Cartea „România între „Gura de Rai” Geografică și Răspântia geopolitică” de Alba Iulia Catrinel Popescu (Editura Militară–2023)
Abstract. Author of six volumes of geopolitical analysis, two volumes of a geopolitical treatise, dozens of studies and articles on geopolitics, geostrategy, international relations, security and history, as well as university courses, Alba Popescu has established himself as Romania’s most knowledgeable personality in the complicated and fluctuating space of geopolitics. A brilliant continuator of the Romanian school of geopolitics, the author concentrates the results of her research in seven parts, which expose and analyze the fundamental themes and concepts of geopolitics, adapted and applied to the status of the Romanian state, in historical, present and immediate future perspectives. The author’s conclusion is that, although today Romania is part of the global maritime space, with its geopolitical core in Washington, it could still expand its geostrategic importance and weight, by activating and developing some passive “determinants”: the Ponto-Baltic Free Movement Area; the Ponto-Arctic Format or the Eastern Flank Partnership; the Carpathian-Balkan High Speed Transport Corridor; the Latin Arc and Panlatinity; Special Partnerships, etc.
Într-o epocă dominată de inflația valorilor și absența marilor idei, generatoare de conștiințe și democrații reale; o epocă a pandemiilor suspecte, a plagiatului global și a idiocraţiei acute, se impune, langsam aber sicher, o voce tot mai puternică, riguroasă, super specializată: Alba Iulia Catrinel Popescu, Profesor asociat (conf. univ. dr.) la Colegiul Național de Apărare (București), Universitatea Națională de Apărare„Carol I”. Apreciată și recunoscută, mai ales, în străinătate, așa cum este tradiția românească, domnia sa este profesor universitar, invitat permanent la „Józef Gołuchowski” Academy of Applied Sciences și la WSB Universities din Polonia; membru în Consiliul consultativ științific al Institutului pentru Studii Europene și Americane din Atena, Grecia (RIEAS) și, de asemenea, vicepreședinte al Diviziei de Istoria Științei a Comitetului Român de Istorie și Filosofia Științei și Tehnicii din cadrul Academiei Române. Autor unic al unui număr considerabil de publicații științifice, care însumează șase volume de analiză geopolitică, două volume ale unui tratat de geopolitică, zeci de studii și articole pe teme de geopolitică, geostrategie, relații internaționale, securitate și istorie, precum și cursuri universitare, multe traduse și publicate de edituri din străinătate în limbile engleză, azeră/turcă și poloneză, Alba Iulia Catrinel Popescu s-a impus–așa cum au remarcat, nu de puține ori, ziariști, politologi și universitari–drept cea mai avizată personalitate din România, în spațiul vast, complicat și fluctuant al geopoliticii.
Alba Popescu se înscrie în „programul” școlii românești de geopolitică, întemeiată de Simion Mehedinți, discipol al lui Vidal de la Blache și Friederich Ratzel; continuată de Ion Conea, N. Al. Rădulescu, Anton Golopenția, M. Popa-Vereș, Mihail D. David, Gheorghe (George) I. Brătianu, Sabin Manuilă, Ştefan Manciulea, Constantin I. Brătescu și mulți alții. Ea însăși continuatoare strălucită a școlii românești de geopolitică, autoarea își intitulează lucrarea România. Între ‘gura de rai’ geografică şi răspântia geopolitică.
Este o micro-sinteză de excepție, care se întemeiează pe cercetarea complexă, concretizată de-a lungul timpului, prin conceperea și publicarea unor lucrări fundamentale, atât pentru disciplină, în variantă autohtonă, cât și pentru arhitectura științifică personală, propusă de autoare: Tratat de geopolitică (I-II): Geopolitica puterii maritime. Geopolitica puterii continentale. (2020); Spațiile de dominație ale Imperiului. Marea strategie de transformare a Rusiei în hegemon al Eurasiei (2022). Geneza acestei cărți ar putea să aibă ca punct de plecare o cercetare-conferință din 2015 (Actualitatea războiului hibrid la graniţa estică a României), continuată subtil cu lucrări de mai mare sau mai mică anvergură, până la Conferința, susținută la Iași, în cadrul seriei de conferințe „Moștenirea lui Asachi”, organizată de Filiala Iași a Academiei Române, în parteneriat cu Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” și cu Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, când interesul participanților și dezbaterile suscitate au declanșat decizia de a elucida câteva teme intangibile, tabu.
