Deschiderea expoziției „19 martie – Ziua pașaportului românesc. De la cărticica portativă din 1912, la pașaportul electronic, mesager al digitalizării”, la MNIR (Muzeul Național de Istorie a României) partener cultural – educațional al Jurnalului Bucureștiului  

Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) anunță deschiderea expoziției temporare „19 martie–Ziua pașaportului românesc. De la cărticica portativă din 1912, la pașaportul electronic, mesager al digitalizării”. Proiectul expozițional este organizat de Direcția Generală de Pașapoarte din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a României, cu ocazia celebrării Zilei Pașaportului Românesc și a aniversării a 112 ani de la promulgarea „Legii asupra pașpoartelor”, pe 19 martie. Expoziția va fi accesibilă publicului, începând cu data de 20 martie 2024, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, sector 3, București.

Evoluția pașaportului românesc este o poveste fascinantă a transformărilor sociale și tehnologice. De la primele sale forme rudimentare, utilizate înainte de secolul al XX-lea și până la pașapoartele moderne, care înglobează tehnologii avansate, acest document a parcurs un drum lung și încărcat de semnificație. În fiecare etapă a evoluției sale, pașaportul românesc a reflectat aspirațiile și valorile unei națiuni în schimbare, devenind nu doar un instrument de călătorie, ci și un simbol al identității și apartenenței naționale. Astfel, evoluția pașaportului românesc nu este doar o cronologie a schimbărilor administrative, ci și o mărturie a călătoriei unei țări și a poporului său în căutarea libertății, a prosperității și recunoașterii internaționale.

Anul acesta se marchează împlinirea a 112 ani de la promulgarea, în data de 19 martie 1912, prin Înaltul Decret Regal nr. 1758 emis de Regele Carol I, a primei legi moderne care se referea la pașapoarte, denumită ,,Lege asupra pașpoartelor”, primul act prin care statul român a introdus principii procedurale generale obligatorii pentru autorități și cetățeni, legate de pașapoartele și biletele pentru trecerea frontierei. Legea cuprindea 11 articole și a fost publicată în Monitorul Oficial din 21 martie 1912. Noul document avea „formatul unei cărți mici portative”, renunțându-se la forma de certificat de până atunci. Modelul a fost stabilit prin regulamentul de aplicare a legii, iar pașaportul era un libret cu dimensiunile 9 x 13 cm, având 20 de pagini numerotate. Fiecare pagină a pașaportului avea „un fond încadrat, compus cu motive naționale”, în culoarea liliacului deschis, făcând să iasă în evidență stema țării și cuvântul „România”, iar dedesubt cuvântul „Pașaport”.

Documentul de călătorie românesc fusese menționat, pentru prima dată în 1830, în Regulamentul Organic în Principatele Române, Țara Românească și Moldova, când s-a recunoscut libertatea românilor de a călători peste granițele Dunării și ale Imperiului Habsburgic. Înainte de „Legea asupra pașpoartelor”, promulgată de regele Carol I, Agia, organul administrativ în cele două principate, elibera, între secolele al XVIII-lea și al XIX-lea răvașele de drum. Fiecare călător era obligat să aibă atât pașaport, cât și răvaș de drum și să le prezinte „la hotare”. Prin Legea din 1912, însă, statul român introducea primele principii generale pentru pașapoarte și pentru trecerea frontierei. Mai mult decât un simplu instrument de călătorie, pașaportul românesc a trecut printr-un proces continuu de dezvoltare și evoluție, ridicându-se la cele mai înalte standarde la nivel internațional în ceea ce privește securitatea documentelor de călătorie. Pașaportul electronic românesc oferă cetățenilor libertatea de mișcare fără viză în 179 de țări, situându-se pe locul 15 pe scara internațională a mobilității.

În cadrul expoziției, publicul are ocazia să descopere o serie de pașapoarte „istorice”, emise în perioada 1912-1943, precum sunt cele tipărite în timpul domniilor lui Carol I și Mihai. Alături de acestea, vor fi expuse bilete de liberă trecere din 1925 și 1935 și alte documente de călătorie din 1951. O serie de pașapoarte pentru cetățenii români stabiliți în străinătate, precum și paşapoarte pentru persoane fără cetățenie, eliberate între 1983 și 1984, se regăsesc, de asemenea, în expoziție. Proiectul expozițional cuprinde și pașapoarte diplomatice, temporare, simple sau electronice, apărute după anul 2000. Expoziția este deschisă la Muzeul Național de Istorie a României în perioada 20–31 martie 2024, de miercuri până duminică, între orele 09h00–17h00 (până la 30 martie) și 10h00–18h00 (începând cu 31 martie).

Alte expoziții la MNIR (Muzeul Național de Istorie a României)

Deschiderea expoziţiei „Feminita şi maternitate în preistorie. Reprezentări plastice antropomorfe neo-eneolitice” din colecţia MNIR (Muzeului Naţional de Istorie a României) partener cultural – educațional al Jurnalului Bucureștiului

Deschiderea expoziției „Revendicând Pământul”, la MNIR (Muzeul Național de Istorie a României), partener cultural – educațional al Jurnalului Bucureștiului

Notă. A se vedea și celelate articolele asociate despre Muzeul Național de Istorie a României (MNIR),  în Jurnalul Bucureștiului

Nota redacției

Prietenul nostru de suflet, Mihai Căldăraru – „omul mic cu suflet mare”, premiat de Ministrul Familiei Natalia Intotero, la Gala Națională a Binelui – 2024, iar prof. dr. Adrian Streinu – Cercel, susținător al Galei, distins cu titlul de „Doctor Honoris Causa” al Universității Apollonia din Iași și implicit, cu cel de „Cetățean de Onoare” al Târgu’ Ieșilor

Colocviile TeleMoldova Plus (+) cu o dublă lansare de carte și o piesă de teatru

Subiect de teză de doctorat (Sujet de thèse). „Le Casse du siècle – En quête de vérité”. „Jaful secolului” de la banca Société Générale din Nisa. O conexiune dintre OAS (Organizație Armată Secretă), SAC (Serviciul de Acțiune Civică) gaulle-ist și celebra organizație criminală „French Connexion” în „războiul cazinourilor” a „anilor de plumb” de pe Coasta de Azur, într-un „triunghi al bermudelor” determinat de Albert Spaggiari–Jacques Cassandri–Jean Guy. În căutarea și (re)stabilirea adevărului istoric

Incursiune prin labirintul psihicului uman – „De la viață la moarte și înapoi” (Partea 2) de la corespondentul nostru permanent Dr. Anna–Nora Rotaru–Papadimitriou (Grecia–Atena), membră a Staff al Jurnalului Bucureștiului

„Din viața investigatorilor privați (Privat investigator – Pi/∏/π) – mituri și realități”. Interviu cu D-na Maria Bumbaru președinta ADNR (Asociația Naționlă a Detectivilor din România). Partea 1 (Generalități)

„Din viața investigatorilor privați (Privat investigator – Pi/∏/π)– mituri și realități”. Interviu cu D-na Maria Bumbaru președinta ADNR (Asociația Naționlă a Detectivilor din România). Partea 2 (Activitatea și „costul” real al unui ∏)

In memoriam profesoara de canto Adela – Ioana Burlui. Elogiu profesorului de medicină dentară și „omului de litere” Vasile Burlui, președintele Fundației „Sfânta Apollonia” din Iași și „patronul” congreselor internaționale ale Universității Apollonia „Pregătim viitorul–promovăm excelența”

Henri Poincaré, printre contemporanii săi și dincolo de ei. Incursiuni în geo-receptologia și geofilosofia științei (Corespondență de la prof. dr. Narcis Zărnescu, scriitor, critic și istoric literar, redactor șef al Revistei „Academica” al Academiei Române, secretar știinfic al Academiei Oamenilor de Știință din România, secția  Secția X–Filosofie, Teologie și Psihologie, membru al Staff al Jurnalului Bucureștiului, Cavaler al Ordinului „Palmes Académiques” din Franța)

Profesorul Doru Pop de la UBBC (Universitatea Babeș – Bolyai) din Cluj – Napoca: „Fascismul, un herpes care mereu se reîntoarce”

Cum „traducem” cultura. Marea antologie a liricii românești/ Die Geschichte der rumänischen Lyrik (de la începuturi și până astăzi) a poetului și traducătorului trilingv brașovean Dr. Christian W. Schenk (membru corespondent al Berlin-Brandenburg Academy of Sciences and Humanities), corespondent permanent al Jurnalului Bucureștiului (din Boppard – Renania-Palatinat, Germania)

Uniți în onoare și recunoștință în amintirea eroilor de Ziua Internațională a Drepturilor Omului, la sediul OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului – Ecosoc – Națiunile Unite)

„Ortopedia Pediatrică este Știință, Artă și Predicție” (Corespondență de la Dr. Gheorghe Burnei, Professor of pediatric orthopedics, Macta Clinic – Constanța)

„Grandes écoles scientifiques – un modèle à réinventer” (Pierre Veltz, professeur émérite à l’Ecole des Ponts ParisTech – École nationale des ponts et chaussées)

„Scriitorul” multirecidivst Rédoine Faïd („Le Roi de Belle”) specializat în jafuri armate și evadări – Spectaculoasa sa evadare din CPSF (Centrul Penitenciar de la Réau) cu un elicopter Alouette. Procesul și Verdictul. Corespondență de la Curtea cu Jurați a TJP (Tribunalul Judiciar Paris)

Traducerea (Corespondență de la Dr. Dr. Christian W. Schenk – poet și traducător trilingv brașovean, membru corespondent al Berlin-Brandenburg Academy of Sciences and Humanities, corespondent permanent și membru al Staff al Jurnalului Bucureștiului din Boppard – Renania-Palatinat, Germania). Traducerea textelor cu caracter juridic (Thomas Csinta, criminal investigation journalist, research professor in MM – mathematical modeling & in MASS – Applied Mathematics in Social Sciences)

Le vernissage de l’exposition „Icônes et poteries de Roumanie” (Corespondență de la eruditul promotor franco – român al artei vizuale est – europene Michel Gavaza, președintele prestigioasei asociații franceze de artă contemporană Soleil de l’Est, promotorul înfrățirii orașelor Brașov – ZMBv și Tours-Métropole Val de Loire)

Le 10 octobre – „Journée européenne & mondiale contre la peine de mort” avec Amnesty International, ECPM (Ensemble Contre la Peine de Mort) et le Journal de Bucarest („Le petit Parisien”)

Centrul Gifted Education. În căutare de noi colegi pentru anul academic 2023 – 2024

Revista internațională de cultură „Cervantes”: Rezumat al interviului „interzis” al profesorului – cercetător Thomas Csinta, acordat jurnalistului Geo Scripcariu, de la Radio Punct Londra

Direcția și Redacția Jurnalul Bucureştiului

Thomas Csinta, Chief Editor

Parteneriat Jurnalul Bucureştiului

Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului