Plante de rapiță modificate genetic se reproduc astăzi pe foarte multe dintre terenurile, cândva, agricole din România, în Dobrogea, Muntenia și Moldova, și încet, încet și în Ardeal, din ce în ce mai mulți producători locali permițând acestor PSMG să invadeze practic majoritatea suprafețelor cultivate dar, atenție, și pe cele momentan necultivate, aflate în împrejurimi.
Vrem, nu vrem, trebuie să știm cu toțîi, trebuie să precizăm un lucru absolut înfricoșător: faptul că, în Statele Unite oamenii de știință americani au strâns, fotografiat și analizat, 406 plante de rapiță care au crescut (s-au dezvoltat) în afara terenurilor cultivate, de-a lungul unui teren de 5.400 km care traversează vaste regiuni agricole. Deci nu în câmpurile cultivate ci în afară lor! Din 406 plante culese, 347 (adică aproape 86%) au rezultat ca fiind pozitive la testele de prezența a proteinelor care le fac mai rezistente la anumite ierbicide, confirmând astfel faptul că aceste plante provin din…semințe patentate, modificate prin inginerie genetică de către una din cele mai urâte companii din lume, adică Monsanto.
Semnalul de alarmă în acest sens a fost tras de doamna Meredith Schafer, cercetătoare în cadrul Universitățîi Arkansas, care a fost mai apoi puternic susținută de toți colegii ei de la Environmental Protection Agency din Statele Unite. Potrivit lui Schafer, aceste plante ar putea influența negativ biodiversitatea întregii regiuni. Meredith Schafer și-a prezentat rezultatele analizelor sale la conferință anuală a Societății Americane de Ecologie, care a avut loc în Pittsburgh. În opinia lui Daniele Rosellini, biolog la Universitatea Perugia, descoperirea cercetătorilor americani este confirmarea unui fenomen deja arhicunoscut:
„Faptul că genele introduse prin inginerie genetică persistă în mediu, în plantele cultivate prezente în afară câmpurilor sau în plante spontane de specii înrudite care se pot încrucișa cu ele este nedorit de mulți. Totuși, nu este un fenomen periculos pentru mediu și sănătate, intucat acele gene au fost controlate și considerate sigure înainte de autorizarea cultivării plantelor OGM care le conțin“, a precizatat Rosellini. Așa să fie oare? Printr-un proces absolut similar bacteriile capătă rezistență multiplă la…antibiotice. Știm foarte clar ce face respectivă secvență de gene, este adevărat, dar nu știm absolut nimic de eventualele combinațîi care pot apărea și care chiar ne-ar putea da bătăi de cap într-un viitor nu prea…îndepărtat.
Dar, stupoare. Mai este încă ceva dovedit pe neașteptate. Cercetătorii respectivei agențîi au găsit și „două cazuri de modificări multiple în interiorul unor unici indivizi”; un fapt care, potrivit acestora, „indică salbaticirea anumitor culturi, adică acestea nu numai că s-au stabilit în afară terenurilor cultivate, dar se reproduc acum în natură”.
Hibrizi cultivăți în România
Hibrizii performanți de rapiță, de la Monsanto, cultivăți în mai toată România sunt obținuți prin „inovaţia DEKALB® pentru hibrizi de rapiţă de ulei”, tehnologie ce livrează beneficiile unei genetici noi şi performanțe. Aceştia oferă flexibilitate pentru fermieri şi în acelaşi timp acoperind o zona mai largă de cultivare, oferind recolte mai bogate, mai consistente și cu tolerantă mai bună la stres.
1. Hibridul Exagone
Hibrid semitimpuriu, omologat în Franţa în 2004, Ungaria 2005.
Avantaje:
• Hibrid foarte productiv, adaptabil la diferite condiţîi de mediu şi sol
• excelentă rezistenţă la Phoma lingam
• rezistenţă foarte bună la Sclerotinia sclerotiorum
• excelentă rezistenţă la ger (-1 5-20 °C)
• se poate cultivă în toate zonele de cultură pentru rapiţă din România.
Densitatea de cultivare: 40 – 45 b.g./mp.
2. Hibridul Executive
Hibrid timpuriu, omologat în UK în 2002, Cehia 2004, Slovacia 2004. Avantaje:
• Hibrid foarte productiv, adaptabil la diferite condiţîi de mediu şi sol
• excelentă rezistenţă la Phoma lingam
• rezistenţă foarte bună la Sclerotinia sclerotiorum
• excelentă rezistenţă la ger (-1 5-20 °C)
• se poate cultivă în toate zonele de cultură pentru rapiţă din România
Densitatea de cultivare 40 – 45 b.g./mp.
3. Hibridul Exgold
Hibrid timpuriu, omologat în Polonia în anul 2005. Avantaje:
• Hibrid foarte productiv, adaptabil la diferite condiţîi de mediu şi sol
• Excelentă rezistenţă la Piioma lingam • Rezistenţă foarte bună la Sclerotinia sclerotiorum
• Foarte bună rezistenţă la pătarea brună a frunzelor • Excelentă rezistenţă ia ger (-15 – 20 °C)
• Se poate cultivă în toate zonele de cultură pentru rapiţă din România
• Conţinut de ulei foarte ridicat (> 50%).
Densitatea de cultivare 40 – 45 b.g,/mp.
4. Hibridul Xten
Hibrid semitimpuriu, omologat în Franţa în 2005, Polonia 2006. Avantaje:
• Hibrid foarte productiv, adaptabil ia diferite condiţîi de mediu şi sol
• Excelentă rezistenţă la Phoma lingam
• Rezistenţă foarte bună la Sclerotinia sclerotiorum • Foarte bună rezistenţă la pătarea brună a frunzelor
• Excelentă rezistenţă la ger (-15 – 20°C)
• Se poate cultivă în toate zonele de cultură pentru rapiţă din România
• Conţinut de ulei foarte ridicat (> 50%).
Densitatea de cultivare 40 – 45 b.g./mp.
După cum se observă din aceste date puse la dispoziție de producător, acești hibrizi acoperă o mare varietate de terenuri, fiind apți pentru a invada absolut toate terenurile care le sunt puse la dispoziție! Ei bine exact același fenomen își va face apariția și în România. Iar rezultatele vor fi catastrofale în câțiva ani. Faptul că instituțiile abilitate în controlul acestui domeniu din România nu își alocă nici timp, nici resurse că să facă acest gen de analize nu va îngreuna deloc posibilitatea că aceste transferuri de material transgenic, din contra, ne vom pomeni, în mod cert, într-o bună zi, brusc, constatând că toată flora este ușor…modificată genetic. Și când acest lucru se va întâmplă vom putea anunța acest lucru ca fiind un succes deplin al celor ce au permis cultivarea terenurilor agricole și neagricole cu varietatea de rapiță modificată genetic de la Monsanto.
Fermieri care vor cultiva totul în mod organic, în speranța că își vor vinde produsele ca fiind naturale și bio/organice, își vor vedea astfel curând speranțele năruite brutal tocmai de cei ce azi cultivă alandala și pe suprafețe din ce în ce mai mari blestemată răpită modificată genetic. Și atunci chiar nu vor mai putea cere nici un fel de despăgubiri, de la nimeni, asta conform legii în vigoare, care probabil că va dispărea și ea în tumultuosul parteneriat TTIP (Parteneriatului Transatlantic pentru Comerț și Investiții). Și vor rămâne biețîi cu recolta modificată genetic în propriile hambare! Fără să o poate vinde că organică. Astfel falimenul ii va bântui scurt și brutal, pentru că investiția a fost de bio iar rezultatul de producție industrializată, astfel fiind rapid ruinați. Mare păcat că prostia nu doare, altfel ar trebui să purtăm protecții auditive.
Articole asociate
Nota redacției
„Les grands concours de maths – Grandes Ecoles 2023” (Mines – Ponts – Les Sujets)
Parteneriat Jurnalul Bucureştiului
Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida 
