În ultimii 15 ani, România a trecut printr-o schimbare profundă a sectorului energetic, ponderea cărbunelui scăzând dramatic în favoarea energiei nucleare şi a celei eoliene, gazul fiind noua vedetă a mixului energetic.
Problema a fost că această tranziţie s-a făcut prin şubrezirea rolului de exportator net de energie în regiune, România ajungând să fie dependentă de vecinii ei pentru acoperirea consumului.
Când la noi investiţiile bat pasul pe loc, ţări, la rândul lor dependente de cărbuni, fac paşi majori spre energia verde, exemplu fiind ultima licitaţie pentru construirea a 2.200 MW de eoliene offshore lansată cu succes de Polonia. În România nu s-a mai ridicat o eoliană de trei ani de zile, iar investitorii cu bugete majore pleacă în alte ţări.
Pe de altă parte, decarbonizarea industriei energetice la nivel european este una dintre cele mai mari provocări pentru ţările care depind de electricitatea produsă din cărbuni. În România, aproape un sfert din consum este asigurat de termocentralele care ard lignitul, aproape în fiecare iarnă acesta fiind sursa de securitate a sistemului. Astfel, trecerea de la cărbune la verde s-ar putea dovedi cea mai delicată ecuaţie din energie.
Ce se va întâmpla însă în zece ani? Ce soluţii sunt pentru a face cărbunele mai „verde“? Redevin interesante proiectele de stocare a carbonului şi cum poate fi pregătită forţa de muncă pentru această tranziţie?
Mai departe, deşi gazul se conturează ca noul combustibil al viitorului, începerea investiţiilor aşteptată pentru anul trecut a fost amânată pe termen nelimitat. Din nou, investitorii pleacă din acest domeniu.
În timp ce România visa la statutul de sursă de gaze pentru Europa de Sud-Est prin Marea Neagră şi gazoductul BRUA, TurkStream, gazoductul rusesc care se înfige în sistemul de conducte al Turciei şi mai departe în Europa, tocmai a fost inaugurat.
Mai este gazul combustibilul viitorului sau deja a devenit ştirea zilei de ieri, iar România nici nu a apucat să-l scoată? Cum mai poate Marea Neagră atrage investitori când cei mari pleacă?
Discuţiile despre generare distribuită, proiecte de captare şi stocare a carbonului sau de stocare a energiei sunt pe agenda tuturor investitorilor. România continuă să le neglijeze, defilând cu aceleaşi proiecte mamut pentru care nu există interes de ani de zile.
Mai multe despre eveniment și temele de discuție pot fi citite pe pagina evenimentului ZF.
