1.jpg)
Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe
Jurnalul Bucureștiului. On line Newspaper publishing almost everything to be well informed. That’s our main and only purpose!Jurnalul Bucureștiului aims to be an online newspaper for information and debate of citizens’ problems and events. The principles that will be at the basis of this publication are: a) Democracy cannot exist without opposition, b) Elected representatives are our representatives and not our masters, c) Criticism fosters progress, d) Free speech-an important factor in correcting the deviations of power.
De departe știrea cea mai importantă a acestor zile: Iranul și Arabia Saudită au semnat un acord de reluare a legăturilor diplomatice, sub oblăduirea Chinei. Ali Shamkhani, secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului a semnat acordul împreună cu Musaad bin Mohammed al-Aiban, consilierul saudit pentru securitate națională și Wang Yi, diplomat de vârf al Chinei, fost ministru de externe (2013 – 2022). În maximum două luni, ambasadele vor fi deschise. Asistăm la o resetare a puterii globale. China preia inițiativa în BRICS și își lărgește influența politică și economică în Orient. În plus, pe lângă Rusia, are „în portofoliu” încă două state extrem de bogate în resurse.
Iar fără resurse, China nu își poate asigura dezvoltarea. Probabil că asistăm la lovitura de grație dată SUA în regiune: Arabia Saudită, partener tradițional al Washingtonului, este preluată de adversarii „Occidentului Colectiv”, iar Iranului i se oferă protecție în cea mai puternică uniune economică emergentă a lumii. Care se va transforma curând și într-o uniune militară. Israelul, care juca între marile adversități musulmane din zonă și care avea ca obiectiv slăbirea Iranului, rămâne descoperit. Dacă și Egiptul și Iordania vor intra în această uniune, și au tot interesul, vor trebui să-și regândească toată politica de alianțe zonale. Saudiții dăduseră cu flit intereselor SUA chiar acum un an, când li s-a cerut să-și folosească influența din OPEC și să crească masiv producția de petrol. Războiul din Ucraina începuse iar UE, privată de petrolul și gazele Rusiei la presiunea SUA (care au și aruncat în aer conductele Nord Stream în septembrie), riscau o recesiune bruscă. În loc să crească producția, saudiții au scăzut-o.
Devastatorul război din Yemen, care a mutilat țara, un conflict șiito – sunnit susținut de Teheran și Riad, probabil că se va stinge curând. Riscul de conflict direct devine complet improbabil. Va urma Turcia, o altă forță a Orientului Mijlociu- țară NATO dar în care sentimentele antiamericane sunt crescute după încercarea de lovitură de stat din 2016-să ceară oficial intrarea în BRICS. Vor urma apoi multe alte state din Africa, Asia și America Latină.
Asistăm la o polarizare a lumii cauzată de hegemonia excesivă impusă de SUA tuturor statelor, inclusiv prin folosirea forței brute armate în Europa (Serbia), Orientul Mijlociu (Irak, Siria, Afganistan) și Africa de Nord (Libia), la care adăugăm revoluțiile „portocalii” în Egipt, Algeria, Maroc, Iordania, Bahrain, dar mai ales din Ucraina (Euro Maidan), transformată ulterior în conflict armat cu Rusia. State viabile au fost transformate în ruine. Strategii globalismului sperau ca, odată pierdută capacitatea de a-și apăra teritoriul prin intrarea NATO în Ucraina (nu invers), când rachetele americane ar fi fost la câteva sute de km. de Sankt Petersburg și Moscova, Rusia exsanguinată să poată fi suptă de resurse pe modelul Irak. Nuca a fost însă prea tare. Cum se poate explica antiamericanismul ce ajunge la americanofobie în țările din afara spațiului occidental (unde și acolo crește progresiv)?
Pe lângă dictatul economico-militar, SUA a impus un dictat ideologic grotesc. LGBTQIA+, gender, BLM (Black Lives Matters)-în general ideologiile woke exportate forțat inclusiv în învățământul primar, steagurile curcubeie puse ostentativ pe ambasade, toate acestea produc repulsie și frustrare în marea masă a popoarelor tradiționaliste. Ce s-a reușit prin conflictul din Ucraina? Să rupă Rusia de Germania/Europa și să o trimită direct în brațele Chinei, cu tot cu resurse. Europa rămâne fără capacitatea de a concura pe piețele externe (asigurată de gazul ieftin rusesc), iar Green Deal-ul o va scoate complet din cadrul mondial, devenind o umbră desenată pe peretele luminat de lampioane chinezești. Occidentul Colectiv, cu cel mai prost și ridicol leadership din istorie (nu e nicio exagerare), cu valori morale ce fac din Sodoma o rezervație puritană, are o plăcere morbidă să-și facă selfie în timp ce se sinucide. S-a reușit o unificare rapidă a restului lumii non-occidentale, inclusiv între adversari; pierderea masivă a influenței SUA în America de Sud, totală a Africii și cvasi-completă a Asiei-cu excepția Coreei de Sud, Japoniei și Taiwanului. Căderea Silicon Valley Bank, unul dintre cele mai mari falimente ale unei instituții financiare americane (al doilea ca mărime din istorie), face ca visul de redresare post-covid al economiei americane să se transforme în coșmar. Va urma o reacție în lanț. Sancțiunile economice împotriva Rusiei lovesc ca un bumerang, exact în Occidentul Colectiv.
Nu se întrevede nicio posibilitate de a stopa căderea SUA din rolul de „jandarm mondial” preluat după căderea URSS. Lumea unipolară, forțată de strategii globaliști, care a dus la excesele ideologico-militare cunoscute, începe să devină deja o anecdotă. Așa cum Imperiul Otoman era denumit „bolnavul Europei” în sec. al XIX-lea, așa avem acum un bolnav al lumii-SUA, într-o scleroză accentuată și fără perspective de redresare. Șansele ca să-și prelungească influența în lume ar fi fost posibile prin renunțarea completă la ideologia demonică ce o propagă forțat, acceptarea multipolarității și parteneriatul strategic cu statele puternice ale lumii, în special cu Rusia, care deține tot nordul Asiei și resurse gigantice. Și cu care luptase alături în WWII (Al Doilea Război Mondial). Adică trebuia să armonizeze interesele americane cu interesele altor puteri regionale. A preferat bullying-ul și utopia realizării globalismului integral-un guvern mondial.
Orice geostrateg modest putea să le explice că principala problemă a SUA este China, nu Rusia, întrucât are capacitatea evidentă de a prelua conducerea lumii. Nu poți îndigui puterea Chinei aruncând Rusia, o țară-punte dintre Europa și Asia, în brațele ei. Trebuie să fii un idiot congenital ca să nu faci o mare coaliție a statelor iudeo-creștine din America de Nord, Europa și Rusia, care să echilibreze imensa forță asiatică. Acum e prea târziu. Trenul lumii a schimbat macazul și merge într-o direcție în care SUA, preocupată de soarta transgenderilor din Armată, va primi locuri în vagoanele de clasa a II-a. Politica externă a SUA este făcută de fosilele „Șoros”, Departamentul de Stat fiind ocupat aproape integral-Trump nu a reușit să schimbe nimic în mandatul lui-iar Madeline Albright, Colin Powell, Condoleezza Rice, Hillary Clinton, Victoria Nuland (implicată direct în Euro Maidanul din Kiev) șamd, s-au dovedit doar simple marionete ale corporatocrației.
Această preluare bruscă de inițiativă a Chinei, formarea unui pol enorm în afara Occidentului Colectiv pe fond de criză economică și război nedeclarat încă direct între SUA și Rusia, poate face ca fosilele ultra-globaliste din SUA să forțeze – urmând dictonul „după noi, Potopul”–un război nuclear. Însă acesta va distruge exact SUA și toată Europa, inclusiv partea europeană a Rusiei. China va conduce ulterior toată lumea, fără să mai aibă contracandidați. Iată cum vom ajunge pe calea scurtă la o lume unipolară. Deci singura soluție-finală-ar fi un război nuclear cu Rusia. Sau o nouă pandemie cu un virus mult mai letal, scos rapid din laboratoare. Nu vi se pare că într-acolo vor davosienii să mergem? Asta ca să înțelegeți de ce persoanele care vorbesc de pace în Ucraina sunt considerate defetiste, rusofile, antioccidentale. Nu se dorește pacea sub nicio formă, chiar dacă Rusia nu poate fi cucerită militar decât în jocurile de pe calculatorul analistului Radu Tudor. SUA (cu excrescența ei UE) a pierdut din mână lumea și nu vrea să negocieze soluții care să-i dea șansa unui viitor decent. Deviza lor este „Totul sau nimic”. Problema este că „nimic” înseamnă extincția civilizației occidentale actuale.
Iulian Capsali (fost director-editorial la România Liberă și regizor & moderator la B1Tv)
Promovarea online a instituțiilor, jurnalelor și articolelor academice
Lucrări intelligence
Conflictul israelo-palestinian: istoric – cauze – efecte
„Puterea de la Puterea informațiilor la Puterea în Intelligence”(Tiberiu Tănase-coordonator, autori Ovidiu Boureanu și Petru Ștețcu, Editura Concordia, Arad, 2024)
Recenzie. Noua carte apărută la editura Concordia reprezintă un amplu proiect documentar și documentat asupa unui subiect prezent în viață, în societate și istoria umanității și anume „Puterea” privită din mai multe puncte de vedere. Aceasta se bazează pe o amplă documentare și bibliografie privind puterea–pornind de la termenul, concept semnificații și domenii în care este prezentă dar și modalitați de raportate privind importanța acesteia în diverse domenii și situații. Pe parcursul celor XV capitole autorii de prezintă multe și intresante noutăți privind termenul și conceptul de putere pornind de la Introducere (p. 13), la definiții–care încep cu clasica întrebare „Ce este puterea?” cu raspuns pornind de la Dex la conceptul puterii, fețele puterii, dar și la puterea ca decizie sau puterea ca preluare a controlului.
