Românii consumă cu precădere în sezonul rece citrice, iar grapefruit-ul ocupă un loc însemnat în această categorie. Puțini dintre noi cunosc faptul că în combinație cu alte substanțe, fructul sau sucul acestuia poate provoca efecte adverse grave și chiar moartea, scrie Bloomberg. Cine nu a simțit, măcar o dată, gustul bitter-amărui, inconfundabil, al grepfruit-ului? Consumat în stare crudă, suc, compot sau dulceață (din pulpă sau din coajă), grepfrut nu mai este un „fruct oprit pentru români?” (De fapt, prin 1750, botanistul Griffith Huges chiar așa îl botezase: „fructul oprit din Barbados”.
O rudă mai nou venită în „clanul“ citricelor este grepfrut-ul sau grapefruit-ul. Îi spunem „nou venită“ deși, mai degrabă, este „nou remarcată“, deoarece numai pe la jumătate secolului al XIX-lea a primit un nume științific: Citrus paradisi. Până atunci s-a crezut că este doar o altă varietate de pomelo–fructul din a cărui încrucișare accidentală cu portocală a și rezultat. Abia pe la sfârșitul secolului a început să fie consumat și de „lumea civilizată”.
Grepfrut-ul a început să fie cultivat pe scară largă la începutul secolului al XX.-lea. Boom-ul l-a cunoscut însă în anii 1970, probabil și datorită popularității curei de slăbire cu grepfrut. În anul 1983, într-un raport al Departamentului Agriculturii Statelor Unite, se arată că, în New York, consumul de grepfrut este depășit doar de cartof, salată, măr și portocală. Astăzi se cultivă în țări că: SUA, Mexic, Argentina, Brazilia, Cipru, Maroc, Palestina, Israel–de la această din urmă provenind și mult doritele fructe, învelite în hârtie cerată, ce purtau inscripția „Jaffa“.
Grapefruit sau grepfrut (grapefruit, pamplemousse) este un fruct citric mare, rotund, de culoare galbenă sau rozalie (Citrus paradisi), cu miezul zemos și amar, apreciat pentru conținutul bogat în enzime care stimulează digestia; se obține de la hibrizi dintre pomelo și diferite soiuri de portocal, putând avea pulpă galbenă, roz sau roșie. Acesta a apărut în Barbados, fiind un hibrid dintre pomelo și diverse soiuri de portocal și conține substanțe chimice care asociate cu consumul de medicamente anti-colesterol poate duce la insuficientă renală, scrie Ziarul Financiar. Consumului de grepfrut i se atribuie de către unii medici, în timpul tratamentului medicamentos, rolul de „amplificator” al efectului medicamentelor (cu anumite excepții):
- reglează funcționarea bilei, fiind indicat în litiazele biliare
- bogat în vitamina C, nu ar trebui să lipsească din dietă hepaticilor
- recomandat pentru obezi în curele de slăbire (vom publică și noi celebra „cură cu grepfrut–4,5 kg în 10 zile“) din coajă interioară, albă, se obține, prin rafinare, o substanță de 1500 de ori mai dulce că zahărul, folosită în unele preparate tonice
- prin fermentație, se obține un oțet alimentar cu o aromă deosebită și chiar vin, printr-un procedeu bine controlat
- uleiul extras din samburi este un puternic antiseptic, fiind folosit chiar în compoziția săpunului chirurgical
Alegerea fructului
La cumpărare, trebuie să avem grijă să nu cumpărăm fructe deshidratate. Fructul trebuie să fie greu când îl „cântărim“ în palmă, coajă lucioasă (ea se ceruieste imediat după recoltare tocmai pentru a opri deshidratarea) și caliciul („coroniță“ formată de sepalele fostei flori) trebuie să nu fie uscat sau să lipsească. Grepfrut-ul „proaspăt“ poate fi păstrat, în lada de fucte a frigiderului, 3-4 săptămâni fără să se deshidrateze. Vă prezint mai jos un articol apărut în revista Ilustrațiunea Română din 24 ianuarie 1937. Voi respectă ortografia articolului pentru savoarea exprimării de la momentul respectiv: „Elogiul „Grape–Fruit–ului””
„Cel mai nou produs al livezilor palestiniene! Nu sunt decât câțiva ani de când a apărut în vitrinele magazinelor de delicatese de pe Calea Victoriei și de pe Bulevard o trufanda cu înfățișare străînă, un fruct nou, nemaivăzut la noi, de un galben auriu care nu se aseamănă nici cu portocală, nici cu lămâia, având o formă perfect rotundă, mirosul picant, aspectul apetisant. Rari erau amatorii cari cumpărau acest fruct și, neștiind cum să-l mănânce, îl aruncau după prima gustare, găsindu-l amar și neplăcut. De atunci părerea amatorilor de „grape-fruit” de Jaffa s’a schimbat cu totul. Interesându-se cum trebuie mâncat, ei au procedat după anumite reguli ale gastronomiei, tăind fructul în două, desfăcând miezul de jur împrejur, lăsându-l în coajă lui, presarandu-l cu mult zahăr, stropindu-l cu rom și având răbdarea să aștepte o ora înainte de a mânca din el cu lingură. Succesul „grape-fruit”-ului astfel consumat a fost desăvârșit. Nu există astăzi cel mai modern magazin de alimente care să nu-l aibe de vânzare, așa cum înainte se vindeau peste tot lămâile și portocalele. Chiar și „oltenii” își umplu coșurile cu acest produs al livezilor din Jaffa vanzandu-l pe la periferii prin casele oamenilor mai modești că pe un articol de mare consumație. „Grape–fruit”-ul de Jaffa, atât de apreciat acum în toate țările din lume este rezultatul unor lungi și savante experiențe, rodul altoiului dintre lămâi și portocal. Din calitățile lamaiului împreună cu acela ale portocalului s’a reușit să se creeze un fruct dessăvârțit, cu gust, aspect, aromă și culoare, fiind foarte zemos, picant, aperitiv, stimulent, bogat în vitamine, recomandat stomacurilor celor mai delicate, fructul ideal preferat de gospodine pentru mesele zilnice.
