Final de lună efervescent la Filarmonica „Ion Dumitrescu” din Râmnicu Vâlcea (de la corespondentul nostru poetul, scriitorul și fotograful Ovidiu – Cristian Dinică)

Două concerte deosebite organizate de Filarmonica „Ion Dumitrescu” din Râmnicu Vâlcea în a două jumătate a lunii Mai, au stabilit adevărate repere cultural -artistice pentru viața muzicală vâlceană. Luni, 20 mai 2024, „Gala Viorica Cortez” a prilejuit întâlnirea publicului meloman cu celebra mezzosoprană din Iași care, la peste opt decenii de viață și șaizeci de ani de carieră artistică a contribuit la dezvoltarea vieții muzicale din România. Prezentă pe scenă internațională muzicală începând cu anul 1964, când a obținut obținut Marele Premiu la Concursul Internațional de Canto din Toulouse, Viorica Cortez s-a făcut remarcată datorită repertoriului bogat din creația muzicii de cameră,vocal-simfonică, dar și de operă și operetă. Înzestrată cu disponibilități vocale impresionante, dedicată riguros studiului, dar dând dovadă și de comportament plin de umanitate, „Carmen a secolului”–așa cum a fost caracterizată marea mezzosoprană a făcut ca aparițiile sale scenice să fie îndelung aplaudate.

Numeroasele participări la festivaluri din țară și de peste hotare au contribuit la formarea profilului său artistic inconfundabil. Pe scene internaționale precum „Scala” din Milano, „Metropolitan Opera” din New York, Opera din Paris, Arena din Verona, și alte multe scene unde a avut parteneri faimoși precum Luciano Pavaroti, Placido Domingo, Montserrat Caballe, Alfedo Kraus cât și întâlnirile cu Franco Zeffirelli, Luchino Visconti, Pier Luigi Pizzi, și Margherita Wallmann s-au înregistrat succese nemuritoare. În concertul din municipiul vâlcean Viorica Cortez l-a avut ca partener pe baritonul Florin Estefan, manager al Operei Naționale Române din Cluj-Napoca, artist care, cu un bogat portofoliu de concerte a fost la înălțimea întâlnirii muzicale dând valoare concertului. Repertoriul susținut, variat și bogat a impresionat publicul meloman care a fost entuziasmat de frumusețea marii muzici și a implicit a intepretării pline de emoție răsplătindu-i pe artiști cu aplauze îndelungate.

Ultima lucrare interpretată de renumita mezzosoprană a fost sub semnul păcii și cu promisiunea acesteia de a se reîntâlni cu publicul vâlcean. Dirijorul concertului a fost Alexandru Ilie, un tânăr extrem de versatil și talentat, el fiind de fapt dirijorul permanent al Teatrului Național de Operă și Operetă „Ion Dacian”. Tot în stagiunea permanentă a Filarmonicii „Ion Dumitrescu” caracterizată în mod constant de premiere foarte interesante s-a desfășurat pe data de 27 mai 05 concertul intitulat sugestiv-„Pian la puterea a doua”, o premieră la Râmnicu Vâlcea, atât prin valoarea propriu zisă a lucrării dar și pentru interpretare (în prima audiție) a Concertului pentru două piane și orchestra nr. 10 în mi bemol major K.365/316.

Final de lună efervescent la Filarmonica „Ion Dumitrescu”

Dirijor invitat, originar din Vratsa-Bulgaria a fost Ivan Iiev care a studiat în SUA la Universitatea Indiana cu Michael Esselstrom și cu Julian Shew la Universitatea de Stat Louisiana. Sub bagheta sa au evoluat cei doi tineri și valoroși pianiști. Alexandra Văduva din Râmnicu Vâlcea, cunoscută ca singura pianistă care în anul academic 2015/2016 a primit un dublu „Fellowship” la Academia Regală din Londra și Florian Mitrea și el dublu laureat al competițiilor internaționale de pian de la Glasgow, Hamamatsu, Munchen. Cei doi cânta împreună din 2017 când în duo pianistic au câștigat locul întâi la prestigiosul concurs internațional „Suzana Szorenyi” iar în 2022 cei doi pianiști au evoluat cu succes pe scena Atheneului Român. Dublu concert de pian a scos în evidență talentul interpretativ al celor doi tineri permițându-le să întrețină un real dialog muzical volubil și carismatic totul realizat armonios în consens cu orchestra. Finalul concertului a fost plin de vivacitate cu o cadență strălucitoare unde orchestra a contribuit cu o expunere armonioasă și tonifiantă. Un sfârșit de lună muzicală deosebit în ritmuri dinamice la filarmonica vâlceană, cu un viitor plin de noi promisiuni artistice de prima mână din partea instituției emblemă a Râmnicului.

