Cu peste un deceniu și jumătate în urmă (vezi și Anexa cu Bibliografia) am adus în atenția societății civile din România o „conjectură rutieră cu caracter infracțional”, din păcate, de mare actalitate, încă și astăzi, într-o variantă „modificată genetic” cu „tulpină nouă”, care avea la bază un dispoztiv infracțional (corecțional sau criminal) de tip „French Connexion” adaptat, în general, circulației rutiere din România și în particular, celei din București. Ca urmare, am realizat o anchetă de mare anvergură în colaborare cu o echipă a Briadei Rutiere a Poliției Capitalei în București și Direcţia Rutieră din Inspectoratul General al Politiei Romane, al cărei rezultat a fost publicat în Ziarul „Poliția Capitalei-955” (redactor șef Cms. șef Florin Zagoneanu) și care a confirmat (practic) această conjectură. De atunci, diferite măsuri administrative pentru „anihilarea” acestuia ar fi fost luate atât în Franța, cât mai ales în România, dar mecanismele socio-judiciare europene care îl gestionează nu i-au permis eradicarea.
Într-un asemenea context, redacția Jurnalul Bucureştiului a fost sesizată de către cetățeanul român Béla-Maximilam Tankó din orașul Petrila (Județul Hunedoara), care face obiectul (deja, în mai puțin de două luni) a două verbalizări cu vehiculul marca BMW având numărul de inmatriculare EL 281 WF din partea Direcției rutiere franceze din departamentul Val d’Oise (regiunea urbană pariziană). Este vorba de o amendă contravențională pentru „parcare neregulamentară” pe Bulevardul Albert Camus nr. 5 la Sacelles (Cod 95585) pe data de 5 iunie 2022 (ora 10h19), notificată pe 29 iunie și o „depășire de viteză” pe D301 (din direcția Moisselles către Saint Denis, la nivelul localității Groslay (Cod 95410), 84km/h în loc de 50km/h, pe data de 15 iunie 2022 (ora 15h45).
Gravitatea situației constă în faptul că cetățeanul Béla-Maximilam Tankó suține că nu dispune de permis de conducere și în plus, nu ar fi fost niciodată în Franța, deci, în concluzie, nici nu ar fi avut cum să achiziționeze un vehicul în această țară, cel puțin personal. Ca urmare, vehiculul cu plăcuțele de inmatriculare EL 281 WF nu este al lui și el nici nu este persoana care s-ar fi aflat la volanul acestuia în momentul comiterii infracțiunilor care îi sunt reproșate. Din contră, cunform spuselor acestuia, începând cu sfârșitul lunii mai 2022, el locuiește acasă, împreună cu bunica sa, care (practic), nu se poate deplasa datorită unei „pareze pe dreapta” (hemipligie pe partea dreaptă) datorată unui AVC (Accident Vascular Cerebral). Ea ar fi fost îmgrijită până la decesul bunicului său (cu 2 ani în urmă) de către acesta din urmă.
În sfârșit, nu numai faptul că amenzile contravenționale care i-au fost adresate printr-o notificare de la Centrul (național) de încasare a amenzilor din Rennes Métropole (Cod 35000, prefectura departamentului Ille et Vilaine și a regiunii administrative Bretania) în limba română (pe baza unui acord diplomatic, probabil, de colaborare între direcțiile de poliție rutieră franceză și română) nu sunt neglijabile (135€ de la notificare timp de 75 de zile și 375€, ulterior, înainte de a apărea în documentele fiscale), este problema, dar mai ales ideea în sine, că vehiculul ar fi fost achiziționat (de cineva sau un grup infracțional pe numele lui Béla-Maximilam Tankó) cu scopul de a comite infracțiuni cu caracter corecțional (escrocherii, furt calificat, cu sau fără violenă, jaf, reglare de conturi între bande rivale, prostituție-proxenetism, etc.) care poate avea și un deznodământ dramatic, fără să mai vorbim de comiterea neintenționată a unor accidente rutiere, mai mult sau mai puțin grave (inclusiv, cu victime omenești), cazuri în care autoritățile polițienești și judiciare francez îl vor trage la răspundere (prin intermediul omologilor lor românești) pe cetățeanul român Béla-Maximilam Tankó din orașul Petrila, care nu are nicio legătură cu cele ce s-au întâmplat în Franța și cele ce s-ar putea întâmpla.
