Povestirea unui eveniment: „Destinul unui palatin: Radion Chiaburu”
Decizia civilă nr. 816A din 8 martie 2023 în dosarul cu nr. 8172/301/202002 (vezi Hotărâre) a fost postată de Irina Florescu la inf. AGA 2022 (pt a nu fi văzută) și nu la Anunțuri cum era normal. În aceste condiții este important să cunoașteți Adevărul cu următoarele aspecte:
- Prin promisiuni mincinoase de ademenire și înșelare a bunei dvs. credințe se folosește un limbaj demagogic care promite Să fie bine ca să nu fie rău. Eronat se afirmă că cererea VisArta „a fost respinsă de instanță pe considerente de ordin formal”. Folosind un șiretlic pentru a duce în eroare: „Este important să se cunoască faptul că hotărârea din data de 30 martie 2023 nu a fost anulată și, ca atare, produce efecte pentru toți membri VisArta, astfel că legitimitatea organelor de conducere nu este infirmată”, și spune mai departe „Cu toate acestea, pentru a nu se considera că organele de conducere ale Visarta înțeleg să se impună cu forța, apreciez că este de preferat ca adunarea generală VisArta să fie convocată și anul acesta” Respingerea înregistrării VisArta (a celor stabilite în AG 2022) de către Instanța de Judecată este definitivă, cu efecte juridice.
- Sper ca toți membri VisArta să înțeleagă că în urma respingerii solicitării VisArta, de către Instanța de Judecată, este necesar organizarea unei noi Adunări Generale. Aceasta nu ca urmare a bunăvoinței organelor de conducere VisArta cât „pentru a nu se considera că vor să se impună”.
- Toți cei care am dus această luptă nu am dorit și nu dorim să lansăm zvonuri și dezinformări pentru a destabiliza VisArta. Doar ne-am opus minciunilor și abuzurilor.
- VisArta nu trebuie să devină un organism aservit interesului și beneficiului particular al celor ce o conduc vremelnic. Să înlăturăm șiretlicurile pentru o conducere discreționară care substituie adevărul în mod demagogic.Societatea Visarta pentru creatorii și făuritorii de patrimoniu, trebuie să fie o protecție în interesul fiecăruia dar și în beneficiul general al titularilor drepturilor de autor în artele vizuale (autori și/sau moștenitori ai acestora), cu respectarea și remunerarea drepturilor ce le revin, pentru venituri repartizate în mod echitabil și în termeni de legalitate.
- Prin urmare, în calitate de simplu membru al VisArta, apelez la conștiința și forța de mobilizare a membrilor în așa fel încât să putem convoca și organiza Adunarea Generala anul acesta în termeni corecți și legali.
- Adevărul este și o componentă morală dincolo de vorbe neadevărate care incearcă să-l substituie demagogic. Important este să îl redăm VisArta prin alegeri corecte și propuneri cu participare responsabilă. În acest sens este necesar un convocator care vă va fi prezentat în cel mai scurt timp. Vă rugăm transmiteți opinii și comentarii concomitent pe adresele noastre electronice (e-mail): office@visarta.ro, adevar2023@gmail.com
Cu încredere că vom alege Adevărul, Designer Rdu Vișan-Miu
Hotărârea definitivă a instanței de judecată privind înregistrarea organelor de conducere ale VisArta
Observație (Cabinet de Avocat „Doina Rizea-Georgescu)
- Situația litigiilor VisArta la date de 1 iunie 2020
- Situația litigiilor VisArta la data de 3 martie 2021
Notă. Comunicat VisArta (Societate de Gestiune Colectivă a Drepturilor de Autor) către toți titularii de drepturi de autor în domeniul artelor vizuale
Luând act de refuzul permanent la plata dreptului de suită de către societățile grupului Artmark, de denigrările și dezinformările formulate de către acestea în spațiul public, Consiliul Director al Societății Visarta transmite următorul comunicat din data de 29 mai 2020:
- (1) Autorul unei opere originale de artă grafică sau plastică ori al unei opere fotografice beneficiază de un drept de suită, reprezentând dreptul de a încasa o cotă din prețul net de vânzare obținut la orice revânzare a operei, ulterioară primei înstrăinări de către autor, precum și dreptul de a fi informat cu privire la locul unde se află opera sa.
- (2) Dreptul menționat la alin. (1) se aplică tuturor actelor de revânzare a unei opere originale de artă grafică sau plastică ori a unei opere fotografice care implică, în calitate de vânzători, cumpărători sau intermediari, saloane, galerii de artă, precum și orice comerciant de opere de artă.
