Mulțumesc pentru publicarea articolelor mele.
Rămân tot mai plăcut impresionat de această realizare numită „Jurnalul Bucureștiului”, care este cu adevărat extraordinară și care se detașează tot mai mult față de toate celelalte publicații, inclusiv de cele considerate ca fiind cele mai bine realizate. Numai o minte genială poate realiza ceea ce nu pot face nici cei mai talentați. Cu prețuire,
N. Grigorie Lăcrița (Juridice–Profesionişti)
„Nicio pasiune nu fură minţii toate puterile aşa de bine cum o face frica.” (Edmund Burke)
Regimurile de dictatură și statele de ocupație (și nu numai ele) au fost preocupate dintotdeauna, și sunt preocupate și în prezent, de găsirea unor metode prin care, promovând frica, teama de ceva, să schimbe modul de viață al oamenilor să schimbe modul de viață al oamenilor și să îi subjugă, conform dorințelor lor, făcând-ui să se supună fără răzvrătiri și chiar să-i susțină (pe cât posibil și cu convingere) în tot ceea ce fac. Frica, teama de ceva este terenul cel mai propice al manipulatorilor pentru a promova știrile false până când acestea sunt însușite ca fiind adevărate conform dorințelor lor.
Dintotdeauna, pentru a produce o frică, o teamă de ceva în rândul oamenilor (supușilor), conducătorii au apelat (și apelează și în prezent) la cele mai eficiente metode, inclusiv sub formă de povești, de ficțiuni înspăimântătoare, chiar până la teama de moarte. Maeștrii propagandei permanent au găsit (și găsesc și în prezent) câte ceva, câte o metodă cu care să-i sperie pe oameni ca să facă cu aceștia ce vor, inclusiv prin a fi susținuți. Exemplele care se pot da sunt numeroase, dar dintre acestea mă voi opri numai la următoarele.
- Herman Goering care, în timpul procesului de la Nürnberg, când a fost întrebat cum a convins poporul german să‑i susțină, acesta a spus: „Este un lucru simplu. Nu are de‑a face cu nazismul, ci cu natura umană. Poți face asta într‑un regim nazist, socialist, poți să o faci în comunism, în monarhie sau democrație. Singurul lucru pe care guvernul trebuie să‑l facă, pentru a transforma oamenii în sclavi, este să promoveze frica. Și, dacă poți găsi ceva care să‑i sperie, vor face tot ceea ce dorești”.
- Joseph Goebbels, maestrul propagandei naziste și poate cel mai priceput expert media al epocii moderne, ar fi explicat succint în ce constă metoda sa prin care „o minciună să devină adevăr” și „o frică să schimbe modul de viață al oamenilor”, afirmând că „o minciună spusă o dată rămâne minciună, dar o minciună spusă de o mie de ori devine adevăr”. În Mein kampf, Hitler scria: „Cea mai strălucită tehnică propagandistică nu va avea nici un succes dacă nu se ține cont în permanență de un principiu fundamental–trebuie să se limiteze la un număr mic de elemente și să le repete la nesfârșit” (Pentru aceste citate a se vedea cartea lui Yuval Noah Harari „21 de lecţii pentru secolul XXI”, Editura Poliom, 2018, pg. 238.)
Pe internet circulă și următorul citat: „Dacă spui îndeajuns de mult o minciună și îi dai glas cât se poate de frecvent, ea va fi crezută.” (Adolf Hitler) Maleficii conducători naziști au reușit să schimbe modul de viață al poporului german pentru a se supune și chiar pentru a-i susține, promovând frica, limitată la un număr mic de elemente și repetate la nesfârșit, după care au făcut ceea ce au dorit cu el. O frică, promovată printr-un număr mic de elemente, bine gândite, repetate la nesfârșit, va ajunge să-i facă pe oameni să o accepte și să trăiască cu ea ca și cum ar fi „un mod de viață”, după care guvernanții vor face ceea ce doresc cu ei.
Nota redacției. Dictatorul antisemit Adolf Hitler (fost om politic și lider al Partidului Muncitoresc German Național-Socialist), devenit Cancelar al celui de-al 3-lea Reich (30 ianuarie 1933–30 aprilie 1945) și Führererul acesteia (2 august 1934– 30 aprilie 1945), adept al unei politici expansionist–agresive (considerată principala cauză a izbucnirii celui de-al 2-lea Război Mondial), ales „omul anului” în 1938 de către revista americană Time, care a transformat Germania într-o dictatură monopartidă bazată pe ideologia totalitaristă și autoritaristă a național-socialismului, a fost unul dintre cei mai mari criminali din istorie (chiar și pentru „ne-sioniști”). Fiind convins că cel de-al 3-lea Reich va dura peste 1.000 de ani, el a pus bazele ideologice ale sistemului axiomatic nazist, constând, în esență, în superioritatea rasială ariană și antisemitismul. Geoff Layton în lucrarea „Germania: Al Treilea Reich, 1933-1945”, afirmă: „Hitler a fost produsul, și nu creatorul unei societăți deja infestate. În orice caz, ar fi eronat să-l considerăm un antisemit oarecare. Ura față de evrei era obsesivă și vindicativă și i-a influențat întreaga filosofie politică. Că el a fost în stare să o pună în practică, nu poate fi explicat decât prin circumstanțele specifice ale Germaniei postbelice: umilința suferită la Versailles și problemele grave de ordin socio-economic dintre anii 1918-1923 și 1929-1933. Într-o asemenea situație, Hitler a fost în măsură să exploateze existența unei ostilități latente împotriva evreilor și să o transforme într-o politică radicală a urii.” Sionismul (de la Muntele Sion, nucleul așezării davidice în Ierusalim) este mișcarea de emancipare națională a evreilor cu scopul readunării lor din împrăștiere și revenirii în țara strămoșească, în Israel, pentru restabilirea unei vieți evreiești independente și, în continuare, recrearea și consolidarea unui stat evreiesc. Folosit pentru prima oară de Nathan Birnbaum (1864–1937), în 1890 pentru mișcarea pre-sionistă Hovevei Țion, termenul sionism a fost adoptat de dr. Theodor Herzl la Primul Congres Sionist, ținut în 1897 în Elveția. Sionismul nu se confundă cu teritorialismul sionist, o altă mișcare naționalistă evreiască, astăzi de domeniul istoriei, ce-și propunea crearea unei patrii a evreilor, dar nu neapărat în Palestina. Printre inițiativele falimentare de colonizare evreiască pot fi menționate:
- Inițiativa baronului Hirsch de colonizare pe teritorii sub-populate în Argentina. Au fost câteva mii de familii evreiești care s-au stabilit în Argentina ca urmare a acestui program.
- Programul Madagascar-inițiativa avortonă nazistă de a transfera evreii Europei în insula Madagascar, ca un fel de alternativă umană la Soluția finală (exterminarea evreilor din Europa).
Oare vreun vânzător din prezent (global, local, statal sau particular) de „știri false” și/sau de „o frică, promovată deghizat în numele binele public, prin care să schimbe modul de viață al oamenilor”, ar mai putea aduce îmbunătățiri la aceste „principii fundamentale”? Guvernul Mondial fabrică permanent câte ceva cu care să aducă la același numitor întreaga omenire, cu care să înfăptuiască „statul mondial unic”, despre care se spune că va fi un stat în care va domni „o nouă ordine mondială” și „un bine social global”, un stat în care nu vor mai fi nici războaie, nici mii de religii, nici granițe, nici sute de cetățenii, de constituții, de șefi de state, de parlamente, de guverne, de interese naționale care generează cele mai mari nenorociri omenirii etc.
