Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe
Jurnalul Bucureștiului. On line Newspaper publishing almost everything to be well informed. That’s our main and only purpose!Jurnalul Bucureștiului aims to be an online newspaper for information and debate of citizens’ problems and events. The principles that will be at the basis of this publication are: a) Democracy cannot exist without opposition, b) Elected representatives are our representatives and not our masters, c) Criticism fosters progress, d) Free speech-an important factor in correcting the deviations of power.
În România, problema agresorilor sexuali nesupravegheați continuă să ridice îngrijorări majore. Aproape 65.000 de persoane au fost înscrise în Registrul Agresorilor Sexuali (RAS) (un registru național automatizat cu privire la persoanele care au comis infracțiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor) în primii doi ani de când Poliția Română a operaționalizat acest sistem, acestea fiind date oficiale de anul trecut, după care nu am mai auzit nimic de la autorități. Nu pare să fie eficient însă pentru a preveni recidiva, iar statisticile sunt alarmante: 7 din 10 agresori sexuali atacă din nou. Lipsa unei monitorizări stricte din partea poliției și a altor autorități face ca acești indivizi să reprezinte o amenințare continuă pentru siguranța publică, în special pentru femei, copii și alte persoane vulnerabile. În Registrul Agresorilor Sexuali sunt trecute persoanele condamnate pentru infracțiuni de natură sexuală, atât români, chiar dacă au comis astfel de infracțiuni în străinătate, cât și străini care au comis astfel de fapte și care se află sau vin în România. În conformitate cu Legea nr. 118/2019, profilul genetic al persoanei înregistrate în Registru poate fi introdus în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare prin fotografiere, înregistrare dactiloscopică și recoltare de probe biologice, fără a fi nevoie de consimțământul acesteia.
Cei înscriși în Registrul infractorilor sexuali (RAS) trebuie să raporteze autorităților de poliție la fiecare 3 luni pentru a comunica acestora informații relevante cu privire la profesia lor, mijloacele de trai și contactul cu persoane vulnerabile. De asemenea, aceștia trebuie să informeze poliția cu privire la orice deplasare în afara orașului lor de reședință pentru mai mult de 15 zile și să raporteze poliției în termen de 3 zile. Nerespectarea acestei obligații poate duce la închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă. Ministerele și organismele administrației publice trebuie să evalueze cadrul juridic și să inițieze proceduri care să le interzică activități care implică contactul direct cu persoanele vulnerabile. În realitate, majoritatea dintre acești indivizi își ignoră complet obligațiile, iar polițiștii nu reușesc să-i supravegheze așa cum ar trebui. Fie din neglijență, fie din lipsa resurselor sau dintr-o simplă lipsă de interes, supravegherea adecvată a acestor prădători sexuali lasă mult de dorit.
Un caz recent dezvăluit de o investigație Snoop ilustrează gravitatea acestei probleme. Un agresor sexual, recent eliberat, a violat două femei în timp ce se afla în libertate. Acest incident șocant ridică întrebări serioase despre ineficiența monitorizării agresorilor sexuali și subliniază faptul că aceștia reprezintă un pericol constant. Dacă autoritățile ar fi aplicat o monitorizare strictă și ar fi luat măsuri prompte, aceste femei ar fi fost protejate. Problema nu constă doar în lipsa unei monitorizări stricte, ci și în lipsa unor măsuri active pentru a preveni recidiva. România înregistrează, în medie,5 violuri pe zi, iar agresorii sexuali recidivează adesea pentru că nu sunt monitorizați eficient. În multe cazuri, victimele agresiunilor sunt persoane vulnerabile, cum ar fi femeile și copiii, care nu au nicio posibilitate de a se apăra. Este clar că, fără o supraveghere activă, prădătorii sexuali profită de această neglijență și continuă să comită infracțiuni.
Monitorizarea inadecvată a agresorilor sexuali creează un cerc vicios al recidivei, în care lipsa intervențiilor și sprijinului pentru resocializare încurajează agresorii să continue să facă infracțiuni. Pedepsele blânde aplicate agresorilor, lipsa programelor de reabilitare și lipsa unor măsuri de protecție adecvate pentru victime duc la violență continuă și la o reacție inadecvată a autorităților la acest sistem slab. Este inacceptabil să avem un Registru al Agresorilor Sexuali (RAS) doar pentru statistică. Acesta ar trebui transformat într-un mecanism activ și eficient de prevenire, care să asigure că prădătorii sexuali sunt strict monitorizați, atât în timpul cercetării penale, cât și după eliberarea lor din închisoare. În fața acestei situații îngrijorătoare, cerem ministrului de Interne, Cătălin Predoiu, să ia măsuri urgente pentru ca toți agresorii sexuali, fie că sunt cercetați penal sau eliberați din închisoare, să fie monitorizați corespunzător. Informațiile despre aceștia există deja în RAS, însă dacă nu sunt supravegheați în mod activ, riscul ca ei să comită noi infracțiuni rămâne foarte ridicat.
Solicităm ca poliția și autoritățile responsabile să abordeze cu toată seriozitatea această problemă și să nu mai lase acești indivizi să fie un pericol pentru comunitate. Fiecare zi care trece fără a lua măsurile necesare poate duce la alte victime. Cerem autorităților competente să ia măsuri imediate și să demonstreze că nu vor mai tolera ca agresorii sexuali să fie lăsați nesupravegheați. Se impune monitorizarea lor strictă pentru a preveni recidiva. Este timpul ca statul să-și asume responsabilitatea și să creeze un sistem care să-și protejeze cu adevărat cetățenii. Lipsa unei monitorizări eficiente a agresorilor sexuali în România reprezintă un pericol major pentru siguranța publică. Este vital ca autoritățile să-și asume un rol mai activ în prevenirea recidivei și în implementarea unui sistem eficient de supraveghere. Ne exprimăm solidaritatea cu victimele și cerem un viitor în care cei vinovați de astfel de infracțiuni să nu mai aibă șansa de a lovi din nou.
Corespondenţă de la Amiral Lord Sir Florentin Scaleţchi, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite
„Congratulations, Your Majesty, Honorable Lord Scaletchi, on Your Professional Celebration! Through the lens of the powerful and relevant organization you lead with honor, today is celebrating your tireless work, put at the service of a better and fairer world. May God give you health and wisdom to continue serving the community and the ordinary people. May God bless you!” (Fostul Ambasador al Armeniei).
Cea mai spectaculoasă evadare din România comunistă, subiectul documentarului „Fără 6 mile” difuzat de TVR-partener cultural-educațional al Jurnalului Bucureștiului
În 1985, la Constanța, a avut loc cea mai spectaculoasă încercare de evadare de sub regimul Ceaușescu, când un comandant de navă, un actor și un timonier au hotărât să riște totul pentru libertate. Să încerci să fugi cu un vapor dintr-o țară comunistă părea de-a dreptul o nebunie iar planificarea evadării din România însemna, în primul rând, păstrarea secretului, într-un loc unde se spunea adesea că „și pereții au urechi”. Filmul a fost realizat cu o adevărată desfăşurare de forţe, cele mai importante momente fiind dramatizate pentru a sublinia atmosfera acelor ani, precum şi emoţia trăită de cei trei protagonişti. Director de imagine Mihai Pătraşcu, Montaj Ionuţ Andrei, Realizator Alina Amza, Producător Răzvan Butaru
Notă. Articolele Lord Sir prof. dr. av. președinte-fondator OADO Florentin Scaletchi în Jurnalul Bucureştiului Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO)
Redactat de către Cătălin Asavinei, jurist, asistent-atașat de presă OADO, Președinte–fondator al OADDR (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) partener al Jurnalul Bucureștiului în anchete (investigații criminale)
Articole asoociate
În Cartea „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas), Thomas Csinta este citat pentru rezultatele anchetelor sale alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi
- Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…
- Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, “Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet (“Volpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…