Secretele, beneficiile și modul de preparare corect al apei de trandafiri. Trandafirii franțuzești – Cei mai buni trandafiri pentru apa de trandafiri (Florentina Csinta – Manager general al Jurnalului Bucureștiului, publicație cultural – educațională și științifică franco – română, agreată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe)

În acest sens, echipa Famous Roses, cunoscută pentru expertiza și pasiunea pentru trandafiri, oferă câteva sfaturi valoroase despre cum putem alege corect cei mai parfumati trandafiri, beneficiile pe care le ofera apa de trandafiri si modul corect de preparare al acesteia.

Trandafirii franțuzești – Cei mai buni trandafiri pentru apa de trandafiri

Trandafirii vechi sunt adesea remarcați pentru parfumul lor fin. Din punct de vedere istoric, trandafirii folosiți cel mai adesea pentru producerea apei de trandafiri, au fost trandafirul centifolia și trandafirul de damasc. Trandafirul de Damasc (Rosa damascena) a fost cultivat în Bulgaria, Persia și India pentru a face otto (alias attar) din trandafiri, deoarece este foarte parfumat. Varietatea de trandafir cultivată în Provence în acest scop este trandafirul centifolia (Rosa centifolia). Trandafirii Centifolia (numiți uneori „trandafiri de varză”) și trandafiri de damasc, dintre care există varietăți largi, sunt alegeri excelente pentru trandafirii de grădină, deoarece sunt extrem de parfumați Pentru a obține o apă de trandafiri cu o aromă plăcută și cu multiple beneficii terapeutice, se recomandă folosirea trandafirilor, de preferat crescuți organic pentru a evita substanțele chimice.

„Pentru o apă de trandafiri de calitate, alegerea florilor este totul. Trandafirii franțuzești sunt, fără îndoială, cei mai buni și cei mai parfumați pentru obținerea unei ape de trandafiri autentice. Aceștia au o aromă intensă, unică, care le conferă o calitate de neegalat. Aroma lor profundă și uleiurile naturale pe care le conțin fac ca apa de trandafiri obținută să fie de o calitate superioară, oferind multiple beneficii pentru piele și sănătate. Trandafirii Rosa Damascena, cunoscuți pentru parfum și conținutul ridicat de uleiuri esențiale, sunt printre cei mai potriviți pentru acest scop. Alte soiuri excelente sunt Rosa Centifolia și Rosa Gallica, apreciate pentru aroma puternică și calitățile lor medicinale.”, explică specialiștii de la Famous Roses.

Prepararea apei de trandafiri

Prepararea apei de trandafiri este simplă și poate fi realizată chiar acasă. Iată pașii esențiali:

• Recoltarea petalelor–Alegeți doar petalele proaspete, curate, de la trandafiri organici.
• Distilarea–Puneți petalele într-un vas, adăugați apă (cât să acopere petalele), acoperiți vasul și lăsați la foc mic aproximativ 20-30 de minute. Lichidul rezultat este apa de trandafiri pură.
• Răcirea și depozitarea–După ce ați strecurat lichidul, turnați apa într-un recipient din sticlă închis la culoare, pentru a o proteja de lumină, și păstrați-o în frigider pentru a-i prelungi prospețimea.

„O apă de trandafiri autentică se recunoaște după aromă și culoare. Când o preparați acasă, veți obține un lichid delicat, ușor rozaliu și cu o aromă proaspătă, intens florală.” explică expertii.

Beneficiile apei de trandafiri pentru piele și sănătate

Apa de trandafiri este folosită în special pentru îngrijirea pielii, datorită proprietăților sale antiinflamatoare, antioxidante și hidratante:

• Calmează pielea iritată–Ideală pentru pielea sensibilă sau cu roșeață, apa de trandafiri reduce inflamațiile și calmează.
• Hidratează și tonifică–Poate fi folosită ca toner natural, menținând pielea moale și echilibrată.
• Previne îmbătrânirea–Bogată în antioxidanți, ajută la protejarea pielii împotriva efectelor negative ale radicalilor liberi, prevenind liniile fine și ridurile.
• Reduce stresul și promovează relaxarea–Datorită aromei sale delicate, apa de trandafiri ajută la relaxare și poate reduce simptomele anxietății.

Apa de trandafiri poate fi folosită zilnic, aplicată direct pe piele, pe post de toner sau spray hidratant, înainte de a aplica crema de față. De asemenea, se poate utiliza pentru calmarea pielii după expunerea la soare sau după epilare.

Utilizări alternative ale apei de trandafiri

Pe lângă îngrijirea pielii, apa de trandafiri are și alte utilizări benefice:

• Aromaterapie–Adăugată în difuzoare sau spray-uri de cameră, ajută la relaxare și creează o atmosferă plăcută.
• Îngrijirea părului–Aplicată pe păr sau scalp, poate calma iritațiile și ajută la hidratarea firelor de păr.
• Gătit–În bucătărie, apa de trandafiri poate fi utilizată în deserturi și băuturi, adăugând o notă florală preparatelor.

Apa de trandafiri, acest ingredient simplu dar plin de beneficii, oferă o experiență de îngrijire completă și este o completare minunată pentru orice rutină de frumusețe.

Notă. Dacă vă doriți un trandafir unic în ghiveci sau în gradină, intrați în lumea magică a trandafirilor pe site-ul Famous Roses. Aveți de ales dintre cele peste 100 de soiuri de trandafiri medaliați și celebri în întreaga lume! La Famous Roses găsiți trandafirii de care aveți nevoie pentru a vă transforma casa și gradina în galerii de arta. De la trandafiri cățărători și parfumați până la trandafiri de dulceață, de la cei mai mari creatori ai lumii. Medaliați, celebri și cu garanție pentru prindere, soi și culoare, Famous Roses vă oferă cei mai calitativi și rezistenți butași de trandafiri de pe piață. Acești trandafiri de colecție, adevărate opere de artă pentru totdeauna, sunt cele mai inspirate cadouri cu flori care rezistă an de an.

Ghid complet pentru plantarea trandafirilor de grădină pe timpul verii (Florentina Csinta, general manager – Jurnalul Bucureștiului)

Ghid complet cu replantarea corectă a trandafirilor (Florentina Csinta – general manager, Jurnalul Bucureștiului) 

Ghid pentru cultivarea trandafirilor în ghiveci (Florentina Csinta – manager general al Jurnalului Bucureștiului)

Ghidul complet de tăiere corectă a trandafirilor (Florentina Csinta – general manager al Jurnalului Bucureștiului)

Ghidul semnificațiilor culorilor trandafirilor (Florentina Csinta – manager general al Jurnalului Bucureștiului)

Top 10 – cei mai frumoși trandafiri „made in France” (Florentina Csinta – general manager al Jurnalului Bucureștiului)

Notă. Alte articole ale Florentinei Csinta în Jurnalul Bucureștiului

Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)

Cartea Oglinzilor-Thrillerul lui Eugen Ovidiu Chirovici (tradusă în 39 de limbi, publicată în 40 de țări și vândută în aproape 500.000 de exemplare), într-o singură zi, a fost vândută în Germania în 20.000 de exemplare după apariția lui în librării. De asemenea, romanul este bestseller în Olanda și Italia. Volumul care a luat cu asalt marea piață internațională de carte, este singurul titlu al unui scriitor român ale cărui drepturi de publicare au fost vândute în 38 de țări. Scriitorul Eugen-Ovidiu Chirovici a năucit lumea literară cu primul său roman în limba engleză considerat „un fenomen editorial internațional”. (The Guardian). Până în momentul de față, drepturile de publicare au fost cumpărate în 38 de țări, printre care Marea Britanie, SUA, Germania, Franța, Italia, Spania iar criticii se întrec în elogii la adresa romanului. Cartea a fost senzația Târgului de la Frankfurt, în 2015 și a adus autorului în jur de 1,5 Mil$US. În martie 2024 a fost prezentat filmul Sleeping Dogs, în coproducție australo-americană, după romanul Cartea oglinzilor, în regia lui Adam Cooper și cu Russel Crowe în rolul principal. „Drepturile de difuzare în SUA au fost achiziționate de The Avenue/Paramount (…). Până în prezent, drepturile de difuzare în cinematografe au fost cumpărate în: România, SUA, Regatul Unit, Franța, Germania, Italia, Portugalia, Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Spania, Rusia, Turcia, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Israel, Grecia, India, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, America latină, Australia, Noua Zeelandă”.

Dramaturgul brașovean modern, trilingv Elise Wilk – „o voce esențială în peisajul teatral românesc și internațional” (de la corespondentul nostru poetul, scriitorul și fotograful Ovidiu-Cristian Dinică)

Agresorii sexuali nemonitorizați – O amenințare pentru comunitate. Contribuția OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturiulor Omului – Națiunile Unite) într-o serie de dosare criminale sexuale în spațiul francofon european (Corespondenţă de la Lordul Sir Prof. dr. Av. Florentin Scaleţchi, Preşedinte-fondator al OADO, partener al Jurnalul Bucureștiului). „Fără 6 mile” (cea mai spectaculoasă încercare de evadare de sub regimul Ceaușescu) difuzat de TVR (partenerul cultural educațional al Jurnalul Bucureștiului)

„Sesiunea științifică anuală a Academiei Germano-Română din Baden-Baden – 2024” (Deutsch – Rumänische Akademie Baden-Baden e.V. – Rumänisches Institut – Rumänische Bibliothek Freiburg e.V., Landul Baden – Würtenberg, Germania) la Casa de cultură „Friedrich Schiller” din București (partener cultural – educațional al Jurnalului Bucureștiului)

• Cartea „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas) în carte Thomas Csinta este citat pentru rezultatele anchetelor sale alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi

„Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de înățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Subiectele de concurs (Modelizare matematică) – 2024 pentru doctori în științe (matematice)

„Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) și cele de „Concours de l’ Agrégation” din anii 2017 – 2023

Corrigé du „Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Soluții & Raportul Juriului pentru Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) și cele de „Concours de l’Agrégation” din anii 2017 – 2023

• Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…

• Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…

Direcția și Redacția Jurnalul Bucureştiului

Thomas Csinta, Chief Editor

Parteneriat Jurnalul Bucureştiului

Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului