Acasă Literatură (proză, critică literară) Vraja cuvintelor în „toamna cuvintelor” (Corespondență de la SGK (Dr. Sofia Gelman–Kiss,...

Vraja cuvintelor în „toamna cuvintelor” (Corespondență de la SGK (Dr. Sofia Gelman–Kiss, muzicolog, membru fondator al „Fundației SAGA pentru Cultură, însărcinată cu acțiuni în domeniul muzicii”, Israel–Netania)

sofia
SGK

Ce citești maiestate ?  îl întrebă pe prinț Polonius„Vorbe prietene ! Vorbe !” – răspunse Hamlet

Cuvântul, acest simbol atotcuprinzător, semn al înțelepciunii, al științei dar și al slăbiciunii, are darul de a fermeca pe toți cei ce înțeleg limbajul său disimulat. Odată atins de puterea sa magică, rămâi pironit în fața realului înfrumusețat, rod al unei imaginații bogate strecurate prin prisma privirii subiective. Frumosul ireal descris poetic, litera încântătoare ca vrajă ireversibilă clădește drumul său către acel confort spiritual de care beneficiază doar cunoscătorii tainelor cuvintelor…

Venerația vorbelor–apanajul celor aleși–conduce înspre sfera legendară a confesiunilor general valabile înțelese și pătrunse doar de cei inițiați în magie. Asemenea unui covor de frunze  toamna, unde cromatica și multitudinea irizării reprezintă însăși bogăția sine qua non  a  culorilor, sonoritatea cuvintelor, încă înainte de a fi înțelese prefigurează melodicitatea limbii care urmează a fi pătrunsă apoi, de multiple înțelesuri și sensuri. Aidoma unui peisaj multicolor alcătuit din frunzele înfrumusețate prin moarte, căzute pe suprafața pământului, cuvintele tipărite pe paginile unei cărți în forma lor fără viață constituie punctul de plecare dar și de concluzie al gândului ce urmează a fi transmis prin lectură.

Arta de a elucida enigma și misterul cărților, asemenea încercării descifrării mesajului frunzelor în bogăția lor cromatică, reprezintă diferite aspecte ale frumosului– categorie estetică–ca menire intrinsecă a împărtășirii. Peisajul pestriț al covorului alcătuit din multitudinea diversificată a culorilor ce aparțin unei bogate palete dornice de exprimare,  amintește imaginea literelor devenite comprehensibile, odată cu alcătuirea cuvintelor ce ascund cu dibăcie idei accesibile numai celor care posedă cheia deslușirii… Știința și fantezia creatoare puse în slujba răspândirii cunoașterii prin intermediul cuvântului scris, constituie modul de comunicare în rândul celor aflați în perimetrul doritorilor de a ajunge prin lectură la noutățile  diverselor domenii.

În ritmul trepidant al secolului XXI, a te apleca asupra unor pagini de literatură înseamnă clipe de puțină destindere; a te opri pentru câtva timp în preajma tabloului oferit de imaginea frunzelor multicolore aranjate după o lege neștiută a naturii, înseamnă să te lași  fascinat de frumusețea efemeră a zilelor de toamnă. Lectura îți va rezerva surpriza rostirii unor reflecții aparținătoare autorului cărții, reflecții care te vor transpune poate în alte timpuri spre a-ți deschide noi orizonturi și spre a marca un moment de relaxare, apreciat numai de cei ce au experiența cititului. Splendidul mozaic al frunzelor căzute este–prin asociație de idei–asemănător cu bogăția orientărilor tematice cuprinse între paginile cărților destinate iubitorilor de cuvânt.

Literele ce formulează texte scrise și implicit lizibile, descifrate și înțelese, se vor fi adresat din totdeauna celor interesați în cultură. Venerația savantă și cultul livresc în compania imaginii superbe a toamnei, va sta la baza unei viziuni culante în dialogul continuu între creator și cititor. Generozitatea textului egalată de noblețea mesajului și povara exprimării, contemplarea introvertită îndreptată către sferele inexplorabile ale sufletului, constituie puncte de frământare artistică ale limbajului. Pe fundalul multicolor al covorului de frunze, se deslușesc tainice legăminte  înfiripate între gândirea autorului și exteriorizarea ideilor sale prin feeria cuvântului, spre a contura și reliefa sensul vocației…

Sofia Gelman–Kiss (Dr. în Muzicologie, membru fondator al „Fundației SAGA pentru Cultură, însărcinată cu acțiuni în domeniul muzicii”, Israel–Netania)

Alte articole ale autoarei Sofia Gelman–Kiss în Jurnalul Bucureştiului

Nota redacției