Potrivit art. 144 din Legea 8/1996 cu modificările și completările ulterioare la aliniatul „(1) Autorul sau titularul dreptului de autor sau drepturilor conexe își exercită drepturile recunoscute prin prezenta lege în mod individual sau colectiv, cu respectarea prevederilor prezentei legi.” Precizăm că acest articol se referă, în general, la toate drepturile de autor. Potrivit dispozițiilor art.145 alin.1 lit.c) „gestiunea colectivă este obligatorie pentru exercitarea dreptului de suită”. Potrivit dispozițiilor art.145 alin. 2 din Legea 8/1996, Visarta colectează sumele reprezentând drept de suită pentru toți titularii de drepturi, membri și nemembri, români sau străini (pe care societatea îi reprezintă în baza contractelor de reciprocitate). Prin Decizia Directorului General ORDA nr. 231/2006 publicată în Monitorul Oficial nr. 712/2006, Societatea de Gestiune Colectivă in Domeniul Artelor Vizuale-VisArta a fost desemnată drept colector al remunerațiilor cuvenite titularilor de drepturi de autor.
Prin Încheierea din 24 mai 2019 pronunțată de Judecătoria sector 3, organele de conducere ale Societății VisArta au fost înregistrate în Registrul asociațiilor și fundațiilor, în ciuda „opoziției” societății Lavacow (Artmark). Visarta a adus la cunoștință acest aspect prin postare pe site-ul propriu, astfel că afirmația potrivit căreia organele de conducere ale VisArta ar fi nelegal desemnate, este falsă. În vederea recuperării dreptului de suită, VisArta are mai multe dosare aflate pe rolul instanțelor de judecată, împotriva grupului de societăți Artmark:
- 1. dosarul 39893/3/2018 (promovat în anul 2018) reclamant Visarta, pârât Lavacow. Pârâta, societatea Lavacow este înființată în anul 2013 și nu a achitat niciodată sume cu titlu de drept de suită către Visarta, deși datorează, conform legii. VisArta a formulat notificări prin care a solicitat plata acestor drepturi, iar față de refuzul de a-și îndeplini obligațiile legale, a înaintat acțiune în instanță. În scopul de a se sustrage de la plata dreptului de suită, Lavacow a formulat cerere de intervenție și în dosarul 7858/301/2019, aflat pe rolul Judecătoriei sector 3, având ca obiect înregistrarea organelor de conducere a VisArta, generând astfel tergiversarea înregistrării. În paralel, Lavacow a formulat și o cerere de dizolvare a VisArta, (dosar nr.24123/301/2019 la Judecătoria sector 3), cerere respinsă de instanță. Judecarea tuturor acestor cereri a îngreunat și amânat soluționarea dosarelor aflate pe rol cu obiect recuperarea drepturilor de suită, generând totodată și costuri suplimentare din partea subscrisei pentru reprezentarea în instanță.
- 2. În 2020 a fost promovată o nouă acțiune în instanță, dosar 1419/3/2020, prin care subscrisa am solicitat Artmark Holding plata unor diferențe de sume (drepturi de autor) constatate ca fiind neachitate, pentru perioada 2016-2018. Subliniem faptul că nu au fost solicitate sumele deja platite, ci numai diferențe constatate între sumele decontate și adjudecările postate public.
- 3. Procesul împotriva Artmark Holding, demarat în 2015, având ca obiect drepturi de suită aferente perioadei 2012-2014, nu este nici în prezent finalizat, fiind în faza de apel. Prin hotarârea pronunțată pe fond, Artmark a fost obligată la plata dreptului de suită către Visarta, suma fiind recunoscută, dar neachitată.
Menționăm că, încă de la înființare, Artmark a refuzat constant să plătească dreptul de suită datorat, astfel că subscrisa a fost nevoită să acționeze în instanță societatea/societățile acestui grup, în vederea obligării acesteia/acestora la respectarea legii. Din partea subscrisei au existat în permanență încercări de soluționare amiabilă a situației conflictuale create (notificări, întâlniri), soldate cu promisiuni neonorate din partea Artmark. Societățile grupului Artmark datorează dreptul de suită potrivit legii, indiferent dacă VisArta colectează sau nu de la alți operatori economici (de altfel subscrisa a promovat acțiuni în instanță și împotriva altor utilizatori–case de licitații, galerii). În dosarele aflate pe rolul instanțelor societățile Artmark nu au folosit niciodată acest argument (cunoscând că nu are nici o bază legală), ci au apreciat, după bunul plac, că pentru anumite opere vândute nu datorează drept de suită, apărări care au fost combătute de Visarta și înlăturate de instanță. Mai mult, este cunoscut faptul că societățile Artmark rețin, în baza contractelor semnate cu deponenții, sumele aferente dreptului de suită din revânzările efecuate, sume ce sunt folosite în interes propriu și achitate la VisArta, doar în urma acționării în judecată.
Atragem atenția tuturor autorilor de artă vizuală, membri sau nemembri ai subscrisei, autori sau moștenitori ai autorilor aflați în perioada de protecție legală, asupra faptului că această tactică, comunicată artiștilor pe pagina de facebook a Artmark, instigă la nerespectarea legii, întrucât titularii de drepturi nu pot gestiona individual dreptul de suită.
Prin acest demers casele de licitații urmăresc exact acest lucru: în măsura în care titularii de drepturi s-ar adresa individual casei de licitații, aceasta ar putea refuza achitarea drepturilor sau ar putea plăti sume infime, fiind cert faptul că, în mod individual, mulți titulari de drepturi nu și-ar permite să suporte cheltuielile generate de un astfel de proces (taxe de timbru, onorarii de expert, onorarii de avocat). Prin reținerea de la deponenți a sumelor reprezentând drept de suită și neachitarea lor către subscrisa, Artmark nesocotește obligațiile stabilite de lege. Subliniem că potrivit dipozițiilor legale citate anterior, dreptul de suită nu se colectează individual, ci de către societatea desemnată drept colector prin decizia Directorului general ORDA, respectiv Societatea VisArta, având ca bază gestiunea colectivă obligatorie, prevăzută de Legea 8/1996 cu modificările și completările ulterioare. Anunțul formulat de Galeriile Artmark „către artiști” reprezintă o instigare la nerespectarea legii, prin dezinformare și furnizare de informații false.
Potrivit statutului și a prevederilor legale în vigoare, comisionul reținut de VisArta este de maxim 15%. VisArta colectează dreptul de suită și achită aceste sume titularilor de drepturi potrivit legii și statutului propriu, asigurând totala transparență a acestor operatiuni, prin afișarea pe site-ul propriu. În speranța că titularii de drepturi vor ține cont de cele prezentate mai sus și nu vor da curs informațiilor manipulatoare, lansate în spațiul public de către grupul de societăți Artmark, rugăm toți autorii și moștenitorii acestora, care au întrebări și nelămuriri în legătură cu gestionarea dreptului de suită, să se adreseze direct societății VisArta și să nu dea crezare acestor acțiuni ilegale și periculoase, menite să denigreze și să submineze atât societatea VisArta, cât și legea în sine.
Consiliul Director al Societății VisArta (Societate de Gestiune Colectivă a Drepturilor de Autor)-29 mai 2020
Nota redacției. „Pe noi nu ne reprezintă VisArta”
Suntem pictori, sculptori, graficieni etc., într-un cuvânt artiști vizuali, de diferite vârste, abordări stilistice și mentalități. Unii dintre noi poate vă sunt cunoscuți, alții încă se străduiesc să devină. Unii, puțini, beneficiem de ateliere, alții ne-am făcut loc de atelier în spațiul de locuit. Nu suntem orientați către media, nu avem simț antreprenorial–ne deprindem greu cu resorturile economiei de piață, nu suntem buni pledanți pentru noi înșine sau pentru breaslă, ne mobilizăm greu să ne apărăm interesele – toate vulnerabilități vetuste, de intelectuali învățați să trăiască mai mult interior decât exterior. Contrar așteptărilor, muncim mult, nu doar 8 ore pe zi, dar expunem rar, din lipsă de spații publice de prezentare, dar și de spații private și infrastructură de piață. Pentru a simplifica polemica apărută în presă și în social media, avem să vă semnalăm și, totodată, să vă rugăm, 3 lucruri, din perpectiva noastră de artiști vizuali români. Ca urmare:
1. Nu dorim comisionarea obligatorie către VisArta. Colectarea drepturilor noastre de autor nu ar trebui să se desfășoare în mod obligatoriu prin VisArta (sau oricare alt organism de gestiune colectivă). Dorim să avem libertarea de a ne colecta singuri drepturile de autor (ori de a nu le colecta, dacă așa decidem). De asemenea, după ce murim, dorim ca moștenitorii noștri să aibă libertarea de a decide dacă vor să colecteze aceste drepturi singuri sau dacă apelează, în schimbul comisionului, la VisArta. Comisionul reținut de VisArta, de 15% (fost 30%) din valoarea dreptului nostru de autor ni se pare suficient de mare încât să putem alege să colectăm singuri. Înțelegem că, în orice alt stat european, artistul poate opta dacă vrea să colecteze singur sau mandatează un organism de gestiune colectivă.
