstă și profesii etc.?
• Cât de sigură și stabilă este arhivarea cărților electronice?
• Cum se vor completa componentele fizice și digitale ale cărților?
• Cum vor fi arhivate și catalogate diferitele forme de cărți digitale–în special cele cu elemente dinamice, linkuri?
• Care va fi viitorul cărților legate manual?
• Cum vor fi apreciate cărțile vechi și valorile haptice specifice? Cum putem reactiva interesul pentru carte ca obiect fizic?
• Cum pot supraviețui librăriile din cărămidă și mortar?
• Ce putem învăța despre cărțile trecutului pentru a modela cărțile viitorului?
• Este cartea cuvântul potrivit pentru a vorbi despre „cartea” viitorului?
• Cine va avea acces la cărțile viitorului?
• Ce se întâmplă cu cititul și scrisul în perspectiva cărții digitale?
• Cum vor obține cărțile electronice o estetică mai haptică sau interactivă?
• Se pare că mai multe particularităţi ale cărții fizice, pur și simplu, nu pot fi reproduse digital. S-a schimbat deja definiția standard a cărţii?
• Ce se va întâmpla cu patrimoniul, național și global, al bibliotecilor tradiționale și digitale?
• Ce va face utilizatorul–elev, student, cercetător, profesor, cititor?
• Se va putea auto-apdata?
• Vor apărea sisteme care să conecteze și updating utilizatorul uman în timp real?  
• Vor apărea noi tipuri de lectură, acumulare și  asimilare de informații?

Dar chiar și în această situație atipică, pe care niciunul din profeții clasici nu a prevăzut-o, cele patru întrebări kantiene rămân actuale, deși cu o eficiență minimă:

• Ce pot să știu?
• Ce ar trebui să fac?
• Ce pot spera?
• Ce este ființa umană?

Un alt răspuns, de ultimă generație, ar putea să ni-l dea geneza recentă a creierului artificial, numit computer neuromorfic, [‘neuromorphic computer’], aflată în desfășurare și continuă apdatare, updating; creier, comparabil cu cel uman. Deși computerul neomorfic este mai puternic decât 1.000 de cipuri de inteligență artificială (AI) si mai rapid de 50 de ori decât un sistem computerizat convențional. Sistemul cuprinde peste 1,1 miliarde de neuroni artificiali și 128 de miliarde de sinapse artificiale, distribuite pe 140.544 de nuclee de procesare. Acest super-creier artificial poate efectua 20 de cvadrilioane de operații pe secundă.

În topul de zece giganți, constructori ai inteligenței și creierului artificiale, format din Andrew Ng, Ian Goodfellow, Sam Altman, Yann LeCun, Demis Hassabis, Karen Hao, Kirk Borne, Jeremy Howard, Fabio Moioli, Clément Delangue, propun să-i menționăm și pe reprezentanții companiei Cyber Swarm cu sediul la Ploiești și Palo Alto, companie fondată și coordonată de Mihai Raneti, care a intrat rapid într-o cursă concurențială redutabilă cu companii transatlatice din domeniu, reușind să devină deja vizibili. Așadar, propun să „pariem” pe această echipa autohtonă, formată din Mihai Raneti, Viorel Dumitru, Delia Nan, Cristina Huides, Veronica Gaftoi, Adelina Duca, Andrei Iliescu.

Designul acestor computere se bazează pe arhitectura Von Neumann. Dar spre deosebire de computerele tradiționale, unde stocarea și procesarea datelor sunt separate, computerul neuromorf integrează aceste elemente, la fel cum creierul uman integrează memoria și procesarea. El învață și evoluează, dar spre deosebire de computerele tradiționale, acesta nu este limitat de constrângerile procesării digitale, ceea ce îi asigură o adaptabilitate și performanță de neegalat, dacă ţinem cont de eficiența energetică, recunoașterea modelelor și procesarea semnalului analogic.