Sunt prezentate și fețele puterii, care sunt sunt autoritatea și legitimitatea. Foarte interesanta lucrare debutează cu un prim capitol unde în Secțiunea a 3-a avem informații documentate despre „Putere” versus „Autoritate”, „Ce este puterea?”„Care este autoritatea?” Dar și diferența dintre putere și autoritate. De menționat tot aici în Secțiunea a 4-a se fac referirila la Dominație versus Autoritate iar în Secțiunea a 5-a unde sunt prezentate Puterea, politica și statul. Sunt importante raspunsurile la întrebarile cum ar fi Ce este puterea politica?.De mare interes este și Secțiunea a 9-a, al aceluiaș prim capitol care tratează Analiza Puterii și se referă la Analiza SWOT (slăbiciuni, oportunități și amenințări). Urmează un important capitol și anume cel referitor la Puterea Mondială ce conține referiri puterea mondială și scopul acesteia, Guvernul Mondial,Organizarea Piramidei Puterii la p.81.
Întalnim și alte capitole foarte importante cum este cel referitoar la „Puterea informației” (p. 129), și în mod deosebit la conceptul de informație, dar și considerații despre puterea informației, precum și despre puterea informației într-o societate liberă. Importante sunt referințele la „Puterea militară” (p. 255) în ceea ce privește evoluţia marilor puteri. Astfel, Secțiunea a 2-a tratează un aspect absolut de interes pentru puerea statelor și anume despre țările cu cele mai mari armate din lume și despre cele mai mari puteri militare din lume. Important este și capitolul ce prezintă „Puterea Economică” (p. 279) cu referiri la „Puterea pieței” legate de noțiunile „Ce este puterea de piață?” Înțelegerea puterii pieței cu exemplu de putere de piață și structurile de putere ale piețelor până la prezentarea conceptele de putere și emergență.
De subiniat capitolele ce urmează despre „Puterea politică” (p. 307) pornind de la definiția puterii politice. Ce este politica și cum funcționează? Conceptul de putere politică puterea alienată și conținut și trăsături ale puterii politice și Autoritatea și Legimitatea politică. Cel de–al X–lea Capitol se referă la „Puterea Mass-Media” pornind de la definirea presei, evoluția presei în decursul timpului., funcțiile presei. Presa, a patra putere în stat, „Comunicarea politică”, și când puterea ascultă de presă, dar și despre libertatea presei. Acest capitolul este urmat de alte capitole de mare interes și anume „Puterea organizației” și foarte important „Puterea intelligence”-ului. Aici se fac referiri la „Ce este Intelligence?” Dar și la Puterea în intuiție și decizie în activitatea de intelligence.
Trebuie menționat că importanţa activităţii intelligence pentru orice stat-naţiune este în mod direct legată de ameninţările şi vulnerabilităţile la nivel local, regional şi global, de rolul aspectelor politico-militare şi economice pe scena internaţională, precum şi de atitudinile liderilor faţă de structurile de intelligence şi securitate naţională. Unele din cele mai importante aspecte şi tendinţe care vor caracteriza şi influenţa mediul şi organismele de intelligence ale statelor-naţiune în secolul XXI ar putea fi „Forța cunoaşterii”, prioritară, dar și esentială și se va baza pe informații. În prezent cunoaşterea are valoare, iar intelligence adică informația strategică este putere. Cunoaştere fără intelligence nu poate exista, la fel cum un intelligence calitativ nu poate să se manifeste fără cunoaştere. Deoarece cunoaşterea este astăzi cel mai important şi util element al competitivităţii la nivel global şi devine cea mai importantă resursă a unei naţiuni, am putea afirma că se naşte o nouă componentă, anume „intelligence-ul cunoaşterii”, care devine astfel elementul complementar al domeniului intelligence-ului și esențial puterii. Deci, putem afirma că „Puterea” se mută acum dinspre state-naţiune, spre state-piaţă şi mai nou spre state-reţea. Adică dinspre state spre grupuri unite în reţele, dinspre legile fizicii şi puterea fizică spre legile cibernetice şi puterea creierului („brain power”), iar paradigma „cine are informaţia deţine puterea”
Cartea „Ils om volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas)
Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…