Dpă părerea mea, vehiculul a fost achiziționat relativ recent, pentru că, cumpărătorul are dreptul legal de a circula cu talonul vechi a vehicului (tăiat/barat pe care trebuie să figureze data și ora vânzării acestuia), dacă acesta posedă o inspecție tehnică valabilă și este asigurat, timp de o lună, după care va comite, automat și simultan, 3 infracțiuni sancționate sever de legislația rutieră. Este vorba de neinmatricularea acestuia în timpul prevăzut de lege, lipsa inspecției tehnice (obligatorie, la inmatriculare, chiar dacă aceasta era valabilă în momentul vânzării) și lipsa asigurării (care trebuia să fie valabilă, cel puțin cu titlu provizoriu, deja, din momentul în care vehiculul a fost pus în circulație de către noul proprietar, adică, din momentul în care acesta a părăsit la bordul acestuia curtea sau parcarea vechiului proprietar.
În ceea ce privește, infractorul, proprietarul vehicului cu numele victimei, foarte probabil, face parte, oarecum, din „anturajul”, mai mult sau mai puțin restrâns, al acestuia, pentru că mi se pare puțin probabil ca cei care comit asemenea acte infracționale să înscrie pe contractul de vânzare-cumpărare a unui vehicul, numele unei persoane la întâmplare, fără a avea informații „minime” despre aceasta, care în mediul infracțional, ca regulă generală, să poată fi, „la nevoie”, constrânsă, amenințată, șantajată, etc.
Desigur, în cazul mai sus menționat nu este vorba de un fake (cum am crezut la început!), înainte să ajung în posesia documentelor (care mi-au permis verificarea existenței procesului verbal de contravenție la Centrul de încasare a amenzilor de la Rennes, după o serie de convorbiri telefonice cu numere diferite, indicate de către agenții de poliție de contact, pornind de la numărul de telefon indicat/nenționat în document) și nici de un furt de identitate „real” (cu documente de identitate), dar de completarea cu o identitate falsă (cu coordonatele unei persoane, cunoscute sau nu) a formularului de achiziționare a unui vehicul de ocazie francez, al cărui algoritm este reprodus, detaliat, în articolul de mai jos. Iată aici atăt Clasificarea amenzilor contravenționale căt și Modalitățile de plată ale acestora sau eventual, Online aici.
Este de remarcat și faptul că datele victimei de pe avizul de contravenție sunt menționate „incoerent”, ceea ce dovedește faptul că cel care a achiziționat vehiculul nu cunoaște limba franceză, iar formularul de vânzare-cumpărare l-a completat, oarecum, incoerent și ca urmare autoritățile franceze l-au și reprodus, pe document, foarte probabil, prin metoda copy-paste. Iar proprietarii francezi ai vehiculelor (în principi, vechi, fără inspecție tehnică, neinmatriculabile în România) vrând să se debaraseze de ele cât mai repede, acceptă plata în cash (de ordinul a câtorva sute de euro), fără a verifica actele de identitate ale cumpărătorului, cu atât mai puțin identitatea persoanei pe numele căreia are loc tranzacția.
Tankó Béla-Maximilam
Nr.1 Ap. 2
Ors Petrila Jud Str Soimilor
Ap. 2 Hunedoara
Roumanie
Notă. În cazul în care cetățeanul străin (în particular, român) din Uniunea Europeană achiziționează un vehicul nou din Franța, acesta este exonerat de TVA și are tot plăcuțe de inmatriculare franceze, dar ele sunt de culoare roșie (cu litere argintii/albe). Ca urmare, acestea semnalizează, automat, faptul că este vorba de un vehicul nou, exportat din Franța. Acestea au un termen de valabilitate marcate pe ele, până la expirarea cruia, cetățeanul străin (român) are obligația să-l inmatriculeze în țara sa (România)
Bibliografie
Amenzi de circulație din Franța care vin în România în… română 🙂
După cum rezultă din imaginea alăturată, asemenea evenimente au avut loc și în trecut, dar, din păcate…răspunsul avocatului este greșit. Pentru că Centrul de încasare a amenizlor de la Rennes nu are niciun fel de competențe juridice în materie de „furt de identitate”, din punct de vedere juridic, uzurpare de identitate (art.327 și art.414 din Codul Penal Romanesc/și art.226-4-1 și 434-23 din Codul Penal francez) infracțiune de gravă care trebuie semnalată sub formă de o „plăngere penală contra X”, la comisariatul de poliție (sau brigada de jandarmerie) în raza căruia domiciliază fiscal (stabil) victima. Documentul poate fi adresat, direct, și Procurorului Republicii (Magistrat al Ministerului Public) de pe lângă Tribunal Judiciar din raza domiciliului fiscal/stabil (în număr de 164 pe întregul teritoriu național francez, începând cu 1 ianuarie 2020). Atrag atenția asupra faptului că nu știu în ce măsură, acest dispozitiv judiciar, funcționează, practic, cu eficacitate, și în „sistemul transfrontalier”, în ciuda unor acorduri europene, existente deja,cel puțin teoretic.
Eventual, depunerea plângerii penale s-ar putea face și la Secția Conulară a Ambasadei France de la București. Dar din câte am înțeles, de la unul dintre corespondenții noștri, din cauza pandemiei Coivid-19 (valul 6), „contacul” are loc numai online, ceea ce nu permite verificarea și autentificarea procesolor verbale ale avizelor de contravenție de către un agent administrtiv oficial al ambasadei, atașat din partea Ministerului de Interne francez. În principiu, Consulatul poate fi contactat la niumărul de telefon +40.311.333.777 (de luni până vineri înre orele 10h00-18h00) îar în caz de urgență (probleme grave) la numărul de telefon +40.21 303.10.00.
Apel la martor. Oricine poate face obiectul unei asemenea fraude cu caracter infracțional, evident, fără voia lui. Ca urmare este foarte important ca orice persoană care a fost notificat pe nedrept de către Centrul de încasare a amenzilor de la Rennes să contacteze Jurnalului Bucureştiului la adresa electronică contact@jurnalul-bucurestiului.ro
Notă. Dintre străinii încarcerati în Franța, primele 4 loruri în „Top 10” aparțin infractorilor algerieni (1.981 deținuți), marocani (1.902 deținuți), români (1.631 deținuți) și tunisieni (1.108 deținuți), care constituie, la un loc, aproape ½ (45%) din populația carcerală franceză de origine străînă. Însa, dacă ținem cont de faptul că un număr important de infractori algerieni și marocani sunt tot autohtoni, „localnici” (adică, practic, asimilabili cu francezii), în sensul că sunt francofoni și trăiesc în Franța de mai multe generații fără să fi fost naturalizati, în principiu, din motive socio–profesionale incompatibile cu „cetățenia franceză” (plasament în familii adoptive sau case de copii prelungit prin „continuitate” cu delincvență juvenilă, comportament antisocial generând un cazier judiciar–mai mult sau mai puțin, „încărcat” cu infracțiuni de drept comun sau chiar și criminale, lipsa unei calificări sau a unui loc de muncă stabil, dovadă neintegrării în societatea franceză, etc.), ajungem la concluzia că națiunea româna, din păcate, ocupă, „de departe”, locul 1 în spațiul infracțional francez, fiind cea mai criminogena dintre toate națiunile străine. Iar infractorii români (din Diaspora Româna), constituie Lumpendiaspora Româna.
Atrag atenția asupra faptului că, numărul celor care „trăiesc” (supraviețuiesc) „în umbră vieții” (în mediul cazcrceral) din Franța este de 71.828 (un nou record istoric) pentru o capacitate operațională a parcului carceral cu 60.010 locuri, ceea ce înseamna, în medie, o densitate carcerală de cca 117,7%, cu 1% mai mare decât în cursul lunii trecute și cu 2,1% mai mare decât în aceași perioada a anului trecut (2018). Desigur, există și centre private de libertate în care densitatea carcerală este mult sub capacitatea operațională, însă în 7 dintre ele (dintr-un toatal de 188) densitatea carcerală este de 200% (sau chiar mai mare), iar în alte 44, această densitate se situează între 145–155%. Un alt record istoric a fost înregistrat pe 1 decembrie 2018, când numărul celor încarcerati era de 17.061. Într-un asemenea context, numărul saltelelor aduse în celule era de 1.636. Dintre cei încarcerati, cca 29% erau „preveniți” (cercetați penal în detenție provizorie–fără să fi fost condamnați–în așteptarea procesului), 3,8% erau femei și 1% minori. La totalul de 71.828 de încarcerati se mai adaugă înca 12.059, care se află sub supraveghere electronică GPS), ceea ce implică faptul că numărul total de persoane condamnate în Franța, în momentul de față este de 83.887. Conform unei legi prevăzute în reforma justiției (promulgate pe 23 martie 2019), până la sfărșitul anului 2022, în cadrul parcului carceral francez, vor fi create cca 7.000 de noi locuri de detenție.
Reactulizare
Newsweek: Un samsar a vândut 291 de mașini și a dat țeapă statului. A scăpat de pușcărie, fapta s-a prescris „Un samsar cu doar 8 clase a vândut 291 de mașini și a dat o țeapă de milioane statului prin două firme, neplătind TVA și impozit pe profit, dar a scăpat de pușcărie pentru că fapta s-a prescris”.
Din păcate, pentru cetățeanul Tankó Béla-Maximilam calvarul nu s-a terminat încă. Acesta, în ciuda faptului că nu are permis de conducere și nu posedă niciun vehicul inmatriculat în România și cu atât mai puțin în Franța (țară în care nu a călătorit niciodată) „comite” o nouă abatere de la legislația rutieră franceză, de această dată, o infracțiune (confrm art. 419-2), la un „filtru de taxare” cu ocazia accesului pe Autostrada A355, la nivelul localității Ittenheim, departamentul Bas-Rhin, Colectivitatea Europeană a Alsaciei din regiunea administrativă Grand Est-în proximitatea frontierei cu Germania), în ziua de 8 iulie 2022, la ora 15h34, așa cum rezultă din documentul asociat. Ca urmare, așteptăm și alte verbalizări (cu caracter contravențional sa infracțional) pe numele victimei, a cărei identitate a fost uzurpată de către o persoană a cărei identificare este în curs (derulare).
Ca urmare, victima a depus o plângere la Inspectoratul de Poliție Județeană Hunedoara, Serviciul Rutier pe 29 august 2022 (cu referința RS/1780). Anexăm aici răspunsul furnizat acesteia electronic (prein e-mail) în ziua de 21 septembrie 2022 (cu referința Nr.337.745, Nesecret) de către Comisarii șef de Poliție Sabău Remus-Cristian (Adjunct al șeefului Inspectoratului) și Bârla Vasile-Alin (Șeful Serviciului)
Ca urmare a acestui proces verbal, investigațiile noastre conduc la ideea că ar putea fi vorba de o a doua pistă infracțională (diferită de prima, detaliată mai sus) și anume, legată de Samsarii auto care aduc maşini second-hand din străinătate fără să plătească taxe fiscale (TVA), vizaţi de un protocol dintre FISC (ANAF) şi RAR (Registrul Auto Român), intrat în vigoare de curând, care prevede că cei care se ocupă cu comerţul maşinilor la mâna a doua aduse din străinătate pentru a le vinde ulterior în România, nu o vor mai putea face fără să plătească TVA, ca până acum și conform căruia „RAR eliberează Cartea de Identitate a Autovehiculului (CIV) doar achizitorului intracomunitar, adică persoanei fizice sau juridice care a dobândit autovehiculul dintr-o țară membră UE și care este menționată în documentele de achiziție. Pe lângă certificatul de înmatriculare, achizitorul intracomunitar (sau împuternicitul legal al acestuia) va trebui să prezinte și documentele de achiziție intracomunitară (de exemplu: factură sau contract de vânzare-cumpărare). Reprezentanții RAR se asigură că solicitantul activității este fie achizitorul intracomunitar, fie împuternicitul acestuia. Documentele de achiziție pot fi prezentate în original sau în copie, dar trebuie sa fie lizibile, având în vedere obligația legală ca acestea să fie scanate de angajații RAR și transmise în format digital către ANAF”.
Investigațiile noastre au fost conduse către această pistă grație identificării numărului de șasiu (VIN) al vehiculului în cazuză, furnizat de către Serviciul Rutier al Inspectoratului de Poliție Județean Hunedoara, cu numărul de inmatriculare EL-281-WF, al cărui proprietar ar fi Béla-Maximilian Tanko, cu un alt vehicul, cu același VIN (WBAKV210700V41693) importat din Franța și comercializat (vândut) de către Golden Auto®–dealer autorizat multibrand din Cluj-Napoca (Golden Auto Impex Srl, Strada Oașului 86-90, subsol Bloc i1, Cluj-Napoca, Romania, Telefon 0744. 612 931, e-mail goldenautocluj@yahoo.com).
Conform datelor de pe acest site ar fi vorba de un vehicul marca BMW X6 de culoare albă cu anul de fabricație 2017 (cu motor N57T, caroserie SUV, kilometraj 196.206 km, capacitate cilindrică 3.0l, diesel, Euro 6, carburant, transmisie integrală și 258 CP, respectiv, cu data primei inmatriculări 21 aprilie 2017) pus în vânzare cu suma de 40.999€ (TVA inclusă), plata fiind posibilă și în rate.
Această pistă infracțională concordă și cu amenzile pe care le-a primit victima (și care după cum am menționat, au fost doar „circumstanțiale”) prima-de staționare ilegală la Sarcelles (probabil de unde și provine mașina, din regiunea pariziană), a doua-depășire de viteză (tot în regiune pe drumul județean 301 după plecarea vehicului către România) și în sfârșit, cea de-a treia-la stația Ittenheim (de acces pe autostradă, în regiunea frontalieră franco-germană, către România).
În sfârșit, în cazul acestei piste, ne punnem întrebarea cum ar fi fost posibil ca individul care a cumpărat vehiculul în Franța (fără dificultăți, conform mecanismului descris mai sus!), pe numele victimei, să ajungă în posesia CI a acesteia (defapt, a fotocopiei acesteia), necesară, la vânzarea vehicului dealerului auto Golden Auto®–Cluj-Napoca? Să fi fost din anturajul victimei sau ar fi vorba de o rețea de crimă organizată din care să facă parte dealeri auto dar și funcționari corupți din prefecturi sau societăți comerciale care dispun de copii ale documentelor de identitale (pentru că, în situația victimei, pot fi și ale zeci sau sute de persoane!) care furnizează unor „intermediari” (de regulă șoferi, care achiziționează vehiculele și le aduc în țară), documentele de identitate (în copie) ale unor persoane care nu sunt posesori de autovehicul(e)?!
De remarcat este și faptul că dacă infractorul n-ar fi comis „delicte rutiere” (contravenții) în Franța (în drum spre România), care să fie adresate proprietarului (victimei), acesta n-ar fi aflat, probabil, niciodată că ar fi fost vreodată „proprietarul” unui autovehicul marca BMW X6 (fabricat și inmatriculat, pentru prima dată, în 2017 și cumpărat în 2022). Ca urmare, n-ar fi exclus nici faptul că într-o asemenea situație s-ar putea afla zeci sau chiar sute de cetățeni români ai cărori identități au fost utilizate în scopul achiziționării de vehicule în spațiul comunitar (cu precădere, în Franța, pentru că legea este mai „permisivă” și „tolerantă”) fără ca ei să fi fost la curent (avertizați), pentru că infractorii care le-au tilizat nu au fost „verbalizați” până la „întoarcerea acasă”. Anihilarea acestei rețele (dacă există) este sarcina Poliției Judiciare (Procuraturii) care trebuie să deschidă un dosar de urmărire penală, legat nu numai de introducerea frauduluosă în țară a autovehiculelor rutiere (în dauna ANAF) dar mai ales, legat de „uzurparea de identitate” care permite punerea în aplicare a acestui „dispozitiv infracțional”.
N-ar fi exclus nici faptul că uzurpatorul de identitate să fi importat în România, pe numele de Tankó Béla-Maximilam, nu numai vehiculul menționat mai sus (cu detalii), dar și altele. Ceea ce în principiu ar pute fi verificat, pe de o parte la Administrația fiscală din România, iar pe de altă parte, la Serviciul (national) de inmatriculări vehicule rutiere în Franța, unde există o bază de date (completă) cu toate vehiculele vândute și cumpărate pe teritoriul național, deci inclusiv cu cetățenii francezi și străini ai căror identitate figurează pe documentele de vânzare-cumpărare.
Anexă
Bibliografie
Nota redacției
Parteneriat Jurnalul Bucureştiului
Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida 