Inspirat de complexitatea naturii, noul tip de savant AI, valorifică eficiența și puterea de procesare a tehnologiei neuromorfe, asigură o performanță accelerată și o eficiență energetică optimizată în calculele complexe și procesarea datelor. Iată, așadar, un paradox fascinant: oameni de știință excepționali, creatori ai inteligenței artificiale, se întorc la natură. Probabil că numai un om de știință genial va fi conștient și va recunoaște că a rămas repetent la marea și neglijată Școală a  Naturii. Poate că, totuși, biblioteca digitală globală, nu va fi ultima „Biliotecă din Alexandria”…?

^[1]Letopisețul Țării Moldovei. De neamul moldovenilor. 2017. Ed. Scriptorium, pp. 258-259

Articole asociate

Prezentarea (recenzia) cărții „Analiza geopolitică și securitară a Orientului Mijlociu. Studiu științific.” – autor Alba Iulia Catrinel Popescu (prof. dr. Narcis Zărnescu, critic și istoric literar, membru în Staff al Jurnalului Bucureștiului, redactor șef al Revistei „Academica” și redactor șef adj. al revistelor „Cunoașterea științifică”, „Intelligence Info”, „Studii și Comunicări” și „Noesis” ale CRIFST al Academiei Române, membru al Academiei Germano – Române și al Academiei Oamenilor de Știință din Româmia, Cavaler al Ordinului „Palmes Académiques” din Franța)

Conferința CRIFST (Comitetul Român pentru Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii) a Academiei Române. „Impactul AI, din perspectiva binomului foucaultian episteme – techne” (Prof. dr. Narcis Zărnescu, membru în Staff al Jurnalului Bucureștiului, membru titular al CRIFST, redactor șef al revistei „Academica”, redactor șef Adjunct al revistei de Sudii și comunicări și al revistei Noesis al CRIFST, secretar științific al Secției X– Filosofie, Teologie și Psihologie a AOȘR–Academia Oamenilor de Știință din România, distins cu „l’Ordre des Palmes académiques”)

Ziua de 23 Aprilie – „Ziua Internațională a cărții și a drepturilor de autor” și „Ziua Bibliotecarului din România”, la Academia Română (cu participarea prof. dr. Narcis Zărnescu, critic și istoric literar, redactor șef adjunt al trustului de presă cultural – educațional și de cercetare științifică în științele socio – judiciare Jurnalului Bucureștiului și Cavaler al Ordinului „Palmes Académiques” din Franța)

Intelligence – Informația și nevoia de gestionare a resurselor informaționale (Information and the need to manage information resources) – Intelligence Info (partener media al Jurnalului Bucureștiului)

Nota redacției

Scurtă incursiune în Istoria detectivismului (Partea 2). Corespondență de la Maria Bumbaru președinta ANDR (Asociația Națională a Detectivilor din România)

Forumul Național al Economiștilor din România (FNER) anual al Asociației Facultăților de Economie din România (AFER) – 2024 Predeal (ZMBv – Zona Metropolitană Brașov) cu participarea Lect. dr. Doina Guriță, corespondentă permanentă a Jurnalului Bucureștiului (autoare de lucrări prestigiose distinse cu premii natționale și înternaționale). Conferirea titlului onorific de DrHC lui Alain Juppé (membru al Consiliului Constituțional francez, fost prim-ministru și primarul metropolei Bordeaux)

Proză scurtă – „Cât de liberi suntem cu adevărat”. „Incurabil Rilke” și „Argument” (Corespondență de la poetul, eseistul și traducătorul trilingv brașovean Dr. Christian W. Schenk, membru corespondent al Berlin-Brandenburg Academy of Sciences and Humanities, membru în Staff al Jurnalului Bucureștiului, Boppard – Renania-Palatinat, Germania)

Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră, Ne…

ICR Stockholm – Marea retrospectivă a picturii românești contemporane din colecțiile asociației franceze de artă contemporană „Soleil de l’Est” (aflată sub președinția eruditului promotor de artă vizuală Michel Gavaza)

Cronologie Biblică, în sinteză, pe înțelesul tuturor. Partea 1 (Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița, economist, filosof și scriitor)