Deși răspândit în toate țările europene și americane, nicaeri „grape-fruit”-ul nu se mănâncă mai proaspăt că la noi, sosind cu vaporul după 5 zile dela culesul lui din livezile palestiniene, în plină iarnă, când suntem atât de dornici de un fruct proaspăt. Noi Români suntem privilegiați d’între toate țările europene în ce privește consumul acestui fruct nou. Aurit și pătruns de soarele mediteranian, dătător de sănătate și energie, „grape-fruit”-ul de Jaffa ne sosește plin de calitățile neîntrecute ale rodului copt în Țara Sfântă. Nu e masă la care „grape-fruit”-ul să nu-și găsească întrebuințarea, fie mâncat simplu, cu zahăr și rom, după modul explicat, fie în diverse preparatii de budinci, torturi, creme, foursecuri, înghețată, liqueuri; adesea se servește între feluri, fie că salată picantă, cu sare și piper, fie că sos acrișor la tomate sau la legume delicate, cum este mazărea și spanacul. Mulți îl mănâncă înainte de masă că aperativ, fiind un bun stimulent al apetitului și ușurând digestia. Dimineață pe stomacul gol, înlocuiește acele laxative dăunătoare intestinelor.Seara, la culcare, e un admirabil regulator și calmant, improspatand totodată gură și parfumand-o plăcut. Peste zi astâmpără setea în urmă mâncărurilor grele care se digera anevoios. „Grape-fruit”-ul are totodată avantajul că menține silueta și luat regulat de 2 -3 ori pe zi, limpezește tenul stricat din cauza proastei circulații a sângelui și a insuficienței digestii. Zeamă întrebuințată că loțiune pentru față și pentru mâini amestecată cu câteva picături de glicerină, albește și catifeleaza pielea, neavând nevoie de nici un adaos de parfum, fiind apă de toaletă de noapte cea mai inofensivă și mai eficace. Cu drept cuvânt „grape-fruit”-ul a fost supranumit fructul minune, produs al științei omenești, rodit în pământul sfânt, aurit de soarele mediteranian, plăcut vederii și gustului, trebuincios și binefăcător, eftin, apetisant, sănătos. Dacă printre cititorii acestui articol mai există cineva care n’a gustat încă din fructul minune, acum când e în plin sezon și când nu există alt deșert mai plăcut și mai eftin, să nu întârzie să încerce „grape-fruit”-ul de Jaffa.
Grapefruit-ul este foarte bogat în vitamina C şi potasiu (K). Mai mult acesta conţine compuşi de tip glucarat, care pot preveni îmbolnăvirea cu cancer de sân. Acest fruct conţine şi limonoizi, care împiedică formarea tumorilor. Grapefruit-ul roz are licopen (care se găseşte şi în roşii, caise, portocale roşii), reducând astfel riscul de cancer de prostată. Pulpa fructului conţine fibre alimentare solubile şi insolubile care stabilizează glicemia şi reduce colesterolul sanguin. Nu are calorii, are multa vitamina C, contine minerale iar jumatate de fruct consumat la micul dejun face minuni pentru organism. Curele de slăbire bazate pe consumul de grapefruit pe termen scurt sunt benefice şi se poate scădea în greutate. Dacă aceste diete se ţin pe termen lung, acesta poate avea efecte adverse, inducând acidoză metabolică, care este periculoasă pntru sănătate. Naringenina se găseşte în grapefruit, iar acest component poate încetini unele dintre procesele metabolice de detoxifiere care au loc în intestine şi ficat. Din această cauză, acţiunea de descompunere şi eliminare a medicamentelor se poate bloca.
Grapefruitul conține o substanță denumită furanocumarina, care afectează modul în care orgnismul metabolizează anumite medicamente. De exemplu, o pastila luată cu un pahar de suc de grapefruit este echivalent cu 5 sau 10 comprimate luate cu apa, astfel poți ajunge rapid la un nivel care ar trebui să fie terapeutic la un nivel toxic. Ingredientele periculoase din sucul de grapefruit sunt un grup de substanţe chimice cunoscute sub numele de furanocumarine, explica farmacologul David Bailey de la Institutul de Cercetări Medicale Lawson, din Ontario, Canada. Aceste substanţe se mai găsesc şi în portocalele de Sevilla, în lime şi în pomelo.
Furanocumarinele se ataşează–şi astfel fac inactivă–de enzima CYP3A4, ce joacă un rol important în descompunerea anumitor medicamente. Dacă această enzimă este inactivată, prea multe medicamente vor rămâne în sistemul pacientului pentru timp îndelungat, ceea ce va duce la efecte secundare precum moartea subită, distrugerea rinichilor, sângerări gastrointestinale şi alte probleme. Inca din 1999, cercetatorii americani au avertizat asupra efectelor adverse pe care le poate avea consumul de grapefruit sau de suc de grapefruit. Un avertisment al cercetatorilor canadieni ne face atenti la citrice. Sucul de grapefruit are un efect toxic in combinatie cu aproape 90 de tipuri de pastile folosite pentru a trata bolile cardiovasculare, colesterolul sau chiar cancerul.
Pentru stabilirea corectă a dozei de medicament, pacientul nu trebuie să fi consumat cu trei zile înainte grapefruit. Lista cu medicamentele care prezintă interacţiuni periculoase dacă se consumă in paralel cu fructele de grapefruit. Echipa de cercetători care a descoperit această combinaţie periculoasă acum 20 ani a publicat de curând un nou raport în care se arată că numărul medicamentelor care provoacă efecte secundare grave atunci când pacienţii consumă grapefruit a crescut de la 17 la 43 între 2008 şi 2012, pe măsură ce au fost lansate pe piaţă noi tratamente. Oamenii de ştiinţă au publicat un articol în jurnalul ştiinţific CMAJ pentru a solicita cadrelor medicale care prescriu aceste medicamente să afle mai multe detalii despre interacţiunile dintre substanţe şi fructul de grapefruit.
Cercetătorii estimează că peste 85 de medicamente interacţionează cu grepfrutul, dintre care 43 într-un mod periculos. Consumarea unui singur grapefruit sau a doar 200 de mililitri de suc de grapefruit ar putea fi suficient pentru a altera într-un mod semnificativ concentraţia medicamentelor din corpul unui pacient. Oamenii de ştiinţă nu ştiu câţi oameni sunt afectaţi de această problemă, însă afirmă că persoanele cu vârste mai mari de 45 de ani prezintă un risc mai mare, pentru că acestea consumă cea mai mare cantitate de grapefruit şi totodată lor li se prescrie cel mai mare număr de medicamente.
- medicamente anxiolitice: Xanax, buspirone
- medicamente antidepresive: Zoloft
- antialergenice, antihistaminice: Allegra
- antivirale: Saquinavir mesylate
- antiaritmice cardiace: Cardarone, Quinidina
- epilepsie: Tegretol
- cancer: Tamoxifen, Vincristine
- tuse, răceală: Dextromethorphan
- AIDS–HIV: Viracept, Norvir
- disfuncţii erectile: Viagra, Cialis
- hipercolesterolemie: Zocor, Crestor, Lipitor
- astm şi emfizem: Wellbutrin
- antialgice: Codeina
- antibiotice: Eritromicina, Claritromicina, Itraconazol
- hormoni: estradiol
- stimulenţi: cafeina, efedrina
- anticoncepţionale
Și alte citrice, precum lamaile verzi, pomelo și portocalele rosii pot fi dăunatoare, dacă sunt consumate în timpul tratamentului medicamentos. „Cât timp cadrele medicale nu sunt conştiente că efectele secundare pe care le observă la pacienţi se datorează consumului de grapefruit, este foarte puţin probabil ca acestea să investigheze problema. Noi credem că majoritatea cadrelor medicale încă nu cunosc pe deplin interacţiunea dintre medicamente şi grapefruit”, scriu cercetătorii în articolul publicat în jurnalul ştiinţific. Chiar si asa, doi americani, Stewart și Lynda Resnick vor să transforme trăsăturile „negative” ale fructului într-o afacere profitabilă, asa cum au făcut si cu fructe precum rodia sau mandarina, prin compania lor, Wonderful Company. Pentru a realiza acest lucru, compania a cumparat deja terenuri intinse de plantatii, locatii pentru ambalare si o instalatie de prelucrare. În speranța că va reuși să reinventeze felul în care este perceput grapefruitul și să vândă.
Mihai Rissdörfer (Dr. ing. biochimist, Consultanța CBAB Biotehnol Expert ANPC, București)
Centrul Gifted Education. În căutare de noi colegi pentru anul academic 2023 – 2024
https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/jaful-secolului-de-la-banca-societe-generale-din-nisa-o-conexiune-dintre-sac-serviciul-de-actiune-civica-gaulle-ist-si-celebra-organizatie-criminala-french-connexion/
Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida 