Într-adevăr, există un topos în cultura română, printre alți topoi, generat de inerții mentale, care amintește cum, în câteva sute de ani, cronicari, cărturari, filosofi, poeți, au reușit să-și transforme meditația ante sau post-mioritică, într-o tânguire despre destinul nefericit al neamului românesc. Un fel de lamento colectiv. Dar spiritul polemic, combativ și bine informat al autoarei, Alba Popescu, încearcă să demonstreze că nu este vorba de un destin, ci doar de geopolitică, o știință riguroasă și, în același timp, dinamică. Ca atare, Partea întâi a studiului este focalizată pe „determinanții geopolitici ai teritoriului de stat al României”. Partea a doua abordează „determinanții geostrategici”: marea, muntele, fluviul, strâmtorile, istmul.
Respectând reperele riguroase, întemeiate de marile școli tradiționale de geopolitică, preluate, adaptate și modernizate de școala românească de geopolitică, autoarea analizează în Partea a treia identitățile multiple ale statului nostru: geopolitică, geostrategică, civilizatională și geoeconomică, identități care confirmă și autentifică, retroactiv și proactiv, ideea fondatoare a statului român: „panideea națională” (Partea a patra). Urmând logica și argumentația unei demonstrații clasice, Partea a cincea abordează „formatele geopolitice regionale actuale” temă-cheie completată și recontextualizată prin conceptul de „Cupola diplomatică a României” (Partea a șasea).
Este un adevăr binecunoscut, pe care cartea doamnei profesor Alba Popescu îl reia și îl aprofundează, anume că România face parte din spațiul global maritim, cu nucleul geopolitic la Washington. Prin urmare, România a trebuit să devină membră a mega-formatelor securitare, geopolitice, geostrategice și geoeconomice, care configurează acest spațiu: NATO și UE. Dar sistemul/rețeaua acestor formate, în care este prinsă România, ar putea fi extins/ă, România dobândind o nouă pondere geopolitică. Selectăm din bogăția posibilităților expuse de autoare, în Partea a șaptea, doar câteva: Spațiul de circulație liberă ponto-baltic; formatul Ponto-Arctic sau Parteneriatul Flancului Estic; Coridorul de transport de mare viteză carpato-balcanic; Arcul latin și Panlatinitatea; Parteneriate speciale, cu puteri emergente etc.
În concluzie, ca să ne exprimăm poetic, mai ales că și titlul ne induce o anume stare de reverie, gândurile închise în această bijuterie intelectuală, lucrare a unui orfevru de aleasă stirpe celliniana, par a fi tutelate de spiritul unui istoric de geniu, victimă colaterală a confruntărilor geostrategice, încă necicatrizate în memoria colectivă. Este vorba de Gheorghe I. Brătianu, ale cărui cuvinte incandescente pot fi descoperite la rădăcinile fiecărei pagini din această carte: „Suntem ceea ce Nicolae Iorga numea: un Stat de necesitate europeană (Gheorghe I. Bratianu–1941. „Geopolitica: factor educativ si national”. In Geopolitica si geoistorie. Revista romana pentru sud-estul european. Societatea romana de statistica Bucuresti, An I, nr, 1, septembrie/noiembrie. Craiova: Editura Ramuri). Iată miza și obiectivul acestei cărți, unice în bibliografia românească de specialitate, care pare a deschide orizonturi imprevizile, un adevărat portal imaginar către cercetarea implicațiilor filosofice și psiho-mentale ale geopoliticii.
Narcis-Stelian Zărnescu (prof. dr., critic şi istoric literar, traducător, redactor șef al Revistei „Academica” al Academiei Române, secretar știinfic al Academiei Oamenilor de Știință din România, secția Secția X–Filosofie, Teologie și Psihologie, membru, al Uniunii Scriitorilor din România–USR și al Uniunii Ziariștilor profesioniști din România-UZPR), corespondent permanent al Jurnalului Bucureștiului
Notă. Lucrarea urmează fi prezentată la Sesiunea științifică a Gremano-Române din Baden-Bden pe 27 septembrie 2023 sub președinția Dr. Mihai Neagu Basarab (medic, istoric, scriitor, publicist) Directorul Institutului Român și al Bibliotecii Române din Freiburg-im-Breisgau și Președintele Academiei Germano-Române din Baden-Baden.
Articole asociate
[…] Prezentarea (recenzia) cărții „România între „Gura de Rai” Geografică și Răspântia g… […]
[…] Prezentarea (recenzia) cărții „România între „Gura de Rai” Geografică și Răspântia g… […]