Nu e nevoie să vă mai spună cineva care este ultimul acest „ceva”. Deschideți televizorul și/sau radioul și veți vedea și veți auzi cum se spune permanent, în fiecare țară, prin proprii guvernanți, care este ultimul acest „ceva”. Apropo, v-ați vaccinat de Covid? În perioada Internetului, a mediei de socializare online, a rețelelor de socializare, este și va fi din ce în ce mai ușor: (1) pentru promovarea știrilor false și (2) pentru a face ca o frică, promovată deghizat în numele binele public, să schimbe modul de viață al oamenilor, chiar la nivel global, așa cum, de doi ani de zile, frica de pandemie a devenit principala frică globală, care a schimbat mult omenirea. Și, se pare, că este numai începutul.
Nota autrorului
- Hermann Goering (1893–1946) a fost comandant militar, al doilea în ierarhia partidului național-socialist (nazist) și a celui de-al Treilea Reich, după Adolf Hitler, și comandantul aviației militare, Luftwaffe, a Germaniei naziste. Înființarea primelor lagăre hitleriste germane de concentrare (gen închisoare) și a Gestapo-ului (poliția secretă de stat) sunt strâns legate de numele lui Goering. În 1941 Hitler l-a desemnat ca succesor al său la conducerea Germaniei naziste. După capitularea necondiționată a Germaniei la 9 mai 1945, Goering a fost judecat pentru crime de război și crime împotriva umanității în Procesul de la Nürnberg, care a avut loc în 1945-1946, și a fost condamnat la moarte. În timp ce aștepta executarea sentinței sale, Goering s-a sinucis în celula închisorii unde era deținut.
- Paul Joseph Goebbels (1897–1945) a fost un politician german și Ministrul Propagandei Publice în timpul regimului nazist din anul 1933 până în 1945. A fost unul dintre cei mai apropiați colaboratori a lui Adolf Hitler și printre cei mai devotați adepți a ideologiei naziste. Goebbels a rămas cu Hitler în Berlin până la sfârșit, iar după sinuciderea führerului a devenit, dar numai pentru o singură zi, cancelarul celui de-al Treilea Reich. În ultimele ore ale vieții i-a permis soției sale, Magda, să îi omoare pe cei șase copii, după care, la scurt timp, cei doi s-au sinucis.
- Adolf Hitler (1889–1945), cancelar al Germaniei din 1933, iar din 1934 conducător absolut (Führer) al Germaniei. De numele său sunt legate unele dintre cele mai mari crime din istoria omenirii, în special prin lagărele de concentrare (gen închisoare) și de exterminare.
Câteva citate despre frică
- „Nicio pasiune nu fură minţii toate puterile aşa de bine cum o face frica.” (Edmund Burke)
- „Frica este părintele cruzimii.” (James Anthony Froude)
- „Frica este consecința minciunii.” (Cuviosul Paisie Aghioritul)
- „Luați unui creștin frica de iad și îi luați credința.” (Denis Diderot)
- „Frica are mai multă imaginație decât curajul.” (Nicolae Iorga)
- „Nu credința se naște din frică, ci frica, din credință.” (Părintele Dumitru Stăniloae)
- „La începutul, credința religioasă s-a născut din frica de necunoscut, din ignoranță. Acum, trăim cu frica din acea credință.” sau „La început, credința religioasă s-a născut din frică. Acum popoarele trăiesc cu frica din circa 4.300 de credințe religioase. Numitorul comun: ignoranța.” (N. Grigorie Lăcrița)
Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (membru al Staff al Jurnalului Bucureștiului). Articolele autorului Nicolae Grigorie-Lăcrița în J urnalul Bucureştiului. Cărți publicate de către autorul Nicolae Grigorie-Lăcriță
Articole asociate
Centrul Gifted Education. În căutare de noi colegi pentru anul academic 2023 – 2024
Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida 
[…] Când frica schimbă modul de viață al oamenilor și îi subjugă (Corespondență de la Conf. dr.… […]