Lansarea monografiei „Securitatea. 1948-1989, vol. I şi II” (coordonatori: Florian Banu, Liviu Țăranu, Liviu Marius Bejenaru) la Casa de Cultură „Friedrich Schiller” din București
Monografia Securităţiieste destinată eliminării unei „pete albe” din istoriografia contemporană. Până în prezent nu există nicio lucrare de sinteză în care să fie analizată detaliat întreaga perioadă de existenţă a instituţiei Securităţii, unul dintre pilonii regimului comunist, cu tot ce presupune aceasta: formule organizatorice, politici de cadre, sisteme de pregătire profesională, mijloace şi metode de lucru, obiective interne şi externe, colaborare şi subordonare în cadrul edificiului statal. Pe cale de consecinţă, în spaţiul public sau chiar în lucrări de specialitate continuă să fie vehiculate cifre eronate (mai ales cu privire la numărul ofiţerilor de securitate sau al informatorilor!), să se vorbească despre formule organizatorice inexistente, să se menţină confuzii în ceea ce priveşte raporturile de putere dintre Partid şi Securitate. Pornind de la această realitate din câmpul istoriografic actual şi în vederea îndeplinirii obligației legale de a pune la dispoziţia publicului „documente şi informaţii complete cu privire la structura, metodele şi activităţile Securităţii”,Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a iniţiat proiectul unei monografii a Securităţii. Lucrarea este destinată, deopotrivă, publicului larg, neinițiat în avatarurile instituţiei, dar şi (mai ales!) cercetătorilor istoriei regimului comunist (istorici, sociologi, politologi), precum şi viitorilor specialişti (studenţi şi doctoranzi la facultăţi de profil). Nu în ultimul rând, am avut în vedere, ca public-ţintă, jurnaliştii şi reporterii din diversele mass-media, foarte interesaţi şi activi în a scrie despre Securitate, dar aflaţi, din nefericire, în numeroase ocazii, captivi ai unor şabloane de abordare şi interpretare, unele vechi de zeci de ani.
În ceea ce priveşte relevanţa unei astfel de lucrări monografice pentru istoria contemporană a României, se cuvine reliefat faptul că, practic, nu a existat niciun domeniu de activitate socială care să nu fi reprezentat un obiectiv pentru Securitate. De la procesele de producţie din unităţile industriale, până la situaţia din licee şi facultăţi sau din spitale, de la foştii membri ai partidelor politice interbelice şi până la diplomaţii trimişi peste hotare, actori, jurnalişti, sportivi, magistraţi, tot şi totul trebuia cunoscut, căci „guvernul unui stat totalitar poate considera toate persoanele care nu fac parte din partidul de guvernare drept actuali sau potenţiali duşmani”. (Dr. Florian Banu). Evenimentul se va desfășura la sediul Casei Schiller din strada Batiștei 15, Bucureștiși va fi transmis online prin intermediul platformei Zoom. Intrarea este liberă. Pentru participare în sistem online: transmiteți un e-mail la adresacultura@casaschiller.ro și veți primi în timp util link-ul pentru conectare online. Înregistrarea video a conferinței va putea fi vizionată din 5 martie 2024 pe site-ul și pagina de Facebook a instituției.
Florian Banu. Consilier superior la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, licenţiat al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos”, Galaţi, 1997; doctor în istorie (2001). A publicat patru volume de autor și alte 15 volume în calitate de editor, co-editor și co-autor, peste 250 de studii și articole pe teme de istorie contemporană a României în reviste de specialitate, volume colective, volume tematice. Participare la peste 80 de conferințe și simpozioane cu profil istoric, organizate în țară și în străinătate. Volum recent: „Prin noi înşine!” O istorie a Partidului Naţional Liberal, coautor, București, 2019.
Silviu B. Moldovan. Director al Direcției Cercetare, Expoziții, Publicații din cadrul CNSAS. Licențiat în Istorie (1997), master în Istorie (1998) și în Ştiinţele Comunicării (2018), studii post-universitare în Drept Internaţional Umanitar (2003), doctor în Istorie (2006). Autor al unor lucrări de istorie a secolului XX, printre care: Despre „baltici”. Ipostaze ale represiunii politice în România comunistă (autor, Editura Eikon, 2018) și „Bande, bandiţi şi eroi”. Grupurile de rezistenţă şi Securitatea, 1948-1968 (Editura Enciclopedică, 2003, co-editor).
Liviu Marius Bejenaru. Consilier superior la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, licențiat al Facultății de Istorie din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (1992); studii academice postuniversitare de științe politice, Școala Națională de Științe Politice și Administrative, București (1994). A publicat patru volume în calitate de co-autor, co-editor și co-coordonator, 90 de studii și articole pe teme de istorie contemporană a României și universală în reviste de specialitate, volume colective, volume tematice. A participat la 65 de conferințe și simpozioane.
Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida 
