În ultimii ani, ne confruntăm cu o problemă gravă legată de accesibilitatea medicamentelor, datorată politicilor de preț și de taxare impuse de guvern. Această problemă a fost agravată de creșterea semnificativă la nivel global a costurilor pentru componentele necesare producției, precum energia, transportul, materiile prime și ambalajele, determinată de pandemie și de conflictul din Ucraina. Taxarea excesivă a medicamentelor generice de import, care se ridică cu mult peste nivelul prevăzut de lege (20%), agravează problema. Deși există medicamente inovative disponibile, acestea au prețuri ridicate, în timp ce medicamentele generice, care pot fi cu până la 80% mai ieftine, sunt tot mai greu de găsit. Preturile mici au dus la dispariția unor medicamente vitale din farmacii, ceea ce a creat o situație alarmantă pentru mii de oameni care depind de aceste medicamente pentru tratarea bolilor cronice grave, precum diabetul, afecțiunile cardiovasculare, cancerul, afecțiunile autoimune și altele.
Sondajele arată că 4 din 5 români nu reușesc să găsească în farmacii medicamentele prescrise de medici. Această problemă afectează direct dreptul fundamental la îngrijirea sănătății, un drept consacrat în Declarația Universală a Drepturilor Omului. Este esențial ca fiecare individ să aibă acces la medicamentele necesare pentru a-și menține sau îmbunătăți starea de sănătate. Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) a atras atenția asupra faptului că peste 3.000 de medicamente generice au dispărut de pe piață.
Criza creată de dispariția unor medicamente vitale, cum ar fi Euthyrox, Metformin, Glucophage 1000 și alte medicamente esențiale pentru pacienții cu boli cronice, are un impact dezastruos asupra acestora. Acești pacienți depind în mod direct de aceste medicamente pentru a-și menține starea de sănătate și pentru a-și gestiona afecțiunile cronice. În lipsa acestor medicamente, pacienții sunt nevoiți să renunțe la tratament sau să apeleze la alternative mai scumpe, confruntându-se cu riscul de deteriorare a sănătății lor și cu o calitate redusă a vieții.
Drepturile omului nu trebuie să fie doar o teorie; ele trebuie să fie o realitate pentru toți cetățenii, în special pentru cei care se confruntă cu boli grave și dependente de tratament. Este esențial ca guvernul și autoritățile relevante să ia măsuri urgente pentru a asigura accesul la medicamentele necesare. O parte vitală a acestei soluții este consultarea pacienților în procesul luării deciziilor legate de politicile medicamentelor., deoarece medicamentele reprezintă adesea echivalentul vieții pentru aceștia. În acest sens, este necesară revizuirea formulei de calcul a prețurilor medicamentelor compensate și gratuite, ajustarea prețurilor medicamentelor cu rata inflației, și reducerea taxei clawback la 15% pentru medicamentele generice (sunt mai bine de doi ani de când există proiectul legislativ)
Această problemă de sănătate publică nu poate fi ignorată. Este o problemă de drepturile omului care necesită acțiune imediată și coordonată pentru a asigura că fiecare cetățean are acces la tratamentele de care are nevoie. Oricare întârziere în rezolvarea acestei crize ar putea avea consecințe grave asupra vieților oamenilor și ar afecta în mod semnificativ drepturile omului. Este momentul ca societatea civilă, guvernul și comunitatea medicală să colaboreze pentru a găsi soluții care să ofere acces echitabil la medicamente esențiale pentru toți pacienții din România. Este un efort colectiv și o responsabilitate comună să ne asigurăm că drepturile omului și dreptul la îngrijirea sănătății sunt protejate și respectate.
Nota redacției
Asociaţia Distribuitorilor Europeni de Medicamente (ADEM) atrage atenția tuturor factorilor implicați asupra consecințelor lipsei unor medicamente din farmaciile din România, precum și a dezinformării populației cu privire la această situație. Aceasta consideră că această situație gravă se datoreză deciziilor politice eronate ale reprezentanților autorităților, și anume cei care au stabilit politicile de prețuri la medicamente. Acest model economic a fost folosit ca instrument politic de factorii de decizie, indiferent de guvern, prin promovarea ideii că se urmarește scăderea prețului la medicamente și deci, un acces mai facil al populației la acestea. Însă, acest model de calcul nesustenabil, a dus la decizia producătorilor de retragere de pe piața românească a sute de medicamente.
Dacă la începutul lui 2015 numărul medicamentelor înregistrate în România depăşea 6.000, până în prezent, un sfert dintre medicamente au fost retrase oficial de producători. Numai din 2016 și până acum, peste 600 de medicamente au fost retrase de pe piață iar alte câteva sute au fost înregistrate cu notificare pentru retragere. În ultimele luni, numărul notificărilor de retragere de pe piața românească a crescut considerabil, iar acest lucru va duce în perioada următoare la o criză fără precendent a medicamentelor, în special a celor pentru boli grave sau rare, acolo unde pacienții au nevoie imediată și neîngrădită de acces la tratament. Cum situația este puțin cunoscută de publicul larg, mai mulți politicieni, cunoscând criza care va urma, precum și rolul pe care l-au avut în aceasta, au lansat în spațiul public ideea că responsabilitatea pentru criza actuală, pentru cele trecute și pentru cele viitoare aparține societăților care desfășoară activități de comerț intracomunitar cu medicamente. Nimic mai fals.
Comerțul intracomunitar cu medicamente, denumit în spațiul public export și import paralel de medicamente, funcționează după legi stricte, sub autoritatea legislației Uniunii Europene, prin prevalarea principiului de asigurare a serviciului public conform OMS 269/2017 și contribuie la atenuarea deficitului creat de schemele de management al stocurilor aplicate de producători, prin satisfacerea cererii prin importuri. Astfel, niciun medicament nu este exportat atunci când stocurile din țară sunt insuficiente. Medicamentele exportate prin activitatea denumită export paralel sunt cele care există în cantități suficiente pe termen scurt și mediu în stocul distribuitorilor din țară, o parte dintre acestea fiind în situația de suprastoc. De altfel, conform OMS 1345/2017, societățile care realizează comerț intracomunitar au obligația legală de raportare zilnică a stocurilor de medicamente.
Aceasta activitate legală, reglementată corespunzător, reprezintă o formă de concurență la nivel de preț incomodă pentru marii producători de medicamente, prin diminuarea puterii de piață a acestora, inclusiv pozițiile dominante de pe piețele farmaceutice. În prezent, pe platforma Medicamente lipsă elaborată de Ministerul Sănătății pentru pacienți, medici, farmaciști și asociații, în vederea raportării medicamentelor care lipsesc din farmacii, nu există niciun medicament care să facă obiectul unor exporturi ale societăților membre ADEM.
Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) a emis în Decembrie 2015 documentul cu titlul „Developing a proactive approach to the prevention of medicines shortages due to manufacturing and quality problems“ , în care sunt menționate preocupările Agenției pentru lipsa unor medicamente din stocuri și cauzele acesteia. Medicamentele exportate sau importate paralel nu au fost nominalizate ca și cauză a acestor deficiențe, dimpotrivă, conform documentului emis de EMA, tranzacțiile intrcomunitare sunt considerate ca fiind de ajutor atunci când pe una dintre piețe există deficit dintr-un anumit medicament.
În ultimii 6 ani, nivelul pieței intracomunitare în acest segment, a fost de peste 4,5 Md€ în Uniunea Europeană, din care piața din România a reprezentat aproximativ 250-300 Mil€. În acest domeniu sunt angajate peste 10.000 de persoane la nivel comunitar. Membrii ADEM au înregistrat o cifră de afaceri de peste 70 Mil€, care reprezintă exporturi și importuri de medicamente. Diferența până la suma totală de aproximativ 250-300 milioane EUR în România, o reprezintă activitatea unor distribuitori de medicamente din România și a altor societăți prezente pe piață.
ADEM România lucrează la o propunere legislativă adresată autorităților competente naționale de a include medicamentele importate paralel în lista de rambursări pentru a permite accesul pacienților din România la medicamentele retrase de producători din motive comerciale și inaccesibile pentru pacienții români la prețurile curente. Ca și concluzie, ADEM atrage atenția asupra crizei care se manifestă în România din cauza lipsei unor medicamente din farmacii, precum și încercării de intoxicare cu informații complet false, conform cărora la originea acestei crize se află activitatea de comerț intracomunitar. ADEM își va respecta și onora toate angajamentele legale, precum și cele etice cu privire la activitățile comerciale ale membrilor săi, prin asigurarea tuturor factorilor interesați în mod onest de această problemă, de faptul că activitatea de serviciul public va guverna, ca și până acum, această activitate.
Farm. Coralia Kreyer, Director Executiv, Asociația Distribuitorilor Europeni de Medicamente
Notă. Asociaţia Distribuitorilor Europeni de Medicamente (ADEM) este o organizație neguvernamentală, fără scop patrimonial, care reprezintă deținători de autorizații de distribuție angro, ce operează în afara lanțului de distribuție clasic stabilit de o anumită companie (DAPP/reprezentant local al acestuia), în conformitate cu Articolele 28 și 30 ale tratatului European. ADEM este membră a European Association of Euro-Pharmaceutical Companies (EAEPC), care înglobează peste 80 de firme din 23 de țări aparținând Spațiului Economic European (SEE). În vederea implementării Directivei medicamentelor contrafăcute 2011/62/EU până în februarie 2019, EAEPC alături de EFPIA, EGA, PGEU, GIRP este membru fondator al Organizației Europene de Verificare a Medicamentului (EMVO), care urmărește implementarea unor reglementări care să asigure un nivel de protecție al sănătății publice pe tot teritoriul Uniunii și să evite denaturările de pe piețele interne. ADEM (cofondator alături de ARPIM, APMGR, ADRFR și CFR (Colegiul Farmaciștilor din România) al organizației de verificare a medicamentului la nivel național) reunește 6 companii membre. Acestea efectuează operațiuni comerciale și îndeplinesc obligația de serviciu public în România, conform prevederilor Legii 95/2006, OMS nr. 131/2016 și recent, conform OMS 269/2017.
Corespondenţă de la Lordul, Amiral Prof. dr. avocat Florentin Scaleţchi, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite
Notă. Articolele Lordului Florentin Scaletchi în Jurnalul Bucureştiului Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO)
Centrul Gifted Education. În căutare de noi colegi pentru anul academic 2023 – 2024
Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida 
