„Take Ionescu, un pionier al GloCalizării”. Lucrare prezentată la Conferința Națională „Take Ionescu” – 100 de ani de la moartea marelui diplomat român (Ediția a doua) la Centrul Cultural „Carmen Sylva” din Sinaia de către corespondentul nostru permanent prof. dr. Narcis-Stelian Zărnescu (redactorul șef al Revistei Academiei Române „Academica”, secretar științific al Secției X – Filosofie, Teologie și Psihologie a AOȘR – Academia Oamenilor de Știință din România).

Nota redacției. Compus prin combinarea conceptelor de globalizare şi localizare, termenul ca atare a fost folosit pentru prima dată de sociologul britanic Roland Robertson în lucrarea Globalisation (1992) şi apoi în 1995 în capitolul „Glocalisation: Time-Space and Homogeneity–Heterogeneity” (din lucrarea Global Modernities) şi definit ca o „comprimare a lumii şi intensificare a conştiinţei lumii ca întreg”, ca un proces care cuprinde în mod simultan tendinţe de universalizare şi de individualizare. Robertson a preluat conceptul similar japonez din domeniul marketingului şi l-a introdus în discursul ştiinţelor sociale. El a fost apoi preluat de canadienii Keith Hampton şi Barry Wellman, cu referire la persoane şi activităţi umanitare sau comerciale care sunt în acelaşi timp localizate şi la scară globală.

Detaliat. Glocalizare sau glocalism este un termen formulat în anii 1980 în japoneză (dochakuka), tradus ulterior în engleză de către sociologul Roland Robertson și apoi elaborat în continuare de sociologul Zygmunt Bauman pentru a adapta peisajul globalizării la realitățile locale, astfel încât să studieze mai bine relațiile lor cu cercuri internaționale.

• Crearea sau distribuirea de produse și servicii concepute pentru o piață globală sau internațională, dar modificate în conformitate cu legile sau cultura locală.
• Utilizarea tehnologiilor electronice de comunicații pentru a furniza servicii locale la nivel global sau internațional. Craigslist și Meetup sunt exemple de aplicații web glocalizate .
• Crearea structurilor organizaționale locale, care operează pe culturi și nevoi locale, pentru a deveni multinaționale sau globale. Acest comportament a fost urmat de diverse companii și corporații, de exemplu de IBM.

Termenul „globalizare” este considerat ambiguu și contradictoriu în universul său semantic folosit și abuzat; Din acest motiv, Bauman, a vrut să introducă „glocalizare“, fără a dori să găsească acolo un sentiment politic de opoziție față de globalizare (ca de exemplu antiglobalistii). Globalul și localul pot fi văzute ca două fețe ale aceleiași monede. O organizație poate fi înțeleasă mai bine analizând natura duală a glocalizării. Localizarea este adesea ignorată din cauza prea multă importanță acordată globalizării. Mai mult, în multe cazuri, forțele locale se străduiesc constant să atenueze impactul proceselor globale. Aceste „forțe” pot fi recunoscute prin eforturile de prevenire sau modificare a planurilor de construcție a clădirilor pentru corporații multinaționale, cum ar fi Wal-Mart. Glocalizarea consideră că fundamentul societății în fiecare epocă a fost și este comunitatea locală, din interacțiunea indivizilor, organizată în grupuri din ce în ce mai extinse, prezente pe un teritoriu. Organizarea acestor grupuri constituie cu siguranță un set de „sisteme” care devin „subsisteme” dacă sunt legate de organizații mai complexe. De exemplu, familia este un subsistem al sistemului de cartier, dar cartierul este un subsistem al sistemului de oraș și așa mai departe. Glocalizarea își începe analiza de la sisteme simple pentru a ajunge la cele mai complexe, în timp ce globalizarea pare să favorizeze sistemele complexe, ignorând foarte adesea implicațiile subsistemelor și plasează în centrul „filozofiei” sale individul, persoana umană, patrimoniul material și imaterial local al persoanei și grupul căruia îi aparține. Nu ignoră dialectica care derivă din întâlnirea-ciocnirea diferitelor grupuri din logica sistem-subsistem, dar nu pierde niciodată din vedere micro în relația sa cu macro-ul. El acordă importanță pieței libere, dar consideră că nu poate fi niciodată considerat un „primum”, deoarece piața este una dintre numeroasele funcții ale omului care a luat multe fațete de-a lungul secolelor. Glocalizarea dă importanță comunicării dintre indivizi și grupuri definite în spațiu și timp și modului în care noile tehnologii au favorizat o accelerare a proceselor de transformare, considerând necesară supunerea conținutului comunicării unei analize serioase, care, mediată de noile tehnologii, poate suferi distorsiuni, superficialitate, banalitate. O greșeală frecventă este să credem că glocalizarea pune accentul mai presus de toate pe local și globalizarea pe globală. Nu este corect, deoarece glocalizarea, în timp ce plasează în mod ideal micro-grupul la baza analizei sale, este conștient că acesta crește, se dezvoltă, interacționează cu alte grupuri din ce în ce mai complexe până la realitățile complexe globalizatoare de astăzi. Înțelesul cuvântului „local” se extinde de fapt prin încorporarea fără confuzie a realităților locale care rămân din toate punctele de vedere subsisteme semnificative. Glocalizarea nu ignoră prezența forțelor globalizatoare pe care într-adevăr le examinează în geneza și implicațiile lor, dar este ferm înrădăcinată în teoria sa generală a sistemelor și în interacțiunea strânsă dintre geopolitică, geoeconomie și geocultură.

În sfârșit, Glocalizarea (un portmanteau al globalizării și localismului) este „apariția simultană a tendințelor de universalizare și de particularizare în sistemele sociale, politice și economice contemporane”. Noțiunea de glocalizare „reprezintă o provocare pentru concepțiile simpliste despre procesele de globalizare ca expansiuni liniare ale scărilor teritoriale. Glocalizarea indică faptul că importanța tot mai mare a nivelurilor continentale și globale are loc împreună cu creșterea importanței nivelurilor locale și regionale”. Glocal, un adjectiv, prin definiție, este „reflectând sau caracterizat atât de considerații locale, cât și globale”. Termenul „management global” în sensul „gândește global, acționează local” este folosit în strategiile de afaceri ale companiilor, în special, de către companiile japoneze care se extind în străinătate. Numeroase organizații internaționale lucrează deja în spiritul glocalizării. Printre acestea se numără Forumul Glocal, care este activ din 2001 în domeniul cooperării între orașe.

Prof. dr. Narcis-Stelian Zărnescu, redactorul șef al Revistei „Academica” (Academia Române), secretar știinfic al Academiei Oamenilor de Știință din România (secția  Secția X – Filosofie, Teologie și Psihologie)

Inaugurarea Cazinoului din Sinaia cu 110 ani în urmă (de la corespondentul nostru Simona – Nicoleta Lazăr, poet, prozator, editor și jurnalist, membru al UZPR și al AJTR – Asociația Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România)

Sesiunea științifică anuală a Academiei Germano – Române din Baden – Baden (Deutsch – Rumänische Akademie Baden-Baden e.V. – Rumänisches Institut – Rumänische Bibliothek Freiburg e.V.). Lucrarea „Corsica nu crede în lacrimi. In memoriam Yvan Colonna (1960 – 2022). Moartea suspectă a lui Yvan Colonna. De ce Yvan Colonna a fost asasinat? Incursiune în istoria (ultra)nationalismului corsican si a marii criminalităti corsicane (politice si de drept comun).”

Articole asociate

In memoriam Take Ionescu. „Take Ionescu, un destin răstignit între Război și Pace” (de la corespondentul nostru prof. dr. Narcis-Stelian Zărnescu, redactorul șef al Revistei Academiei Române „Academica”, secretar științific al Secției X – Filosofie, Teologie și Psihologie a AȘOR – Academia Oamenilor de Știință din România).

Profesorul Narcis-Stelian Zărnescu, distins cu „l’Ordre des Palmes académiques” al Republicii Franceze

Creierul. Căteva procente epistemice. De la erorile necesare ale antichității la adevărurile fragile ale secolului XXI. Excurs Bibliografic (Corespondență de la prof. dr. Narcis-Stelian Zărnescu, redactorul șef al Revistei Academiei Române „Academica”, secretar științific al Secției X – Filosofie, Teologie și Psihologie a AȘOR – Academia Oamenilor de Știință din România)

Declarația Parlamentului României privind Referendumul din Ucraina din 1991 (Corespondență de la prof. dr. Narcis-Stelian Zărnescu, redactorul șef al Revistei Academiei Române „Academica”, secretar științific al Secției X – Filosofie, Teologie și Psihologie a AȘOR – Academia Oamenilor de Știință din România)

În noaptea de Sânziene…(Corespondență de la prof. dr. Narcis-Stelian Zărnescu, redactorul șef al Revistei Academiei Române „Academica”, secretar științific al Secției X – Filosofie, Teologie și Psihologie a AȘOR – Academia Oamenilor de Știință din România)

Nicolae Iorga: Cărturarul-Martir (Corespondență de la prof. dr. Narcis-Stelian Zărnescu, redactorul șef al Revistei Academiei Române „Academica”, secretar științific al Secției X – Filosofie, Teologie și Psihologie a AȘOR – Academia Oamenilor de Știință din România)

Conferința Națională „Iorga după Iorga” ediția a 2-a, cu tema „România, doar atât. Între patriotism și Naționalism”

Nota redacției

Direcția și Redacția Jurnalul Bucureştiului

Thomas Csinta, Chief Editor

Parteneriat Jurnalul Bucureştiului

Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului