În articolele anterioare: O soluție pentru 7 probleme, se poate? Rezultatele și beneficiile personale de pe urma primei aplicări a tratamentului Cum a decurs primul meu tratament cu dioxid de clor am descris experiența mea de a-mi rezolva sau reduce mai multe probleme de sănătate, însă probabil că te-ai întrebat: ce este dioxidul de clor? Cum funcționează? Cum se folosește? În aceste direcții, acest articol își propune să ofere un început de drum.

Ce nu este și ce nu face dioxidul de clor

Pentru pacienții obișnuiți cu ideea de a „lua hapuri”, poate să pară puțin dificil a înțelege cum și de ce funcționează dioxidul de clor, mai ales atunci când există riscul de a fi băgat în categorii de care nu aparține. MMS (Miracle Mineral Solution) și CDS (Chlorine Dioxide Solution) sunt compuși chimici care nu constituie un medicament propriu-zis, conform definiției din dicționar. Soluția de MMS1 folosită pentru tratament se prepară cu puțin timp înainte de a fi consumată și este rezultatul combinării a doi compuși chimici care se stochează individual. Compusul rezultat în urma combinării este instabil pe termen lung și trebuie consumat într-o manieră foarte precisă. Acționează rapid, local și limitat, din care motiv trebuie luat regulat pentru un anumit interval, urmând indicații disciplinate. Astfel, dioxidul de clor nu este un medicament care poate fi produs în masă și pus pe raftul farmaciilor, vândut apoi sub formă de tablete sau soluții deja preparate cu termen de garanție, pentru că asta ar fi imposibil dpdv chimic. De asemenea, dioxidul de clor nu este un compus farmaceutic, nu este o proprietate intelectuală, și nici o organizație.

Dioxidul de clor nu creează și nu întreține imunitatea. Dioxidul de clor nu adaugă nimic ce lipsește în corpul uman, așa cum o fac suplimentele alimentare cu vitamine și minerale. Nu este un adjuvant propriu-zis direct al sistemului imunitar, ci țintește în mod deosebit compușii chimici străini sau periculoși care se găsesc în organismul uman (de exemplu bacterii, paraziți, metale grele, microorgranisme periculoase) și facilitează neutralizarea lor și/sau eliminarea prin urină, fecale și piele. Dioxidul de clor rezistă în corpul uman, în funcție de forma în care este ingerat în cadrul protocoalelor, între 1-18 ore după ce a fost consumat. În formula CD, nu mai este prezent în corp mai mult de o oră din momentul în care este ingerat. Acest fapt se datorează puterii sale reactive selective, deosebindu-se de ozon, peroxid de hidrogen, oxigen sau de alți oxidanți puternici prin faptul că țintește în mod deosebit atomii care prezintă o legătură slabă (caracteristice organismelor dăunătoare corpului uman, spre deosebire de legăturile puternice care există între atomii specifici corpului uman). Dioxidul de clor constituie un agent de oxidare slabă și nu puternică. În felul acesta, acționează selectiv în mod deosebit asupra compușilor străini de corpul uman și, dozat și preparat corespunzător, nu afectează direct negativ corpul uman.

Dioxidul de clor nu funcționează concomitent cu vitamine sau antioxidanți artificiali, motiv pentru care există niște contraindicații specifice în marea majoritate a protocoalelor de tratament. Spre deosebire de multe tratamente eficiente, dioxidul de clor nu a fost descoperit de către un medic, un doctor sau un farmacist. Dioxidul de clor a fost descoperit și optimizat de către un chimist la origine, Jim Humble, care a dezvoltat acest compus pentru a trata malaria în timpul unei expediții de căutare a aurului în pădurea ecuatorială amazoniană. Organizațiile creat2 de Jim Humble nu acționează pentru profit, nu comercializează dioxid de clor și nu este afiliată politic sau religios. Jim Humble a exprimat, în cursul vieții sale, o serie de convingeri religioase personale cu care eu nu sunt de acord și care nu fac obiectul acestui articol, nici nu au vreo legătură cu funcționalitatea remediilor pe care le propune din punct de vedere chimic.

Compoziția chimică

MMS1, în forma sa cea mai simplă, este rezultatul reacției dintre o soluție cu concentrație între 22.4-28% de clorit de sodiu în cantitate de 80% (NaClO2) și acid citric (de o concentrație între 10-50%, cel mai bine de 50%), care se diluează obligatoriu cu apă sau suc natural de fructe preparat în casă și se înghite de regulă într-un interval de 1-3 minute din momentul preparării. Restul din soluția inițială până la 20% este alcătuit din alți compuși, din care mare parte este clorura de sodiu (NaCl)–cam 19 % și hidroxid de sodiu (NAOH). Prin urmare, cloritul de sodiu este prezent în procent de 22.4%-28%, care este o concentrație diferită față de ceea ce se folosește pentru înălbire (un articol de pe vice se dovedește a fi destul de dezinformat(or) în acest sens). Mecanismul chimic este explicat în engleză aici în scris. Și aici video.

Mai jos, am folosit o diagramă imperfectă dar lizibilă pentru a ilustra conținutul substanței pe care am folosit-o personal. Reacția chimică principală este: 5NaClO₂ (clorit de sodiu) + 4 HCl (acid clorhidric) → 5 NaCl (sare de bucătărie) + 4ClO₂ (dioxid de clor) + 2 H₂O (apă)

Folosind acid citric de concentrație 50%, proporționalitatea este de 1 picătură de preparat pe bază de clor la fiecare 1 picătură de acid citric. Ca urmare a combinării celor două vreme de 60 de secunde pe ceas prin agitarea paharului de sticlă sau plastic (interzis lemn sau metal), se eliberează un gaz puternic la miros (pe bază de clor) care este important să nu fie inhalat și se obține un lichid de culoare gălbui-maronie, peste care se adaugă apă filtrată, nu minerală (cantitatea de apă se calculează pe baza dozei de substanță preparată) și se bea. Are un gust neplăcut cu care am început să mă obișnuiesc după câteva sute de doze. Versiunea de preparare a CD pe bază de CDS (chlorine dioxide solution) este diferită chimic, nu generează miros în timpul preparării și are un gust mai puțin intens.

Idei pentru eficiența și eficacitatea tratamentelor

Compusul rezultat, dioxidul de clor, preparat cu atenție conform indicațiilor, are doar efecte benefice în organism, ca urmare a mecanismului explicat mai sus. Tratamentul cu dioxid de clor nu prezintă pericole grave la adresa sănătății, într-o manieră similară cu modul în care consumul cartofilor nu prezintă pericole grave asupra sănătății, ci pot fi foarte hrănitori… atâta timp cât știi care parte a plantei se consumă și cum se prepară. Așadar, soluția la frici iraționale este informarea, care este disponibilă gratuit pe internet și la un preț scăzut în cărți de valoare. Tratamentul cu MMS/CDS este recomandat pentru o perioadă de timp determinată și nu constituie un stil de viață. Înainte și după tratament, adepții acestui tratament sunt încurajați să își facă analize medicale care să verifice eficiența tratamentului, urmărind indicatori de specialitate în fiecare caz. Exact asta am făcut și eu, așa cum am expus în articolele anterioare.

Tratamentul cu CDS sau MMS se ia sub formă de protocoale (unele sunt interne, unele sunt externe, altele sunt mixte) ce presupun o dozare constantă și precisă. Spre exemplu, eu am urmat protocolul 1000 cu intenția de detoxifiere a organismului. Protocolul 1000 se ia vreme de 2 săptămâni, apoi pauză o săptămână, apoi încă două săptămâni. Doza și frecvența cresc constant de la prima zi până în cea de-a 14-a zi. Dacă în prima zi, se iau 2 picături într-o singură doză, în ultima zi a tratamentului se iau 36 de picături în 6 doze individuale. Echivalentul cu CDS este protocolul B, care are un tabel nou. Compușii dioxidului de clor se țin în recipiente bine închise cu dop înșurubat, în frigider și nu trebuie expuși luminii soarelui. Odată deschise, soluțiile trebuie preparate și consumate în interval de maxim 3 luni. Odată preparate cu apă, soluțiile pentru consum sunt valabile maxim 24 de minute din momentul preparării.

Modalitatea în care eu am ales să prepar în 2017 soluția de MMS1 în cadrul protocolului general a fost pe loc, de fiecare dată înainte de consumare, prin numărarea atentă a unui număr egal de picături din soluția pe bază de clor și din acidul citric. Mai există și posibilitatea de a prepara într-o sticlă de plastic de vreo 1 L soluția care trebuie consumată într-o zi și dozată prin gradații pe sticlă în așa fel încât să se ia câte o doză între 125-200 ml la fiecare interval pe parcursul unei zile (așa cum este explicat în acest protocol), însă pentru a fi sigur că fac lucrurile cum trebuie, am preferat să merg la bucătărie de 6 ori pe zi, vreme de 4 săptămâni, să prepar câte un minut soluția luând sticluțele cu cei doi compuși din frigider, și să o iau pe loc. Jim Humble a explicat în acest video cum se realizează fiecare din protocoalele folosind MMS1 pentru diferite boli. MMS1 se prepară cu apă purificată, filtrată sau solarizată, nu cu apă de la robinet și nici cu apă minerală sau acidulată. Din fericire, nu a fost nevoie să cumpăr apă sau să folosesc apă distilată sau să o fierb. Eu îmi solarizez apa în sticle de sticlă ținute la soare între 24 și 48 de ore. Apa solarizată pare la fel de pură ca și apa de izvor. A funcționat din plin. De regulă, atunci când se menționează MMS, este vorba cel mai probabil despre MMS1. MMS2 este o altă substanță, care se folosește pentru protocoale mai avansate pentru unele boli mai grave, cum ar fi cancerul. Nu am experiență și nu îmi propun să scriu la momentul de față despre MMS2, dar mai multe se găsesc în cartea Sănătatea interzisă. Boile incurabile sunt de domeniul trecutului de dr. Andreas Ludwig Kalcker

Precauții recomandate

Mirosul unor compuși gazoși ai clorului este destul de neplăcut, dar nu este un indicator suficient de prompt pentru organism pentru a preveni arderile de țesut pulmonar. Așadar, în prepararea și consumul dioxidului de clor, e în general o idee bună să-ți ții nasul departe de paharul în care prepari soluția. Iar dacă ai afecțiuni pulmonare pe care dorești să le tratezi cu ajutorul dioxidului de clor, e o idee bună să respecți protocolul special creat pentru asta. Gazul care se eliberează în timpul reacției chimice de preparare a dioxidului de clor poate fi nociv pentru plămâni dacă este inspirat direct peste o anumită cantitate. Gazul poate avea totuși, efecte terapeutice, în cazul unor afecțiuni pulmonare, cum este astmul, însă nu se recomandă a se inhala pe gură sau pe nas gazul eliberat de la combinarea a mai mult de 3 picături de soluție, rezultat din combinarea soluției de clor cu soluție de acid citric de 50%, iar nu mai mult de 3-4 inhalații care trebuie să fie prelungi (în limita a 20 de secunde/expunere). Ca metodă de precauție, eu preferam pur și simplu să îmi țin nasul în sensul opus față de pahar, să iau o inspirație profundă din altă parte a încăperii înainte de a-mi băga nasul în pahar și să consum soluția preparată cu apă cât mai repede. Trebuie înțeles că, precum multe remedii, a trecut printr-o serie de îmbunătățiri, iar unii din cei care îl foloseau acum multe decenii sufereau de un număr mai mare de efecte secundare până când s-a ajuns la descoperirea unor doze, concentrații și metode adecvate pentru fiecare boală în parte. De aceea, unele rapoarte anecdotice despre pacienți care ar fi suferit efecte secundare puternice trebuie înțelese în context. De asemenea, efecte secundare puternice se pot resimți atunci când:

protocolul nu a fost adecvat pentru starea de sănătate a pacientului
protocolul nu a fost folosit cu strictețe (de exemplu substanțele au fost preparate neglijent fără atenție la contraindicații și precizia chimică necesară)
există o problemă de sănătate nediagnosticată pentru care protoclul ales poate fi prea puternic
creșterea cantității, concentrației sau a frecvenței dozelor din dorința de a mări efectul terapeutic
concomitent cu substanțele recomandate în cadrul fiecărui protocol se iau alte substanțe cu care se produc interacțiuni nedorite
preparatul se ingerează în vecinătatea mesei
pacientul este foarte grav bolnav, iar organismul reacționează puternic la tratament.

Un mic ghid despre care sunt efectele secundare cele mai comune și cum merită abordate se găsește aici. Dacă cineva ia imediat o doză prea mare de dioxid de clor, organismul reacționează suficient de prompt și poate elimina instantaneu cantitatea prin regurgitare sau diaree. Între efectele secundare se pot număra:

erupții locale pe piele în zona în care este localizată o infecție, și de aceea este recomandat ca local să fie aplicat MMS împreună cu DMSO (o soluție care facilitează trecerea prin piele a MMS)
dureri de cap
greață
vărsături
schimbări de apetit (incluzând pofte neobișnuite – în limba engleză cravings),
somnolență, oboseală
insomnie
dureri trecătoare în diferite părți ale corpului
ceva mai multă transpirație
diaree

Vărsături, diaree și greață apar mai ales în cazul în care tratamentul nu este luat conform (de exemplu, masa nu este spațiată de doza de MMS prin cel puțin 2 ore iar în cazul CD cel puțin 1 oră). Efectele secundare durează puțin, de regulă câteva zeci de minute sau maxim câteva ore. Comparativ cu majoritatea efectelor secundare care pot fi experimentate de la unele medicamente farmaceutice cu spectru mult mai îngust, efectele secundare de la dioxid de clor sunt mai mult decât acceptabile. Mai mult, dacă se compară numărul cazurilor raportate de efecte secundare grave ca urmare a tratamentelor farmaceutice pe baza recomandărilor medicilor și cele raportate ca urmare a consumului inadecvat de MMS sau CDS, statistica favorizează în mod clar și evident MMS/CDS.

Orice tratament are în mod inevitabil niște reacții adverse pe care cel care le urmează și le asumă, poate că nu intense, dar oricum, prezente. Un pacient poate alege tratamentul pe care îl urmează, dar nu are pirivlegiul de a alege care efecte secundare le resimte, cât de puternic, cât de des și cât de mult timp. Nimeni nu poate garanta că efectele secundare ale MMS-ului vor fi mai mult decât acceptabile, ceea ce se poate spune și despre medicamentele farmaceutice recomandate de medici. Toate componentele nocive organismului uman care sunt atacate de dioxidul de clor trebuie eliminate în vreun fel: prin piele, prin sistemul excretor, și atunci evident că apar niște reacții. Asemenea reacții apar și la tratamente naturiste, cum sunt cele care se folosesc cu argila. Înainte de ingerare și după ingerare este necesar să nu se mănânce nimic cel puțin 2 ore, în caz contrar apare diareea, greața sau voma. Pe durata tratamentului se recomandă puternic a se evita antioxidanții prelucrați industrial sub orice formă și mai ales vitamina C (acid ascorbic) drept conservant artificial adăugat în multe produse și suplimente alimentare (cam în toate semipreparatele).

Atenție, consumul de cafea, alcool și vitamina C sunt explicit și categoric interzise pe durata acestui tratament! Totuși, nu este interzis consumul de lămâi sau alte fructe care au în mod natural, neprelucrat, nederivat, vitamina C. Consumul de citrice (portocale, lămâi) și ananas trebuie să fie redus sau separat mai multe ore față de ingestia dioxidului de clor. Dacă se iau antioxidanți preparați artificial (chiar dacă sunt din surse naturale, de exemplu propolis în tinctură), nu apar neapărat efecte secundare, dar efectul dioxidului de clor este anihilat garantat, așadar toată osteneala tratamentului e degeaba. Acest fapt este destul de important, dacă dintr-un anumit motiv cel care ia tratamentul ajunge să ia un antioxidant de tipul vitaminei C, sau propolis cu alcool, sau cafea. Dezavantajul acestei măsuri este că dacă un antioxidant este consumat, atunci protocolul B sau 1000 trebuie reluat de la zero, ceea ce este destul de inconvenabil.

Am învățat „the hard way” de ce nu se ia dioxid de clor pe stomacul gol și ce se întâmplă dacă mănânci prea aproape față de doza de dioxid de clor. Acest tratament solicită o masă serioasă și consistentă, nu cum obișnuiam eu să iau dimineața, adică doar niște semințe, ceva grâu încolțit și eventual fructe. MMS luat pe stomacul gol sau la distanță de două ore de o masă inconsistentă generează greață. Trebuie ținut minte că dioxidul de clor, preparat fie ca MMS sau CDS, este o substanță care atacă și ucide compușii chimici dăunători din organism, ceea ce generează anumite reacții chimice pentru care este nevoie de energie, prezentă în organism prin hrănire consistentă.

Greața este destul de consistentă dacă nu se respectă alimentarea corespunzătoare, iar în primele zile am fost tentat și am luat antioxidanți, pentru a verifica ceea ce am citit. A funcționat: vitamina C sau propolis pe bază de alcool taie greața în câteva secunde, și împreună cu asta și efectul MMS-ului. Totuși, nu voiam să o iau de la capăt în mod constant, așa că după ce primele zile în care am testat acest mecanism, am hotărât să continui cu perseverență și să nu mai fie nevoie să întrerup și recapitulez tratamentul cu MMS luând remedii pentru greață, ci alimentându-mă corespunzător.

Se strâng câteva întrebări la orizont

După cum am expus în primele articole din cadrul acestei serii, intenția mea a fost de a împărtăși atât experiența mea, cât și unele din ideile pe care le-am formulat pe baza accesului la materiale de specialitate și experți recunoscuți internațional în folosirea dioxidului de clor. Detoxifierea este ceva destul de vag. Care sunt limitele acestei tehnologii? Care sunt rezultatele unor analize științifice cu privire la folosirea medicală a dioxidului de clor? Dacă rezultatele sunt atât de remarcabile, de ce nu știu și folosesc mai mulți oameni aceste tratamente? Ce probleme de sănătate au putut fi rezolvate cu dioxidul de clor, fie pornind de la forma MMS fie pornind de la forma CDS? Care sunt problemele în care dioxidul de clor nu este suficient? Acestea precum și altele sunt câteva din întrebările ce vor fi abordate în articolele din continuare

Disclaimer

Seria din care acest articol face parte oferă o perspectivă subiectivă și informații personale despre tratamente alternative și complementare, fără a pretinde valoare științifică sau medicală certificată. Autorul nu este calificat în vreun domeniu medical, nu a urmat un tratament în scopul realizării unui studiu de caz sau a unui material promoțional și nu a fost remunerat pentru acest material. Acest material nu are avizul sau recomandarea vreunui medic sau specialist medical, neavând ca scop furnizarea de sfaturi medicale calificate. Cititorii sunt îndemnați să-și realizeze propriile cercetări și să se consulte cu specialiști pentru o opinie avizată. Informațiile din articole au caracter educativ și informativ și nu înlocuiesc sfatul medical profesionist, diagnosticul sau tratamentul. Se recomandă consultarea unui specialist calificat pentru orice întrebări referitoare la starea de sănătate specifică a unui pacient. Seria de articole nu susține sau recomandă teste medicale, servicii, proceduri sau opinii specifice și se bazează pe cunoștințele disponibile autorului la data redactării. Cititorii sunt avertizați să nu neglijeze sfatul medical profesionist din cauza informațiilor prezentate și să își asume răspunderea și responsabilitatea pentru deciziile legate de sănătate.

Estimările exprimate în articol pot varia în funcție de istoricul medical și condițiile individuale. Se subliniază că anumite condiții medicale preexistente pentru un pacient pot influența utilizarea anumitor substanțe menționate în articol. Orice îmbunătățiri ale stării de sănătate se recomandă a fi documentate clinic, iar monitorizarea tratamentului merită efectuată sub supravegherea medicului.Cititorii sunt de acord să elibereze autorul și publicistul de orice pretenție sau răspundere legată de deciziile luate în baza informațiilor furnizate. Se recomandă consultarea unui medic înainte de utilizarea tratamentelor alternative.

Marcus Victor Grant (consultant și trainer în învățare eficientă-citire rapidă, memorare, concentrare, productivitate, modelare NLP), consilier în carieră, Global Career Development Facilitator și cofondator al Asociaţiei Române de Coaching

Articole asociate

Vindecare „en gros” vs medicină „en detail” (partea a III-a). Cum a decurs primul meu tratament cu dioxid de clor (ClO2)

Nota redacției

Incursiune prin labirintul psihicului uman – „De la viață la moarte și înapoi” (Partea 2) de la corespondentul nostru permanent Dr. Anna–Nora Rotaru–Papadimitriou (Grecia–Atena), membră a Staff al Jurnalului Bucureștiului

Congresul Internațional al Universității Apollonia din Iași Ediția XXXIV – „Pregătim viitorul promovând excelența”. Corespondență de la Pompiliu Comșa (Prof. univ. asoc. Univ. Apollonia, directorul ziarelor Realitatea & Timpul – parteneri media ai Jurnalului Bucureștiului & directorul executiv al Trustului de Presă Pompidu – Iași), membru al Staff al Jurnalului Bucureștiului

„Din viața investigatorilor privați (Privat investigator – Pi/∏/π) – mituri și realități”. Interviu cu D-na Maria Bumbaru președinta ADNR (Asociația Naționlă a Detectivilor din România). Partea 1 (Generalități)

„Din viața investigatorilor privați (Privat investigator – Pi/∏/π)– mituri și realități”. Interviu cu D-na Maria Bumbaru președinta ADNR (Asociația Naționlă a Detectivilor din România). Partea 2 (Activitatea și „costul” real al unui ∏)

In memoriam profesoara de canto Adela – Ioana Burlui. Elogiu profesorului de medicină dentară și „omului de litere” Vasile Burlui, președintele Fundației „Sfânta Apollonia” din Iași și „patronul” congreselor internaționale ale Universității Apollonia „Pregătim viitorul–promovăm excelența”

Henri Poincaré, printre contemporanii săi și dincolo de ei. Incursiuni în geo-receptologia și geofilosofia științei (Corespondență de la prof. dr. Narcis Zărnescu, scriitor, critic și istoric literar, redactor șef al Revistei „Academica” al Academiei Române, secretar știinfic al Academiei Oamenilor de Știință din România, secția Secția X–Filosofie, Teologie și Psihologie, membru al Staff al Jurnalului Bucureștiului, Cavaler al Ordinului „Palmes Académiques” din Franța)

Profesorul Doru Pop de la UBBC (Universitatea Babeș – Bolyai) din Cluj – Napoca: „Fascismul, un herpes care mereu se reîntoarce”

Cum „traducem” cultura. Marea antologie a liricii românești (Die Geschichte der rumänischen Lyrik) de la începuturi și până astăzi, a poetului și traducătorului trilingv brașovean Dr. Christian W. Schenk (membru corespondent al Berlin-Brandenburg Academy of Sciences and Humanities), corespondent permanent al Jurnalului Bucureștiului (din Boppard – Renania-Palatinat, Germania)

Uniți în onoare și recunoștință în amintirea eroilor de Ziua Internațională a Drepturilor Omului, la sediul OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului – Ecosoc – Națiunile Unite)

„Ortopedia Pediatrică este Știință, Artă și Predicție” (Corespondență de la Dr. Gheorghe Burnei, Professor of pediatric orthopedics, Macta Clinic – Constanța)

„Grandes écoles scientifiques – un modèle à réinventer” (Pierre Veltz, professeur émérite à l’Ecole des Ponts ParisTech – École nationale des ponts et chaussées)

„Scriitorul” multirecidivst Rédoine Faïd („Le Roi de Belle”) specializat în jafuri armate și evadări – Spectaculoasa sa evadare din CPSF (Centrul Penitenciar de la Réau) cu un elicopter Alouette. Procesul și Verdictul. Corespondență de la Curtea cu Jurați a TJP (Tribunalul Judiciar Paris)

Traducerea (Corespondență de la Dr. Dr. Christian W. Schenk – poet și traducător trilingv brașovean, membru corespondent al Berlin-Brandenburg Academy of Sciences and Humanities, corespondent permanent și membru al Staff al Jurnalului Bucureștiului din Boppard – Renania-Palatinat, Germania). Traducerea textelor cu caracter juridic (Thomas Csinta, criminal investigation journalist, research professor in MM – mathematical modeling & in MASS – Applied Mathematics in Social Sciences)

Le vernissage de l’exposition „Icônes et poteries de Roumanie” (Corespondență de la eruditul promotor franco – român al artei vizuale est – europene Michel Gavaza, președintele prestigioasei asociații franceze de artă contemporană Soleil de l’Est, promotorul înfrățirii orașelor Brașov – ZMBv și Tours-Métropole Val de Loire)

Le 10 octobre – „Journée européenne & mondiale contre la peine de mort” avec Amnesty International, ECPM (Ensemble Contre la Peine de Mort) et le Journal de Bucarest („Le petit Parisien”)

Centrul Gifted Education. În căutare de noi colegi pentru anul academic 2023 – 2024

„Jaful secolului” de la banca Société Générale din Nisa. O conexiune dintre SAC (Serviciul de Acțiune Civică) gaulle-ist și celebra organizație criminală „French Connexion” în „războiul cazinourilor” de pe Coasta de Azur, într-un „triunghi (graf neorientat) al bermudelor” determinat de Albert Spaggiari–Jacques Cassandri–Jean Guy. În căutarea și restabilirea adevărului istoric (Partea 2)

Le Casse du siècle – „Jaful secolului” de la banca Société Générale din Nisa. O conexiune dintre OAS (Organizația Armată Secretă), SAC (Serviciul de Acțiune Civică) gaulle-ist și celebra organizație criminală „French Connexion” în „războiul cazinourilor” a „anilor de plumb”de pe Coasta de Azur, într-un „triunghi (graf neorientat) al bermudelor” determinat de Albert Spaggiari–Jacques Cassandri–Jean Guy. În căutarea și (re)stabilirea adevărului istoric (Partea 1 – Preambul)

Revista internațională de cultură „Cervantes”: Rezumat al interviului „interzis” al profesorului – cercetător Thomas Csinta, acordat jurnalistului Geo Scripcariu, de la Radio Punct Londra