1.jpg)
Ziua Mondială pentru Asistență Umanitară (Ajutor umanitar), sărbătorită în fiecare an pe 19 august, reprezintă o oportunitate de a reflecta asupra curajului și sacrificiului celor care își dedică viața ajutând oameni aflați în dificultăți extreme. Constituită de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite (ONU) în 2008, această zi marchează recunoașterea celor care, în pofida riscurilor, se angajează în misiuni umanitare periculoase pentru a sprijini comunitățile afectate de război, dezastre naturale sau crize umanitare.
Data de 19 august are o semnificație tristă și simbolică. În 2003, într-un atac terorist asupra hotelului Canal din Bagdad, Sergio Vieira de Mello, Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului și Reprezentant Special al Secretarului General al ONU în Irak, și-a pierdut viața, alături de alți 21 de asistenți umanitari. Acest act a scos în evidență pericolele la care sunt expuși cei care lucrează în zone de conflict și a subliniat nevoia de a proteja acești profesioniști, a căror muncă este esențială pentru supraviețuirea și demnitatea celor afectați.
În fiecare an, milioane de oameni din întreaga lume sunt victime ale conflictelor armate, dezastrelor naturale, foametei, bolilor și altor crize care le amenință viața și căminul. Asistența umanitară reprezintă un răspuns global la aceste provocări, oferind ajutor imediat celor care au urgent nevoie de hrană, apă, adăpost, servicii medicale și protecție. De asemenea, aceste intervenții urmăresc să restabilească demnitatea umană și să faciliteze procesele de reconstrucție și redresare pe termen lung.
Ziua Mondială pentru Asistență Umanitară are dublul scop de a aduce un omagiu celor care își riscă viața în astfel de misiuni și de a atrage atenția asupra milioanelor de oameni care depind de acest ajutor. În prezent, crizele umanitare sunt mult mai complexe și de o amploare mai mare decât oricând, afectând comunități vulnerabile din toate colțurile lumii. Fie că vorbim despre războaiele din nordul Orientului Mijlociu, Israel-Hamas, sau Rusia-Ucraina, fie despre crizele climatice din zone precum Africa Sub-Sahariană sau Pacific, nevoia de ajutor umanitar continuă să crească. Cei care lucrează în domeniul umanitar sunt adesea expuși unor riscuri uriașe. În zonele de conflict, ei devin adesea ținte ale grupărilor armate, iar în timpul dezastrelor naturale, condițiile periculoase și infrastructura distrusă fac ca intervențiile lor să fie extrem de dificile. Conform statisticilor ONU, în fiecare an, sute de asistenți umanitari sunt răniți, răpiți sau uciși în timp ce încearcă să salveze vieți.
În ultimii ani, numărul incidentelor violente împotriva asistenților umanitari a fost alarmant de ridicat. Cele mai multe astfel de atacuri au avut loc în țări precum Sudanul de Sud, Siria, Irak și Republica Centrafricană. Aceste realități dramatice subliniază nevoia de a întări măsurile de protecție pentru asistenții umanitari și de a pune presiune pe guverne și grupări armate pentru a respecta dreptul internațional umanitar, care prevede protejarea civililor și a personalului umanitar. Pe măsură ce provocările globale continuă să evolueze, și sectorul umanitar trebuie să se adapteze. Schimbările climatice, de exemplu, agravează multe dintre crizele existente și creează noi zone de vulnerabilitate. Dezastrele naturale, cum ar fi inundațiile, secetele și incendiile de vegetație, devin tot mai frecvente și mai severe, afectând milioane de oameni în fiecare an. În fața acestor provocări, comunitatea internațională trebuie să se angajeze ferm în a susține și a finanța eforturile umanitare. Fondurile dedicate asistenței umanitare sunt adesea insuficiente pentru a acoperi toate nevoile celor afectați. Totodată, este esențial ca organizațiile umanitare să colaboreze mai strâns între ele, cu guvernele și cu comunitățile locale pentru a oferi ajutor eficient și sustenabil.
Statul român a adoptat anul acesta o ordonanță de urgență (nr. 96/2024) pentru acordarea de sprijin și asistență umanitară cetățenilor străini sau apatrizilor aflați în situații deosebite, proveniți din zonele de conflict. Cooperarea internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară este esențială pentru a ajuta comunitățile vulnerabile din zonele de conflict și a evita o agravare a crizelor umanitare.
Ziua Mondială pentru Asistență Umanitară ne amintește nu doar de cei care își dedică viața ajutării altora, ci și de responsabilitatea noastră colectivă de a susține și a proteja această activitate vitală. Într-o lume din ce în ce mai divizată de conflicte și inegalități, solidaritatea globală și respectul pentru drepturile omului rămân principii fundamentale.
Este un moment în care suntem încurajați să reflectăm asupra modului în care putem contribui la sprijinirea celor mai vulnerabili. Fie că este vorba de donații, voluntariat sau de a deveni avocați ai drepturilor omului, fiecare dintre noi are un rol în a susține cauza umanitară. În plus, trebuie să fim recunoscători pentru munca celor care, deseori în anonimat, salvează vieți și aduc speranță în cele mai întunecate momente. Ziua Mondială pentru Asistență Umanitară este deci o zi de recunoaștere a eroilor tăcuți care luptă pentru dreptate, demnitate și viață. Prin comemorarea acestei zile, nu doar că onorăm amintirea celor care și-au pierdut viața, dar și reafirmăm angajamentul nostru de a proteja și sprijini cauza umanitară pe plan global.
Corespondenţă de la Lordul Sir Florentin Scaleţchi, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite
Cătălin Asavinei Președinte–fondator al OADDR (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora Română) partener al Jurnalul Bucureștiului în anchete (investigații criminale).
Promovarea online a instituțiilor, jurnalelor și articolelor academice
Lucrări intelligence
Conflictul israelo-palestinian: istoric – cauze – efecte
„Puterea de la Puterea informațiilor la Puterea în Intelligence”(Tiberiu Tănase-coordonator, autori Ovidiu Boureanu și Petru Ștețcu, Editura Concordia, Arad, 2024)
Recenzie. Noua carte apărută la editura Concordia reprezintă un amplu proiect documentar și documentat asupa unui subiect prezent în viață, în societate și istoria umanității și anume „Puterea” privită din mai multe puncte de vedere. Aceasta se bazează pe o amplă documentare și bibliografie privind puterea–pornind de la termenul, concept semnificații și domenii în care este prezentă dar și modalitați de raportate privind importanța acesteia în diverse domenii și situații. Pe parcursul celor XV capitole autorii de prezintă multe și intresante noutăți privind termenul și conceptul de putere pornind de la Introducere (p. 13), la definiții–care încep cu clasica întrebare „Ce este puterea?” cu raspuns pornind de la Dex la conceptul puterii, fețele puterii, dar și la puterea ca decizie sau puterea ca preluare a controlului.
Sunt prezentate și fețele puterii, care sunt sunt autoritatea și legitimitatea. Foarte interesanta lucrare debutează cu un prim capitol unde în Secțiunea a 3-a avem informații documentate despre „Putere” versus „Autoritate”, „Ce este puterea?”„Care este autoritatea?” Dar și diferența dintre putere și autoritate. De menționat tot aici în Secțiunea a 4-a se fac referirila la Dominație versus Autoritate iar în Secțiunea a 5-a unde sunt prezentate Puterea, politica și statul. Sunt importante raspunsurile la întrebarile cum ar fi Ce este puterea politica?.De mare interes este și Secțiunea a 9-a, al aceluiaș prim capitol care tratează Analiza Puterii și se referă la Analiza SWOT (slăbiciuni, oportunități și amenințări). Urmează un important capitol și anume cel referitor la Puterea Mondială ce conține referiri puterea mondială și scopul acesteia, Guvernul Mondial,Organizarea Piramidei Puterii la p.81.
Întalnim și alte capitole foarte importante cum este cel referitoar la „Puterea informației” (p. 129), și în mod deosebit la conceptul de informație, dar și considerații despre puterea informației, precum și despre puterea informației într-o societate liberă. Importante sunt referințele la „Puterea militară” (p. 255) în ceea ce privește evoluţia marilor puteri. Astfel, Secțiunea a 2-a tratează un aspect absolut de interes pentru puerea statelor și anume despre țările cu cele mai mari armate din lume și despre cele mai mari puteri militare din lume. Important este și capitolul ce prezintă „Puterea Economică” (p. 279) cu referiri la „Puterea pieței” legate de noțiunile „Ce este puterea de piață?” Înțelegerea puterii pieței cu exemplu de putere de piață și structurile de putere ale piețelor până la prezentarea conceptele de putere și emergență.
De subiniat capitolele ce urmează despre „Puterea politică” (p. 307) pornind de la definiția puterii politice. Ce este politica și cum funcționează? Conceptul de putere politică puterea alienată și conținut și trăsături ale puterii politice și Autoritatea și Legimitatea politică. Cel de–al X–lea Capitol se referă la „Puterea Mass-Media” pornind de la definirea presei, evoluția presei în decursul timpului., funcțiile presei. Presa, a patra putere în stat, „Comunicarea politică”, și când puterea ascultă de presă, dar și despre libertatea presei. Acest capitolul este urmat de alte capitole de mare interes și anume „Puterea organizației” și foarte important „Puterea intelligence”-ului. Aici se fac referiri la „Ce este Intelligence?” Dar și la Puterea în intuiție și decizie în activitatea de intelligence.
Trebuie menționat că importanţa activităţii intelligence pentru orice stat-naţiune este în mod direct legată de ameninţările şi vulnerabilităţile la nivel local, regional şi global, de rolul aspectelor politico-militare şi economice pe scena internaţională, precum şi de atitudinile liderilor faţă de structurile de intelligence şi securitate naţională. Unele din cele mai importante aspecte şi tendinţe care vor caracteriza şi influenţa mediul şi organismele de intelligence ale statelor-naţiune în secolul XXI ar putea fi „Forța cunoaşterii”, prioritară, dar și esentială și se va baza pe informații. În prezent cunoaşterea are valoare, iar intelligence adică informația strategică este putere. Cunoaştere fără intelligence nu poate exista, la fel cum un intelligence calitativ nu poate să se manifeste fără cunoaştere. Deoarece cunoaşterea este astăzi cel mai important şi util element al competitivităţii la nivel global şi devine cea mai importantă resursă a unei naţiuni, am putea afirma că se naşte o nouă componentă, anume „intelligence-ul cunoaşterii”, care devine astfel elementul complementar al domeniului intelligence-ului și esențial puterii. Deci, putem afirma că „Puterea” se mută acum dinspre state-naţiune, spre state-piaţă şi mai nou spre state-reţea. Adică dinspre state spre grupuri unite în reţele, dinspre legile fizicii şi puterea fizică spre legile cibernetice şi puterea creierului („brain power”), iar paradigma „cine are informaţia deţine puterea”
Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…