Maramureș – Istoria o scriu temerarii, nu epigonii – Corespondența mea privată cu compatriotul meu (francez), fostul funcționar de Poliție și membru IPA (International Police Association – France), Loïc Thétio („Românul de pe Coasta Atlanticului”, „Omul pe care ni l-a trimis Dumnezeul”) – angajați profund în ajutoarele umanitare și în slujba adevărului istoric (de 33 de ani)

Supradotarea – o condiție psihologică specială. Evaluare la Leonardo School – Centrul Gifted Education din București (partener cultural – educațional al Jurnalului Bucureștiului și al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice – education – research & developement, Paris–Bucharest)

Scurtă incursiune în Istoria detectivismului (Partea 1). Corespondență de la Maria Bumbaru președinta ANDR (Asociația Națională a Detectivilor din România)

Subiect de teză de doctorat (Sujet de thèse). „Le Casse du siècle – En quête de vérité”. „Jaful secolului” de la banca Société Générale din Nisa. O conexiune dintre OAS (Organizație Armată Secretă), SAC (Serviciul de Acțiune Civică) gaulle-ist și celebra organizație criminală „French Connexion” în „războiul cazinourilor” a „anilor de plumb” de pe Coasta de Azur, într-un „triunghi al bermudelor” determinat de Albert Spaggiari–Jacques Cassandri–Jean Guy. În căutarea și (re)stabilirea adevărului istoric

Le dossier criminel Matthieu Moulinas. Étude de la criminalité sexuelle juvénile (par le biais des MASS – Mathématiques Appliques). Dosarul criminal Matthieu Moulinas (criminal sexual minor recidivist, condamnat la închisoare pe viață). Subiect de teză de doctorat – Studiul criminalității sexuale juvenile cu ajutorul MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale – Sistemele complexe, Fornale și Fractali – prof. univ. dr. Thomas CSINTA, jurnalist de investigații criminale, atașat de presă al OADO – Națiunile Unite, detașat permanent la Curțile cu Jurați ale Tribunalelor Judiciare franceze)

Mesajul politic al G-ralului de armată, profesor universitar Mircea Chelaru (deputat AUR al județului Argeș) câtre națiunea Română

Prietenul nostru de suflet, Mihai Căldăraru (Director Executiv Adjunct Protecție Socială a DGAS România – AEDOPS România) – „omul mic cu suflet mare”, premiat de Ministrul Familiei Natalia Intotero, la Gala Națională a Binelui – 2024, iar prof. dr. Adrian Streinu – Cercel, susținător al Galei, distins cu titlul de „Doctor Honoris Causa” al Universității Apollonia din Iași și implicit, cu cel de „Cetățean de Onoare” al Târgu’ Ieșilor

Colocviile TeleMoldova Plus (+) cu o dublă lansare de carte și o piesă de teatru

„Art Basel Miami” – Săptămâna Artei în Miami (Corespondență de la artista vizuală Paula Craioveanu – „regina amazoanelor plasticii românești” din Miami – Florida, SUA)

Profesorul Doru Pop de la UBBC (Universitatea Babeș – Bolyai) din Cluj – Napoca: Blaga și „gândirea evreiască”

„Arta, pentru a fi cunoscută trebuie să circule”. Eruditul promotor franco – român al artei vizuale est – europene Michel Gavaza, președintele prestigioasei asociații franceze de artă contemporană Soleil de l’Est, din nou în România

Incursiune prin labirintul psihicului uman – „De la viață la moarte și înapoi” (Partea 2) de la corespondentul nostru permanent Dr. Anna–Nora Rotaru–Papadimitriou (Grecia–Atena), membră a Staff al Jurnalului Bucureștiului

„Din viața investigatorilor privați (Privat investigator – Pi/∏/π) – mituri și realități”. Interviu cu D-na Maria Bumbaru președinta ADNR (Asociația Naționlă a Detectivilor din România). Partea 1 (Generalități)

„Din viața investigatorilor privați (Privat investigator – Pi/∏/π)– mituri și realități”. Interviu cu D-na Maria Bumbaru președinta ADNR (Asociația Naționlă a Detectivilor din România). Partea 2 (Activitatea și „costul” real al unui ∏)

In memoriam profesoara de canto Adela – Ioana Burlui. Elogiu profesorului de medicină dentară și „omului de litere” Vasile Burlui, președintele Fundației „Sfânta Apollonia” din Iași și „patronul” congreselor internaționale ale Universității Apollonia „Pregătim viitorul–promovăm excelența”

Henri Poincaré, printre contemporanii săi și dincolo de ei. Incursiuni în geo-receptologia și geofilosofia științei (Corespondență de la prof. dr. Narcis Zărnescu, scriitor, critic și istoric literar, redactor șef al Revistei „Academica” al Academiei Române, secretar știinfic al Academiei Oamenilor de Știință din România, secția  Secția X–Filosofie, Teologie și Psihologie, membru al Staff al Jurnalului Bucureștiului, Cavaler al Ordinului „Palmes Académiques” din Franța)

Profesorul Doru Pop de la UBBC (Universitatea Babeș – Bolyai) din Cluj – Napoca: „Fascismul, un herpes care mereu se reîntoarce”

Cum „traducem” cultura. Marea antologie a liricii românești (Die Geschichte der rumänischen Lyrik) de la începuturi și până astăzi, a poetului și traducătorului trilingv brașovean Dr. Christian W. Schenk (membru corespondent al Berlin-Brandenburg Academy of Sciences and Humanities), corespondent permanent al Jurnalului Bucureștiului (din Boppard – Renania-Palatinat, Germania)

Uniți în onoare și recunoștință în amintirea eroilor de Ziua Internațională a Drepturilor Omului, la sediul OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului – Ecosoc – Națiunile Unite)

„Ortopedia Pediatrică este Știință, Artă și Predicție” (Corespondență de la Dr. Gheorghe Burnei, Professor of pediatric orthopedics, Macta Clinic – Constanța)

„Grandes écoles scientifiques – un modèle à réinventer” (Pierre Veltz, professeur émérite à l’Ecole des Ponts ParisTech – École nationale des ponts et chaussées)

„Scriitorul” multirecidivst Rédoine Faïd („Le Roi de Belle”) specializat în jafuri armate și evadări – Spectaculoasa sa evadare din CPSF (Centrul Penitenciar de la Réau) cu un elicopter Alouette. Procesul și Verdictul. Corespondență de la Curtea cu Jurați a TJP (Tribunalul Judiciar Paris)

Traducerea (Corespondență de la Dr. Dr. Christian W. Schenk – poet și traducător trilingv brașovean, membru corespondent al Berlin-Brandenburg Academy of Sciences and Humanities, corespondent permanent și membru al Staff al Jurnalului Bucureștiului din Boppard – Renania-Palatinat, Germania). Traducerea textelor cu caracter juridic (Thomas Csinta, criminal investigation journalist, research professor in MM – mathematical modeling & in MASS – Applied Mathematics in Social Sciences)

Le vernissage de l’exposition „Icônes et poteries de Roumanie” (Corespondență de la eruditul promotor franco – român al artei vizuale est – europene Michel Gavaza, președintele prestigioasei asociații franceze de artă contemporană Soleil de l’Est, promotorul înfrățirii orașelor Brașov – ZMBv și Tours-Métropole Val de Loire)

Le 10 octobre – „Journée européenne & mondiale contre la peine de mort” avec Amnesty International, ECPM (Ensemble Contre la Peine de Mort) et le Journal de Bucarest („Le petit Parisien”)

Centrul Gifted Education. În căutare de noi colegi pentru anul academic 2023 – 2024

Revista internațională de cultură „Cervantes”: Rezumat al interviului „interzis” al profesorului – cercetător Thomas Csinta, acordat jurnalistului Geo Scripcariu, de la Radio Punct Londra