În cea mai lungă zi a anului, joi 20 iunie 2024, în cadrul bibliotecii județene Antim Ivireanu din Râmnicu Vâlcea, doi scriitori autentici ai urbei, poetul Felix Sima cu ocazia împlinirii vârstei de 75 de ani și profesorul Eugen Petru Pistol pentru cei optzeci de ani de viață au fost sărbătoriți în cadrul Forumului Cultural al Râmnicului. Ambii sunt membri ai Uniuni Scriitorilor din România. Proiectarea unui film autobiografic realizat de Felix Sima a dat amploare cuvenită zilei culturale. Aniversarea a prilejuit moderatorului, domnului prof. dr. Ioan St. Lazăr să invite oameni de seamă din cadrul vieții culturale vâlcene. Întâlnirea a fost deschisă de directorul bibliotecii județene Antim Ivireanu, Remus Grigorescu.
Petre Cichirdan a rememorat din tinerețea sa și a prietenului său Felix Sima născut pe 6 iunie 1949 în comună Mihăești, județul Vâlcea. Anii restricțiilor comuniste nu l-au oprit pe Sima să-și exprime emoțiile liber. Volumele lui poartă amprenta creativității. Acestea sunt „Cineva mai tânăr”, „Înfriguratul Fierbinte”, „Carte de pământ” și „101 poeme”. Versurile lui Felix Sima sunt expresia lirismului grav încredințat sintaxei artistice personale. Plin de devotament pentru locurile natale a realizat și lucrări monografice precum „Cartea de la Mihăești” și „Călătorii prin Vâlcea”. A primit premiu pentru debut al editurii Albatros în 1978 și este membru al Uniunii Scriitorilor din România -Filiala Craiova.
Felix Sima este un poet neliniștit, cu viziune profundă asupra lumii. S-a remarcat pentru lirismul său expresiv. Versurile sale sunt pline de emoție, introspecție și sensibilitate. Folosește simboluri și metafore pentru a transmite sensuri ascunse. Imaginile poetice sunt încărcate de semnificații profunde. În general, stilul său poetic este variat și adaptabil, reflectând diversitatea subiectelor și aprofundarea sentimentelor. Gheorghe Cărbunescu cu talentul său recunoscut a interpretat o romanță compusă pe versurile poetului aniversat. Cu abilitate de bard Felix a împărțit din feliile tortului vieții sale tuturor destăinuindu-se cu sinceritate și recunoscând că pentru fiecare este loc sub soare. Hrisovul aniversar i-a fost înmânat de moderator ca purtător al sentimentelor tuturor membrilor forumului.
Următorul aniversat al zilei a fost Profesorul Petru Pistol recunoscut pentru contribuțiile în domeniul culturii și educației. Acesta este născut în 1944 în comună Scundu din Județul Vâlcea. și a absolvit Facultatea de Limbi Străine a Universității din București, secția Limbi Clasice, în promoția 1967. Ca profesor de limba latină a profesat în Galați (1967-1974) și Râmnicu Vâlcea (1974-1993). Din 1993, este cadru didactic universitar la Universitatea din Pitești. A obținut doctoratul în Filologie la Universitatea din București, cu teza „Umanismul în Instituțiile divine lactanțiene” Profesorul Petru Pistol este recunoscut pentru erudiția sa și pentru pasiunea arătată limbii latine și culturii clasice. O personalitate deplină a peisajului cultural românesc!
Petru Pistol a avut o influență semnificativă în domeniul educației din zona sa. A inspirat și a format generații de elevi și studenți. Prin activitatea sa academică, a adus în atenția publicului lucrări și eseuri despre literatura latină și umanism. A fost un ambasador al culturii vâlcene și a promovat patrimoniul local. Cu ocazia aniversării sale a lansat două volume. Volumul de eseuri „Diortosiri” și o cartea de poezii „Stihuri Desuete”. Eseurile sunt concepute cu deplină înțelepciune a îndreptării și corectării unor texte viciate prin folosirea incorectă a termenilor sau datorate erorilor gramaticale. Se observă dexteritatea didactică obținută ca urmare a studiului îndelungat și a experienței sale la catedră. Observațiile sale sunt pline de rafinament. Cartea de poezii „Stihuri Desuete” este rezultatul vieții trăite la propriu de autor cu inteligența poetului ce descoperă ternul materiei înglobat în practica viziunii proprii. Recitalul poetic susținut cu talent de Mihai Călugărițoiu din acest volum a impresionat auditoriu. Ștefan Găitănaru cadru didactic universitar a încadrat poezia citită în postmodernism și a făcut o pertinentă analiză a operei și vieții profesorului Pistol asimilându-l pe acesta cu o monedă de preț, cu o cupă de latinitate. Manifestarea s-a încheiat cu oferirea celui de-al doilea hrisov aniversar
Imagini de la eveniment
Polivalență culturală
Tot în cursul zilei de joi 20 iunie Instituția Filarmonicii „Ion Dumitrescu” a găzduit Concertul Extraordinar al pianistei Ilinca Dumitrescu și al invitatului său fagotistul Vasile Macovei. Cei doi alcătuiesc un ansamblu muzical instrumental de valoare. Duetul realizat de ei se bazează pe muzică de bună calitate.
Ilinca Dumitrescu provine dintr-o familie muzicală din Vâlcea. Este fiica compozitorului Ion Dumitrescu și a poetei Mariana Dumitrescu, este nepoata compozitorului Gheorghe Dumitrescu cât și verișoara primară a pianistului Tudor Dumitrescu. Distinsă pianista este născută în 29 august 1952, la București. O înaltă distincție primită de această este Ordinul Artelor și Literelor. Nume de prestigiu al artei interpretative românești, personalitate artistică de anvergură internațională, pianista Ilinca Dumitrescu a concertat în orașe din cinci continente, 46 de țări, 39 de capitale ale lumii, în importante săli de concerte. Repertoriul concertului extraordinar susținut de pianista Ilinca Dumitrescu și invitatul ei special, fagotistul Vasile Macovei a cuprins, în prima parte a programului, lucrări din muzică clasică universală (Robert Schumann, Frederic Chopin, Piotr Ilici Ceaikovschi, Edvard Grieg, Jean Sibelius, Ciprian Porumbescu), iar în cea de a două parte au fost interpretate lucrări aparțînând compozitorilor din secolul al 19-lea și al 20-lea (Doru Popovici, Isaac Albeniz, Alberto Ginastera, Astor Piazzolla, Enrique Granados, Ion Dumitrescu). Diversitatea pieselor interpretate a contribuit la alcătuirea portretului muzical al celor doi soliști. Concertul a fost încununat cu succes și a fost apreciat de publicul meloman. Seara a continuat cu lansarea volumului de creații lirice intitulat „Poezii” al Marianei Dumitrescu publicat în editura bucureșteană Grafoart. Evenimentul s-a datorat împlinirii unui veac de la nașterea autoarei.
Despre Mariana Dumitrescu (1924–1967) a vorbit atât fiica sa cât și Vasile Macovei. Am aflat astfel că autoarea a fost o talentată poetă română, ale cărei creații au rămas în conștiința culturală. Poeziile sale cu o profundă dimensiune spirituală sunt discursive, constatative. Au un statut psihologic pronunțat de noblețea emoției. Temele preferate, timpul, dragostea, moartea, se dezvoltă în fertile întrepătrunderi. În aceste poezii este prezentă obsesia mării, a profunzimilor (neptunice, celeste), a infinitului. Autoarea a fost Licențiată a Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București (1946) și a Conservatorului de Muzică și Artă Dramatică secția artă dramatică (1947). A debutat în 1942 cu placheta Poezii, volum antum.
Mihai Jora a compus pe versurile sale 42 de lieduri. Iar pe baza prozei sale același compozitor a elaborat baletul „Întoarcerea din adâncuri” Profunzimea spirituală a poemelor, dar și a liedurilor a contribuit la valorificarea emoției artistice și a tulburat de-a lungul anilor publicul atent și doritor de cultură. Memoria artistei se păstrează și prin intermediul LP-ului realizat de Electrecord în anii 1960 unde cele mai frumoase poezii ale sale au fost recitate de voci celebre De apreciat amplul program de valorificare a operei poetice pe care Ilinca Dumitrescu împreună cu Matei Bănică director al editurii Grafoart și l-au propus.Atitudinea corecta a instituției Filarmonicii din Râmnicu Vâlcea de recunoaștere a valorii este demn de apreciat și de urmat și de alți factori generatori de cultură de pretutindeni.
Ovidiu-Cristian Dinică poet, scriitor și fotograf, membru al UZPR (n. 1963, absolvent al Facultății de Studii Economice din Craiova în 1987, debut în 1977 în revista „Cutezătorii”, sub girul lui Ovidiu Zotta; în 1983 în volumul „Andra”, Mihai Stoian i-a publicat prima poezie. Volume de autor: „Roșu Alternativ”, 2012; „Amintirile toamnei”, 2014; „Vitrina cu Vise”, 2018; „Nevoia de a fi Blând”, 2019) cofondator al ziarului Clipa Literară, al Revistei Mirajul Oltului și al cenaclului cu același nume.
Notă. Alte articole ale autorului Cristian-Ovidiu Dinică în Jurnalul Bucureștiului
Articole asociate
Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră, Ne…