Acasă Expoziții cultural-artistice Deschiderea expoziției „În jurul Atacului de la Smârdan. Pictori ai Războiului...

Deschiderea expoziției „În jurul Atacului de la Smârdan. Pictori ai Războiului de Independență în colecția MNIR” (la Muzeul Național de Istorie a României, partener cultural – educațional al Jurnalului Bucureștiului)

482
1

MNIR (Muzeul Național de Istorie a României) anunță deschiderea expoziției „În jurul Atacului de la Smârdan. Pictori ai Războiului de Independență în colecția MNIR”. Vernisajul va avea loc joi, 31 august 2023, începând cu ora 13h00, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, București. Lunga istorie de vasalitate față de Imperiul Otoman a principatelor române nu demult unificate într-un singur stat, a luat sfârșit odată cu participarea victorioasă a României la Războiul Ruso-Turc din anii 1877-1878. Lupta pentru independență, dusă în plin veac al națiunilor preocupate să-și afirme supremația, identitatea ori, după caz, neatârnarea, a oferit prilejul imortalizării unei noi ipostaze a poporului român, pregătit să-și demonstreze eroismul și sacrificiul pentru neam și țară.

Aceste atribute devin laitmotivele repertoriului de imagini care iau naștere în timpul conflictului, grație artiștilor deveniți corespondenți de front. Alături de Carol Popp de Szathmari, pictorul și fotograful oficial al domnitorului Carl I, pictorii Nicolae Grigorescu, Sava Henția și George Demetrescu Mirea sunt trimiși pe frontul Războiului de Independență pentru a imortaliza bravura ostașilor români în lupta împotriva unui inamic istoric.

Ca omagiu, la împlinirea a 185 de ani de la nașterea pictorului Nicolae Grigorescu, respectiv 145 de ani de la emanciparea României de sub dominația otomană, proiectul expozițional prezintă o selecție de peste 50 de lucrări de artă și obiecte reprezentative. O parte dintre acestea sunt prezentate pentru prima dată în urma restaurării, în timp ce o serie de lucrări au un caracter inedit, nemaifiind expuse până acum. În prim plan este monumentala lucrare Atacul de la Smârdan, aflată în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României.

După o absență de mai bine de 20 de ani din atenția publică, tabloul se află din nou pe simezele expoziției, la fel cum sunt și alte opere ale lui Nicolae Grigorescu, realizate după întoarcerea de pe front. Le este alăturată o suită de mărturii plastice semnate de Sava Henția, atașat la Ambulanța Română, cuprinzând deopotrivă impresii grafice de moment și compoziții în ulei elaborate la revenirea în atelier. Prezent în expoziție prin secvențele fixate pe pelicula aparatului de fotografiat, filele albumului Suvenir din Resbelu 1877-78, realizat de Carol Popp de Szathmari, întregesc incursiunea în iconografia evenimentului.

Corpusul de lucrări semnate de pictorii de front ai Războiului de Independență este secondat de evocări ulterioare ieșite din penelul ori penița generațiilor de artiști care li s-au succedat. Lucrări tributare îndeosebi operei grigoresciene, aparținând pictorilor Ștefan Luchian, Oscar Obedeanu și Emilian Lăzărescu sunt incluse, de asemenea, în expoziție. Expoziția este curatoriată de Erica Ioja, muzeograf în cadrul Secției Muzeul Național Filatelic, alături de dr. Cornel-Constantin Ilie, directorul adjunct al muzeului. Operele de artă au fost restaurate de către dr. Romeo Gheorghiță, Sorina Gheorghiță și Andreea Teodorescu. Expoziția va putea fi vizitată în perioada septembrie 2023-februarie 2024, de miercuri până duminică, între orele 10h00-18h00.

Notă. A se vedea și celelate articolele asociate despre Muzeul Național de Istorie a României (MNIR)în Jurnalul Bucureștiului

Nota redacției

„Jaful secolului” de la banca Société Générale din Nisa. O conexiune dintre SAC (Serviciul de Acțiune Civică) gaulle-ist și celebra organizație criminală „French Connexion” într-un „triunghi al bermudelor” determinat de Albert Spaggiari–Jacques Cassandri–Jean Guy. În căutarea și restabilirea adevărului istoric (Partea 1)

Drama de pe Bulevardul La Défense de la Nanterre (Métropole du Grand Paris). Moartea adolescentului franco – algerian Nahel (Naël) Merzouk – o crimă (asasinat) cu caracter rasial (conform organizațiilor musulmane și ale drepturilor omului) sau legitimă apărare din parte polițistului – motociclist Florian Menesplier (conform sindicatelor de poliție și organizațiilor de extremă dreaptă)? Consecințele evenimentului dramatic. În căutarea adevărului istoric.

Accesul în sistemul (ultra)elitist francez napoleonian de Înalte Studii „Grandes Ecoles” (științifico – inginerești, economico – comerciale, medico – farmaceutice, social – politice, literar – artistice, judiciare, militare, etc.) – un sistem educativ ultraselectiv, ultraperformant și unic în lume, care domină învățământul superior francez de sute de ani! (Corespondență de la prof. univ. dr. Thomas CSINTA – Paris)

Revista internațională de cultură „Cervantes”: Rezumat al interviului „interzis” al profesorului – cercetător Thomas Csinta, acordat jurnalistului Geo Scripcariu, de la Radio Punct Londra