Se întâmpla când, deși o mare parte a oamenilor de ştiinţă, trăgeau serioase semnale de alarmă, susţinând că acest compus este extrem de nociv, fiind unul dintre factorii care favorizează apariţia și dezvoltarea cancerului, Dacian Cioloș aprobă testarea în România, pe români! Produsele utilizate erau furnizate de către BASF (compania germană multinațională), care erau deja folosite pentru culturile de struguri, cartofi, roşii, castraveţi şi ceapă.
În 2010, senatorul argeşean, Şerban Valeca, primea un răspuns uluitor de la Ministerul Sănătăţii, pe care îl interpela pe această temă: da, românii sunt primii cetăţeni ai planetei pe care se testează o astfel de substanţă chimică, dar oamenii trebuie să stea fără frică, pentru că a mai fost testat, în prealabil, pe şobolani şi iepuri! Abia după ce testul va fi făcut pe români şi se vor trage concluziile, ar fi urmat că îngrăşămintele pe bază de substanţe presupuse a fi cancerigene să fie omologate în Olanda, Germania, Franţa, SUA, Canada şi Marea Britanie.
Toate acestea se întâmplau după ce Dacian Cioloș (omul lui … Gândiți și singuri!) era investit pe postul de comisar pentru Agricultură. Prețul trădării fiind tocmai postul bine plătit cu sănătatea noastră, acesta drept mulţumire față de cei care l-au ales în mod „democratic” (vezi ce înseamnă Democrație) din înălțimea scaunului astfel dobândit, Dacian Cioloș a acceptat (în numele nostru, cei care l-am ales la fel de democratic ca și acum după …) ca România să fie prima ţară cobai din lume, țară care acceptă să facă experimente periculoase pe proprii cetăţeni!
Acest personaj de tristă amintire, acest om anchetat penal, numitul Dacian Cioloș a fost si noul premier desemnat de președintele României, în funție, în perioada 17 noiembrie 2015 – 4 ianuarie 2017. Iată și dovada! Ce părere aveți? Pâine otrăvită în România – informație urgentă. Atenție la: făîna de Titan, la mălai superior Famiglia Lujerului SA, biscuiții Rostar, mezelurile Aldis, margarina Delma, tăițeii de casă Băneasa, și tot ce conține specificația Codex Alimentarus.
Toată ,,aprecierea” pentru autoritățile care au autorizat pentru binele populației introducerea în România a Funngicidului Initium/Enervin T produs de BASF Germania.
Pe pachetele de pâine Titan scrie deja că pâinea este fabricată conform Codex Alimentarius. România experimentează pe populație produsul Cancerigen Initium.
Experimentul ,,Codex Alimentarius” începe cu România. De la 31 decembrie 2009, Guvernul Boc a fost obligat de… UE să înceapă implementarea,,Codexului”, alături de alte 165 de state semnatare (95% din populația planetei).
,,Codex alimentarius” este un pachet de norme după care se vor alimenta populațiile tărilor semnatare. Acesta pornește de la principiul că Terra nu mai poate hrăni pe toată lumea natural, că atare se va trece la hrană artificială, din produse chimice, cea modificată genetic etc.
Nu a trecut o lună și iată că apare știrea că România este prima tară din lume care va folosi în agricultură un compus chimic pe bază de initium, un ingredient activ din nouă clasă a substanțelor chimice impuse de ,,Codex alimentarius” Produsele vor furnizate de compania germană BASF și vor fi folosite pentru culturile de struguri, cartofi, roșii, castraveți și ceapă. Pentru publicul larg se spune că ,,beneficiile pe care le-ar aduce această substantă sunt legate în primul rând de combaterea dăunătorilor, dar, totodată ea micsorează și durata în care se obține recolta.” După ce acest produs va fi experimentat în România, urmează să fie omologată utilizarea lui și în Olanda, Germania, Franța, SUA, Canada și Marea Britanie.
Neoficial, conform cercetătorilor care combat ,,Codex alimentarius”, folosirea produselor cu initium sporește cu până la 65% rată riscului de cancer de colon, substantă care întră rapid în combinații chimice, devenind reziduală în organism. De pildă 1 mg de initium intrat în organism o singură dată se elimină în aproape un an. Or, dacă acest produs este folosit zilnic, practic el nu mai este eliminat din organism. Apoi, așa cum ajută la creșterea rapidă a celulelor leguminoase, la fel de repede va conduce la mărirea tumorilor maligne.
Pe site-ul Press Release Point, BASF se lăuda pe 11 ianuarie (!) că pentru prima dată în lume a fost autorizat într-un timp record Funngicidului Initium care în România va fi vândut sub numele EnervinT pentru chipurile protecția viilor, Solaris pentru roșii, Zambro pentru cartofi.
Fiți cumpărători isteți și evitați capcanele industriei și etichetei sau va abonați singuri la suferință. Alegerea va va aparține astfel întotdeauna că și răspunderea alegerii care va va privi în totalitate!
https://www.youtube.com/watch?v=Z1oKJC-Lr4E
Notă. Interesant este că deși există multe asociații care se bat cu pumnu’n piept că apară interesele consumatorului, nici una nu a prezentat încă nici o informație despre acest lucru, situație ce reflectă și valoarea specialiștilor consultați, de obicei pe gratis de aceste ONG-uri. Când nu plătești corect lucrurile degenerează și asta se vede cu ochiul liber iar calitatea studiilor lor este foarte aproape de zero. Experiența contează – plătește-o corect sau apucă-te de altceva!
Pâinea noastră cea aditivată!
Ehe, dar vremurile alea au trecut demult! Acum zerul e rege, fie el praf, fie demineralizat fie degresat, fie îndulcit, fie un pic din toate astea la un loc sau doar în diverse asocieri, cu proporții diferite ale celor 3 termeni, și asta în pofida faptului că pâinea este prezentată că fiind (sau nu) de post, că doar nu o să modifice producătorii compoziția că să respecte credință omului simplu și blând ce reprezintă majoritatea trăitorilor pe aceste meleaguri, iar aditivii alimentari murdăresc și ei copios pâinea sănătoasă cândva, transformând-o într-o otravă pe care o consumăm, volens–nolens, cum altfel decât zilnic, iar coloranții folosiți de producători ne ajută și ei să mimam că mâncăm pâine integrală sau neagră, mai sănătoasă. Între timp mințile bolnave din sistem au creat și pus în producție o nouă invenție, premixurile cu aditivi din care poți face pâine fără să mai pui drojdie vie. Și painile astfel realizate ies absolut impecabile că aspect.
Apoi aceleași minți bolnave au aditivat făînă să nu care cumva să poți coace ceva acasă fără să te bucuri de aditivii atât de „sănătoși” că ne-a crescut numărul de cancere de stomac și de colon la cote alarmante, dar ce mai contează pentru unii, important este că ne-am aliniat la ce este în vestul sălbatic, acum respectăm și facem doar ce vrea Europa și Bruxelles și restul Dumnezeu cu milă. Semințele de pus în pâine, dar și banalii cartofi, toate au ajuns să reprezinte potențiale pericole, fie datorită numeroaselor procedurilor ce li se aplică, asta că să dureze o veșnicie și să nu se strice înainte de termen, fie datorită iradierii, că să nu germineze cumva. Mai ține minte cineva cât timp rămânea proaspătă pâinea cu cartofi de Brașov sau Râșnov? O săptămâna întreagă! Și asta se întâmplă și fără aportul aditivilor mai mult sau mai puțîn cancerigeni, dar în marea lor majoritate toxici deopotrivă.
Un fost maistru de la o renumită companie bucureșteană dezvăluie o întreagă industrie în care magia chimiei, a adjuvanților și aditivilor devin ingredientele de bază ale pâinii consumate de către majoritatea românilor. Fostul angajat susține că toți cei din industria pâinii vor declara întotdeauna că ingredientele lor din pâine sunt naturale. ,,Această este însă doar versiunea „oficială”!”, asta pentru că „se mai fac, pe ici, pe colo, mici-mari …(!). șmecherii adică, așa mai pe furiș, cât o mai ține”. Sursă noastră declară că procesul de producție este un subiect extrem de delicat pentru companii și am constatat că acestea vor încerca mereu să țînă anumite etape de producție departe de ochii consumatorilor.
Un distribuitor național și un producător internațional de enzime industriale a confirmat prezența enzimelor lor în pâinea produsă de numeroase companii mari ce activează în România, incluzând în lista să cam toți marii producători autohtoni. Asta în timp ce majoritatea conducerile acestor companii contactate neagă cu vehemență utilizarea enzimelor în procesele de panificație. Cu totul altfel stă treaba în privința premixurilor. Termenul ,,premix” lipsește deocamdată din DEX, îl găsim însă că ,,amestec” cu definiția: AMÉSTEC, amestecuri, s. n. 1. Reunire de lucruri diverse; complex format din elemente diferite; amestecătură (1), combinație, mixtură. ♦ (Chim.) Produs obținut din două sau mai multe substanțe care își păstrează proprietățile caracteristice. 2. Amestecătură (2). 3. Intervenție într-o afacere; participare (necerută sau forțată) la treburile sau relațiile altora; ingerință. ◊ Expr. A (nu) avea (vreun) amestec = a (nu) avea (vreun) rol într-o afacere, a (nu) avea (vreo) legătură cu cineva sau ceva. – Din amestecă (derivat regresiv). Sursă: DEX ’09 (2009)
Dar dicționarul online Merriam Webster ne da totuși o definiție clară a termenului: Definition of PREMIX: a mixture of ingredients designed to be mixed with other ingredients before use. Adică: amestec de ingrediente conceput pentru a fi amestecat cu alte ingrediente înainte de utilizare. Acest amestec, contribuie direct la obținerea pâinii aditivate cu E-uri nenumărate! Bucurați-va! Pentru “sfaturi” practice privind utilizarea lor puteți să continuați aici. Personal, nu recomand nimănui folosirea acestora la fabricarea pâinii sau prăjiturilor în casă, dar fiecare este liber să trăiască cum vrea. Cum iisi așterne așa va dormi însă!
Conform Novozymes, folosirea enzimelor industriale scade perioada de fermentație, contribuind astfel la scăderea costurilor și crescând în special profitul profitul, asigurând totodată o calitate constantă a pâinii. Tot cu ajutorul lor, se poate produce painee din ingrediente mai puțîn tradiționale precum diversele premixuri din diverse cereale. Anumite tipuri de enzime se folosesc strict pentru producerea pâinii cu un conținut scăzut de gluten. Compania daneză Novozymes este una dintre cele mai mari producătoare de enzime industriale din lume. Compania daneză este o prezența activă pe piața din România. Din punct de vedere științific, ,,enzimele sunt proteine cu centri activi care catalizează o anumită reacție” conform ,,Curs Biochimie – Angela Popescu, 1993”.
Traducând după site-ul companiei obținem următoarea declarație: ,,Novozymes fabrică enzimele industriale folosind procedee de fermentare submersă. Practic, microorganisme selectate atent sunt crescute cu grijă în containere speciale care conțîn o supă de nutrienți (mediul fermentării) și o concentrație ridicată de oxigen (condiții aerobice). În momentul în care microorganismele descompun nutrienții se produc enzimele dorite. ”
Unele enzime sunt extrase din mediul de biosinteză fie după submersia microorganismelor, fie sunt produse prin fermentarea submersivă a organismelor modificate genetic (aparent proteină enzimatică extrasă nu este modificată de manipulările genetice la care este supus microorganismul). Enzimele industriale nu sunt considerate aditivi sau ingrediente. Motivul este simplu: atunci când sunt folosite în dozele recomandate, odată ce își îndeplinesc rolul, acestea devin proteină inactivată termic în procesul coacerii și practic nu mai pot fi detectate în pâine. Ele sunt însă folosite în special doar în etapă fermentativă (obținerea de maia) de producție a pâinii și mai rar în procesul coacerii, deși fermentația se desfășoară pentru o periooada scurtă și în această etapă de fabricăție.
Un fost angajat al fabricii din Vâlcea susține că, pentru producător, cantitatea este cea importantă și abia mai apoi calitatea, iar cu ajutorul premixurilor și al enzimelor industriale se poate produce o cantitate mult mai mare de pâine calitativ îmbunătățită și evident cu costuri reduse. „Nu ești nevoit să iei o făînă de o calitate foarte bună, care este mai scumpă în general. Poți să iei o făînă de calitate mult mai proastă, pe care binențeles să o cumperi și mult mai ieftin, și apoi, cu ajutorul acestor premixuri adăugate să o amesteci corespunzător astfel încât să se compenseze lipsa calității făinii și poți astfel să obții o calitate mai bună dar și o cantitate mai mare de pâine și toate astea aproape exact la același preț.” Cu alte cuvinte o găselniță minune a marilor producători autohtoni, aceste premixuri!
Nu există nicio reglementare la nivel Uniunii Europene în ceea ce privește utilizarea enzimelor industriale în procesele de fabricare a pâinii. Nu există nicio listă care să conțînă enzimele considerate sigure și nici pe cele general-acceptate de către statele membre ale Uniunii Europene. Jan Op Gen Oorth, purtător de cuvânt al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară a declarat recent următoarele: „Majoritatea enzimelor sunt adjuvanți pentru procesarea ingredientelor. Adjuvanții alimentari nu sunt reglementați la nivel european, dar se aplică legile naționale.” Care legi în România nu există! Conform legislației actuale nu avem absolut nici o lege specifică care să reglementeze și mai ales să stabilească modul în care să se controleze utilizarea enzimelor și totodată nici liste care să le enumere măcar pe cele deja utilizate. Fabricarea pâinii depinde, în absolut orice sezon, de calitatea cerealelor și a drojdiei. Uneori, aceste ingrediente pot avea o calitate mai slabă și pot să nu îndeplinească standardele impuse de producție.
Majoritatea enzimelor utilizate în industria panificației sunt enzime industriale produse de Novozymes (Danemarca), o companie arhicunoscută, specializată în diverse biotehnologii de uz alimentar. Fostul angajat a povestit că se mai adaugă inhibitori pentru stabilizarea fermentatiei și diverși aditivi pentru aromatizare. Pâinea neagră, deși a suscitat atâta interes, atâtea anchete relevând faptul că nu este naturală ci colorată cu caramel, aditivul cancerigen prezent și în băuturile de tip Cola, se fabrică în continuare exact la fel. Pentru că nu s-au aplicat suficiente amenzi iar pedeapsa (a se citi amendă!) nu a fost suficient de usturătoare încât să-i împiedice pe cei din patronat să mai recurgă la astfel de escrocherii ieftine!
Firmele producătoare spun că folosirea enzimelor industriale face că pâinea să fie mult mai consistentă, mai pufoasă, mai multe zile la rând, și mult mai stabilă din punct de vedere chimic, prelungindu-se astfel, (bio)chimic, perioada de valabilitate și prospețime. În același timp, introducerea lor în procesul de fabricăție înseamnă totodată reducerea timpului și costurilor de fabricăție. Sună bine, nu-i așa?
În România, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) este cea care trebuie să se ocupe, printre altele, de siguranța pâinii din România. Reprezentanții instituției spun că deoarece enzimele industriale nu sunt considerate ingrediente, producătorii de pâine nu sunt obligați să le declare. Oficialii din ANSVSA consideră că nu există o instituție de stat care să dețînă o lista a enzimelor industriale care sunt adăugate în nici unul din produsele alimentare vândute pe piață autohtonă (sac!).
În afară unui control inițial, când un nou sortiment de pâine apare pe piață, nicio agenție din România nu verifică dacă ingredientele de pe etichetă se potrivesc cu ceea ce este în sortimentul respectiv. De asemenea, nimeni nu verifică dacă enzimele industriale sunt folosite în dozajele recomandate dee producător. Deși enzimele folosite în industria băuturilor și alimentelor sunt considerate sigure și non-toxice, Uniunea Europeană atrage totuși atenția asupra utilizării lor: „Industria enzimelor alimentare încearcă în continuu să-și îmbunătățească tehnologia de producție, rezultând o creștere a numărului de enzime alimentare. Pe parcursul anilor, acestea au devenit din ce în ce mai complexe și sofisticate. Ar putea există riscuri cauzate de natură și sursă chimică ale acestora. Spre exemplu alergiile, toxicitatea legată de activitatea lor, activitatea microbiologică reziduală și toxicitatea chimică.”
Folosirea enzimelor industriale în procesul modern de fabricare a berii este, în continuare, o practică discutabilă. Un inginer ce lucrează într-o binecunoscută fabrică dâmbovițeană de pâine ne-a declarat sub protecția anonimatului următoarele: „Consumatorul trebuie să știe ce pâine cumpără. Trebuie trecut tot pe etichetă. Ar trebui să scrie pe ea exact din ce se face pâinea.”
În România, enzimele industriale sunt relevante din cauza popularității utilizării acestor cereale greu fermentescibile, cum ar fi porumbul, mălaiul fiind un ingredient destul de prezent pe piață, în pâinea de larg consum. Rețeta tradițională a pâinii prevedea 4 (patru) ingrediente tradiționale: făînă, drojdie, sare și apă. Statistic vorbind, mai puțîn de jumătate din mărcile de pâine produse autohton de către companiile multinaționale prezente pe piață conțîn doar aceste ingrediente. Nimeni nu poate spune cât de răspândită este folosirea enzimelor și premixurilor industriale în restul statelor din Uniunea Europeană pentru că acolo acestea nu sunt considerate ingrediente, deci nu există informații publice sau statistici oficiale. Este însă cert că premixurile și enzimele sunt preponderent folosite pentru fabricarea pâinii de calitate slabă, adică a celei vrac dar și a pâinii fără sare în mai multe regiuni din spațiul european. O explicație referitoare la predominanța enzimelor industriale și a premixurilor pe piața de pâine românească poate fi și aceea că micii fabricanți, care produc pâinea după rețete tradiționale, deși sunt mulți, chiar foarte mulți, producția lor este total nesemnificativă comparativ cu cea a marilor producători, a multinaționalelor prezente pe piață din România.
Micii producători de pâine și produse din pâine spun că diferența dintre afacerile lor și cele ale multinaționalelor constă în calitatea ingredientelor folosite și mai ales în timpul alocat procesului de fabricare. O atenție deosebită o acordă drojdiei din Turcia, unul din cele mai utilizate ingrediente de când fabrică similară din România a fost “ajutată” să dea faliment! Patronul unei mici brutării din Covasna, un mic întreprinzător din Transilvania, ne-a declarat sub protecția anonimatului că știe foarte bine ce sunt premixurile și enzimele industriale, dar că a decis împreună cu soția să nu le folosească în cadrul afacerii. Iar succesul nu s-a lăsat așteptat.
„Nu mai este pâine când folosești premixuri și alte … (aici DEX-ul mă împiedică să transcriu termenul utilizat!).” A și adăugat că primește aproape zilnic, în mod constant, oferte de la diverși distribuitori de premixuri și enzime industriale, care îl roagă în mod constant să ia în considerare avantajele utilizării produselor lor. Patronul unei mici fabrici de pâine din Caransebeș și-a adus aminte chiar că a fost sunat de o companie care comercializează enzime și premixuri. Când i-a spus distribuitorului că nu îl interesează oferta, acesta l-a întrebat: „Dar cum d… faceți atunci bani?”. Asta că și cum din vânzarea unei pâini cinstite nu s-ar putea realiza niciodată acest lucru.
În cadrul documentării în vederea realizării acestui material, am vorbit cu numeroși consumatori de pâine din România însă niciunul nu auzise de enzimele industriale folosite în fabricarea pâinii. Niciunul nu a știut ce sunt sau cum funcționează acestea. În același timp, producătorii mari de pâine se laudă, în reclame televizate, doar cu folosirea de ingrediente naturale și, culmea, de utilizarea pentru fabricație a unor rețete vechi de secole, tradiționale adică. Lipsa de transparență a celei mai mari industrii din România este îngrijorătoare pentru consumatorul care, de multe ori, mănâncă un surogat care doar poartă denumirea pâine. Nu este cert încă dacă Autoritatea Națională Sanitar Veterinară face controale în privința aditivilor folosiți de producătorii de pâine, dar este cert că nimeni nu controlează producătorii din această ramură a industriei alimentare în privința utilizării enzimelor industriale!
Soluție unică pentru a face în casă o pâine sănătoasă. Căutați ingredientele organice doar la producătorii autohtoni verificabili!
- apă curată, de izvor preferabil
- făînă direct de la producător, mers la țară, eventual direct la moară din sat și cumpărat de acolo
- sare, recomand în mod clar sarea neiodata, cumpărată în vrac, nu neapărat cea din Ucraina, mai avem și noi. Mers la salina și luat eventual un bulgare mare pentru tot anul
- drojdie pastă (umedă, vie), nu uscată (plină de aditivi), de proveniență turcească. Da cele mai bune rezultate testate personal
- alte ingrediente: dafin, rozmarin, busuioc, coriandru, mac, susan, mărar, brânză, slană de porc, ardei iute, semințe oleaginoase.
Dr. ing. bioch. Mihai Rissdörfer, Expert ANPC, Senior editor J-B