2. Nu dorim ca sumele colectate fără mandat să rămână în proprietatea VisArta Nu ni se pare moral ca VisArta să colecteze drepturi de autor pentru artiștii care nu au mandatat-o, respectiv, în situația în care decedăm, pentru moștenitorii noștri care nu au mandatat-o, nici măcar pentru aceia dintre noi care decedează fără moștenitori. Este, totodată, neserios și ridicol să se pretindă că VisArta face demersuri să identifice artiștii care nu au mandatat-o (ori moștenitorii noștri care nu au mandatat-o) vreme de 3 ani, înainte de a împărți sumele strânse între membrii asociației. Nu ne pot căuta, deoarece nu au datele noastre de contact (logic, deoarece nu am mandatat-o), cu atât mai puțin contactele moștenitorilor noștri. Să nu mai vorbim de multele situații în care succesiunea noastră nu este dezbătută sau sunt diferende cu privire la moștenire etc. Sumele colectate fără mandate sunt în mod evident sume nemeritate de VisArta.
3. Nu dorim taxarea expozițiilor („în favoarea noastră”). Înțelegem mica utilitate, pentru noi, a încasării câtorva sute de lei, atunci când o instituție publică sau o galerie ne face o expoziție. Dar problema noastră este că nu ni se fac suficiente expoziții-rețeaua muzeală este subfinanțată și funcționează anevoios, galeriile private sunt extrem de puține raportat la numărul nostru (30 de galerii la 10.000 de artiști în viață?) și sunt subcapitalizate. O utilitate mai mare pentru noi ar avea sprijinirea, finanțarea și motivarea instituțiilor publice și galeriilor private să bugeteze și să organizeze expoziții, nu introducerea unei taxări suplimentare și demotivante. Respectiv, o utilitate mai mare pentru noi o are organizarea expozițiilor cu vânzare, în cadrul cărora ne comunicăm opera și o lansăm în circulație publică, nu să taxăm cu o sumă modică organizatorul expoziției. De asemenea, nu putem să nu remarcăm diferența între 50-100-200 de lei pe care i-am încasa fiecare dintre noi pentru expoziția care ni se organizează și totalitatea comisioanelor de 15% care se vor percepe de o asociație pentru zecile de mii de opere care vor face obiectul expozițiilor publice și particulare. Și care, nu-i așa, se vor împărți după 3 ani între membrii asociației, care nu ne-a anunțat de colectare, deoarece noi sau moștenitorii noștri nu suntem membri sau nu am mandatat-o să colecteze și drepturile noastre.
Astfel încât, stimate domnule Ministru, vă rugăm să acceptați opinia noastră că VisArta nu reprezintă interesul artiștilor, ci interesul propriu, deloc cultural, ci exclusiv financiar. Și vă rugăm să fiți de acord că aceste prevederi normative ale legii dreptului de autor trebuie urgent modificate:
- 1. să putem colecta singuri drepturile de autor ori să ni se poată achita direct drepturile de autor, fără rularea și comisionarea acestora prin VisArta
- 2. VisArta să nu mai aibă dreptul de a colecta pentru artiștii care nu au mandatat-o ori pentru moștenitorii noștri dacă nu au mandatat-o sau pentru noi dacă decedăm fără moștenitor
- 3. Încurajăm și finanțăm organizarea de expoziții de artă românească în țară și străinătate, iar nu taxăm suplimentar expozițiile
„Țeapă în numele lui Brâncoveanu”
Biblioteca Metropolitană București (BMB) a plătit aproape 36.000 de euro din banii publici pentru organizarea unei expoziții cu tema „Brâncoveanu la Biblioteca Metropolitană”, unde bucureștenii au putut vedea 60 de panouri care prezentau fotografii pe această temă. Însă pentru o expoziție cu aceeași temă și cu panouri identice, însă duble la număr–120 de panouri- organizată în aceeași perioadă, Institutul Cultural din New York a plătit o sumă de șase ori mai mică: 5.800 de euro. Firma câștigătoare a licitației pentru expoziția de la BMB a fost o firmă abia înființată, a Mihaelei Vișan-Miu, soția lui Radu Vișan-Miu, apropiat al directoarei Bibliotecii Metropolitane București, Anca Râpeanu. La licitație au fost trei firme participante, dintre care două ale Mihaelei Vișan-Miu.
Traseul „Descoperă-l pe Brâncoveanu” a făcut parte din proiectul „Moștenirea lui Brâncoveanu”, care a inclus și alte două componente, „Ctitorul Brâncoveanu” și „Momente din viața Brâncovenilor”, conform comunicatului trimis de organizatorii proiectului. „Descoperă-l pe Brâncoveanu” a început pe 23 septembrie 2014 și s-a terminat pe 17 octombrie 2014. Cele 6 actrițe care au participat la traseul „Descoperă-l pe Brâncoveanu” îl acuză pe președintele asociației alt.F.E.L. că nu le-a plătit salariile pentru acest proiect. Mai mult, acestea spun că, deși au insistat în repetate rânduri ca Radu Vișan-Miu să le semneze contractele, acesta a refuzat.
Nota redacției
Regionalizarea României, sub masca regionalismului și a democrației? Analiză geopolitică și istorică
Parteneriat Jurnalul Bucureştiului
Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida 