Ovidiu-Cristian Dinică poet, scriitor și fotograf,membru al UZPR (n. 1963, absolvent al Facultății de Studii Economice din Craiova în 1987, debut în 1977 în revista „Cutezătorii”, sub girul lui Ovidiu Zotta; în 1983 în volumul „Andra”, Mihai Stoian i-a publicat prima poezie. Volume de autor: „Roșu Alternativ”, 2012; „Amintirile toamnei”, 2014;  „Vitrina cu Vise”, 2018; „Nevoia de a fi Blând”, 2019) cofondator al ziarului Clipa Literară, al Revistei Mirajul Oltului și al cenaclului cu același nume.

Notă. Alte articole ale autorului Cristian-Ovidiu Dinică în Jurnalul Bucureștiului

Remember. „Asociații” mei Michel Ardouin („Porte–Avions ”) și Charlie Bauer (revoluționarul „Robin Hood”) – asociații lui Jacques Mesrine („inamicul public n°1 al societății civile”), autori de pagini remarcabile în istoria criminală franceză contemporană. Mon „associé” Michel Ardouin („Porte–Avions ”) l’associé de Jacques Mesrine (L’ennemi public n°1) et Charlie Bauer (révolutionnaire d’extrême gauche) auteurs des pages remarquables dans l’histoire de la grande criminalité française contemporaine

Simpozionul internațional „Lucian Blaga” – Ediția a II-a – Satul românesc izvor de spritualitate și inspirație. „Conceptul marelui anonim și dialogul cu transcendentul. Pledoarie pentru o disciplină centrată pe opera lui Lucian Blaga” (Lucrarea prof. dr. Narcis Zărnescu, membru al Academiei Germano-Române și al Academiei Oamenilor de Știință din România, membru în Staff al Jurnalului Bucureștiului, membru titular al CRIFST – Comitetul Român pentru Istoria si Filosofia Stiintei si Tehnicii al Academiei Române, distins cu „l’Ordre des Palmes académiques”)

Prezentarea (recenzia) cărții „Analiza geopolitică și securitară a Orientului Mijlociu. Studiu științific.” – autor Alba Iulia Catrinel Popescu (prof. dr. Narcis Zărnescu, critic și istoric literar, membru în Staff al Jurnalului Bucureștiului, redactor șef al Revistei „Academica” și redactor șef adj. al revistelor „Cunoașterea științifică”, „Intelligence Info”, „Studii și Comunicări” și „Noesis” ale CRIFST al Academiei Române, membru al Academiei Germano – Române și al Academiei Oamenilor de Știință din Româmia, Cavaler al Ordinului „Palmes Académiques” din Franța)

„Etică și Intelligence” – lucrare prezentată la Sesiunea Anuală a Academiei Germano – Române din Baden – Baden (Germania) de către corespondentul nostru permanent prof. dr. Narcis-Stelian Zărnescu (redactorul șef al Revistei Academiei Române „Academica”, secretar științific al Secției X – Filosofie, Teologie și Psihologie a AOȘR – Academia Oamenilor de Știință din România), membru al Staff al Jurnalului Bucureștiului

Conferința CRIFST (Comitetul Român pentru Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii) a Academiei Române. „Impactul AI, din perspectiva binomului foucaultian episteme – techne” (Prof. dr. Narcis Zărnescu, membru în Staff al Jurnalului Bucureștiului, membru titular al CRIFST, redactor șef al revistei „Academica”, redactor șef Adjunct al revistei de Sudii și comunicări și al revistei Noesis al CRIFST, secretar științific al Secției X– Filosofie, Teologie și Psihologie a AOȘR–Academia Oamenilor de Știință din România, distins cu „l’Ordre des Palmes académiques”)

„Viitorul cărții și al suporturilor de carte” la CRIFST (Comitetul Român de Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii) – DIS (Divizia de Istoria Științei) de Ziua Internațională a Cărții și a Drepturilor de autori

Scurtă incursiune în Istoria detectivismului (Partea 2). Corespondență de la Maria Bumbaru președinta ANDR (Asociația Națională a Detectivilor din România)

Scurtă incursiune în Istoria detectivismului (Partea 1). Corespondență de la Maria Bumbaru președinta ANDR (Asociația Națională a Detectivilor din România)

„Din viața investigatorilor privați (Privat investigator – Pi/∏/π)– mituri și realități”. Interviu cu D-na Maria Bumbaru președinta ADNR (Asociația Naționlă a Detectivilor din România). Partea 2 (Activitatea și „costul” real al unui ∏)

Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…

Direcția și Redacția Jurnalul Bucureştiului

Thomas Csinta, Chief Editor

Parteneriat Jurnalul Bucureştiului

Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului