ASM (Academia de Științe Medicale) – Conferința (națională) cu tema „Adicții – tutun, alimente, medicamente” (cu Jurnalul Bucureștiului)

Cartea „Mireasa și alte povestiri” – Simona-Nicoleta Lazăr-Țigău (poet, scriitor PhD Candidate, corespondent permanent al Jurnalului Bucureștiului)

Academia de Științe Medicale organizează conferința cu tema „Adicții: tutun, alimente, medicamente”. Evenimentul va avea loc în data de 27 septembrie, începând cu ora 10h00, și va fi transmis live pe pagina de facebook a Academiei de Științe Medicale. În cazul în care nu puteți urmări transmisiunea în direct, înregistrarea acesteia va fi disponibilă atât pe pagina de Facebook, cât și pe canalul de YouTube al Academiei de Științe Medicale.

Program. Cuvânt de deschidere din partea Biroului Executiv al Academiei de Științe Medicale-Prof. dr. Mircea Beuran, Preşedinte al Academiei de Ştiinţe Medicale

• Prof. Emerit dr. Nicolae Dragoș Hâncu-Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu”, Cluj-Napoca, Membru titular al Academiei de Științe Medical (Tema: Adicția alimentară și alimentația ultraprocesată)
• Prof. dr. Radu Țincu, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, București, Medic primar terapie intensivă, specializare boli infecţioase şi toxicologie, Șef Secția Clinică ATI II Toxicologie, Spitalul Floreasca (Tema: Neuroinflamatia în adicții)
• Prof. dr. Florin Mihălțan, Șef secție Institutul de Pneumologie „Marius Nasta’’, Membru titular al Academiei de Științe Medicale; dr. Luiza Iorga, specialist Medicină internă și Pneumologie (Tema: Adicția la nicotină)
• Prof. dr. Denisa Udeanu, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, Facultatea de Farmacie, Farmacist clinician, Secția Farmacie Clinică,  Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta, București (Tema: Risc sau necesitate? Abordarea polipragmaziei intr-un spital de boli infectoase)
• CP3 Dr. ing. Irina Mexi, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare  pentru Bioresurse Alimentare – IBA București, Cercetător științific, Sef colectiv Laborator microbiologie-ELISA (Tema: Când pofta de mâncare devine o provocare: explorarea drumului către o alimentație mai sănătoasă)
• Viorel Roman, Psiholog clinician și psihoterapeut, Director Executiv al Asociației Aliat pentru Sănătate Mintală

Academia de Științe Medicale (ASM) este un for medical academic, diferit de Academia Română, înființat în 17 aprilie 1935, în conformitate cu legea de funcționare a acestei înalte instituții, votată în 11 și 12 aprilie 1935, intrată în vigoare prin Decretul Regal nr.1076 din 1935. Înființarea acestei instituții academice a fost un răspuns la nevoia societății românești de a avea for medical academic și un corp profesional de elită format din principalii reprezentanți ai domeniilor medicale. 

Acest fapt a fost posibil datorită eforturilor făcute de Acad. Daniel Danielopolu(membru de onoare a Academiei Române) care a devenit Secretar Permanent al Academiei (ASM) până în anul 1948, când a fost desființată de regimul comunist. Primul președinte al acestui for a fost Prof. dr.Constantin Angelescu, membru de onoare al Academiei Romane. Principalele scopuri ale Academiei sunt: de a contribui la progresul cunoștințelor științifice în domeniul medicinei umane și altora, care au legătură cu medicina, și a le dezvolta în România, de a studia și a discuta obiectivele științifice ale organizării sanitare, asistenței și asigurărilor sociale și a-și da avizul pe baza concluziilor stabilite. În anul 1969, prin Decret al Consiliului de Stat nr. 590, a fost reînființată de către regimul comunist, având atribuții scăzute în comparație cu legea promulgată de Acad. Daniel Danielopolu. După 1989 Academia de Științe Medicale a fost reorganizată de Acad. Stefan Milcu, în calitate de Președinte al acesteia, iar în anul 2004 prin Legea nr. 264 s-a restabilit situația din anul 1935 și actualmente funcționează pe baza acestei legi și a Statutului aprobat prin H.G.nr.1665/2004.

Academia are un număr fix de 190 membri titulari, 41 de membri corespondenți și membri de onoare din țară și străinătate. Menționam că în tot timpul existenței sale, Academia de Științe Medicale a constituit un for de consacrare și de activitate în domeniul cercetării medicale, neprimind niciodată în rândul membrilor săi personalități politice ale diferitelor timpuri. Pe lângă Academia de Științe Medicale funcționează Fundația Academiei de Medicină, Editura Academiei de Științe Medicale și este tipărit cu regularitate Buletinul Academiei de Științe Medicale. Membrii Academiei de Ştiinţe Medicale își pot continua activitatea la cerere după vârsta de 70 de ani.

Articole asociate

Academia de Științe Medicale – conferința cu tema „Dependența de alcool – un fenomen tot mai timpuriu” (Infrastructura de cercetare, Conferințele și Buletinele științifice ale Academiei de Științe Medicale)

Academia de Științe Medicale din România – Conferința cu tema „Consumul de substanțe, fenomen cu impact major pentru sănătate”

• Statul la Stat. Pentru că nu au fost primiți în Academia Română, politicienii și-au înființat academii paralele, pentru bani în plus
• Academiile de întreținuți

Academia Franceză (una din cele mai prestigioase instituții culturale ale Franței dar și în lumea întreagă înființată în anul 1635 de către cardinalul Richelieu, numără 40 de fotolii (deci 40 de membri). Dacă nu moare vreunul sau nu e demis pentru o faptă gravă, un alt francez nu are cum să ajungă printre „nemuritori”–cum li se spune academicienilor de la Paris. La 2.300 de kilometri depărtare, în „Micul Paris”, Academia Română (fondată la 1 aprilie 1866, sub denumirea de Societatea Literară Română, devenită la 1 august 1867 Societatea Academică Română, iar în 1879 Academia Română) poate avea maximum 181 de membri titulari. În prezent are 164. Să zicem că numărul este mai puțin important. Dar prestigiul acestui for are de suferit când, din interese politice sau bănești, continuă să apară instituții cu aceeași titulatură, de „academie”. Noi avem și Academia de Științe Tehnice, și Academia de Științe Medicale, și cea de Științe Agricole și Silvice, care reunesc elitele acestor domenii. Există însă și două „academii” din care, cu unele excepții, fac parte sute de persoane fără merite științifice; mai mult, membrii lor primesc indemnizații pe viață de la bugetul de stat, la fel ca savanții merituoși. Vorbim despre Academia Oamenilor de Știință din România (AOSR), cu funcționare legiferată în 2007, și despre recent-înființata Academie de Științe ale Securității Naționale (ASSN), o grupare de oficiali din serviciile secrete, Armată și Ministerul de Interne a cărei fotografie te îmboldește să spui un singur cuvânt: sistemul. Numai membrii Academiei Române au dreptul să poarte titlul de academician. 

Conferința Științifică Națională de Toamnă a AOȘR (Academia Oamenilor de Știință din România), cu tematica „Rolul inteligenței artificiale în dezvoltarea durabilă a României” – Iași 2024 (cu Jurnalul Bucureștiului) cu participarea Prof. dr. Narcis Zărnescu (scriitor, critic și istoric literar, secretar științific al Secției X – Filozofie, Teologie și Psihologie) membru în Staff al Jurnalului Bucureștiului

Nota redacției

„Sesiunea științifică anuală a Academiei Germano-Română din Baden-Baden – 2024” (Deutsch – Rumänische Akademie Baden-Baden e.V. – Rumänisches Institut – Rumänische Bibliothek Freiburg e.V., Landul Baden – Würtenberg, Germania) la Casa de cultură „Friedrich Schiller” din București (partener cultural – educațional al Jurnalului Bucureștiului)

• Cartea „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas) 

„Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de înățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Subiectele de concurs (Modelizare matematică) – 2024 pentru doctori în științe (matematice)

„Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) și cele de „Concours de l’ Agrégation” din anii 2017 – 2023

Corrigé du „Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Soluții & Raportul Juriului pentru Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) și cele de „Concours de l’Agrégation” din anii 2017 – 2023

• Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…

• Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, “Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet (“Volpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…

Direcția și Redacția Jurnalul Bucureştiului

Thomas Csinta, Chief Editor

Parteneriat Jurnalul Bucureştiului

Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului