Arca lui Niki – Elogiu lui Nicolae Manolescu (Corespondență de la scriitorul & cineastul dr. Grid Modorcea, membru în Staff al Jurnalului Bucureștiului)

O nouă lovitură cumplită primește cultura română: la nici o lună după moartea lui Alex Ștefănescu, pleacă și Nicolae Manolescu, liderul criticii și istoriei literare din România, un continuator ilustru al marii pleiade a criticilor români, începând cu Titu Maiorescu. Nu o dată a declarat că l-a avut ca reper pe George Călinescu, iar ca bun organizator de echipă pe George Ivașcu, directorul „României literare”, unde Manolescu ținea rubrica de critică literară, ca apoi să conducă el revista până la moarte.

L-am cunoscut bine pe Nicolae Manolescu, pe Niki, cum i se spunea între prieteni. Îl credeam nemuritor. L-am cunoscut mai bine la Vila Scriitorilor de la Neptun, unde mergem în fiecare vară cu copiii. Nu o dată, fetele mele, Gabriela & Mihaela Modorcea (Indiggo Twins), s-au jucat cu fetița lui, pe care a iubit-o nespus. De câte ori ne întâlneam la sediul Uniunii, în biroul său, mă întreba ce mai fac fetele mele, iar el îmi arăta poza cu fata lui.

Nu discutam literatură, discutam despre copiii noștri. Statura lui înaltă, chipul mereu senin, cuvântul său elegant, discreția absolută îl propulsau ca un model de intelectual, un reper de felul cum trebuie să fie imaginea elitei naționale.  Toate întâlnirile pe care le-am avut cu Nicolae Manolescu sunt memorabile. Era un om atât de plăcut, fiindcă emana cultură, toată ființa sa radia spirit. Era imposibil să nu te îndrăgostești de un asemenea om. Când a candidat la președinția USR, l-am votat din tot sufletul, fiindcă, față de conducerea anterioară, securistă, fripturistă (Eugen Uricaru), el promitea o schimbare radicală, prin valoare și transparență.

Și avea un umor nemaipomenit. Dovadă că îi plăcea să fie criticat. Poate că nici apropiații lui nu știu acest lucru. Când i-am dat cartea Spiritul Critic, i-a plăcut ce am scris pe frontispiciu: „Iubiți-i pe cei ce vă critică”, așa cum la Delphi scria „Cunoaște-te pe tine însuți”. Pe cine o să mai iubim, cine ne va mai critica? România a fost mare în perioada interbelică fiindcă atunci călăuza ei era Spiritul Critic, când  am avut mari critici, pe care apoi comunismul i-a decimat, iar post-decembrismul nu a avut puterea să-i pună la loc, s-a tot degradat, breslele s-au transformat în găști. În breasla literară, a rămas doar Manolescu și o mână de cronicari din jurul lui. Acum e un mare gol în România. Scriitori avem mii, dar nu și critici de valoare. Un critic ca Manolescu face cât o mie de scriitori. Fiindcă numai Criticul le fixează scriitorilor locul în istoria literaturii și numai el poate să lumineze viitorul, așa cum a făcut Maiorescu și cum a încercat fără succes Manolescu.

Lansarea cărții „Istoria literaturii neînregimentate” – cel de-al 120-lea volum al scriitorului și cineastului Grid Modorcea (Dr. în Arte – SUA, New York, corespondent permanent al Jurnalului Bucureștiului) de către Fundația Culturală „Șansă & Egalitate”

În Istoria literaturii neînregimentate, Niki este personaj principal. În ea am povestit tot ce mă leagă de Nicolae Manolescu și tot ce mă desparte. Nu s-a supărat că l-am încondeiat încă de la New York (vezi Uniunea Scriitorilor se autosuspendă?), ba s-a amuzat copios de povestirea pe care i-am dedicat-o: Abrambureala domnului Niki, pe care am publicat-o și în presă (vezi „Napocanews” și „Jurnalul Bucureștiului”), dar și în ultima carte, cu numărul 125, Ideale, pentru că în ea prevăd moartea sa fulgerătoare, stopul cardiac la 84 de ani. 

„USR (Uniunea Scriitorilor din România) se autosuspendă”, „Călăuza” și „Singurătatea valorii” (fragnente din cartea „Istoria literaturii neînregimente” a lui Dr. Grid Modorcea, scriitor și cineast, „cel mai important” și cel mai prolific autor în viață) cu dedicație poetului, eseistului și traducătorului trilingv Dr. Christian W. Schenk (corespondent permanent al Jurnalului Bucureștiului)

Miracolul Trump. „Ideale” – a 125 – a carte a marelui intelectual român contemporan Grid Modorcea („Omul bibliotecă” – scriitorul cu cea mai vastă și completă operă religioasă din cultura română), „cel mai important” și cel mai prolific autor român în viață, membru al Staff al Jurnalului Bucureștiului. Structuri algebrice (inele, ideale, morfisme)

Cauza o constituie faptul că s-a implicat total în administrația Uniunii Scriitorilor, ca președinte al ei, cu mai multe mandate. A pus mult suflet! I-am prevăzut că acest tip de alegeri și realegeri, de schimbări ale statutului, nu sunt bune, o să-l scoată din Uniune pe copârșeu, așa cum s-a întâmplat și cu Mihnea Gheorghiu, președintele „etern” al Uniunii Cineaștilor. Bătălia pe care Nicolae Manolescu a dus-o sistematic, ani de zile, cu noua generație de scriitori, care l-au contestat, i-a fost fatală. I-am și spus odată cât regret că de la Istoria critică a literaturii române (lansată în 2008 la „Gaudeamus”), pe care a scris-o foarte greu (25 de ani!), nu a mai scris nimic notabil, adică a scris, a scris memorii la tribunal, în nesfârșitele procese pe care Uniunea le-a avut cu cei care voiau să o schimbe din rădăcini. Mă înspăimântă gândul că aceștia joacă acum țonțoroiul, se bucură de moartea lui.  Ce se va alege din Uniune după plecarea lui Niki? E de neînlocuit.  Alex Ștewfănescu era un biet satelit față de steaua care a fost Nicolae Manolescu și care lumina tot orizontul.

Sigur că îmi pare rău că nu a mai scris, că a abandonat rubrica de cronică literară,  adică nu a mai citit cărți (a ținut o cronică politică!). Cum să nu-mi pară rău când i-am dat un teanc de cărții (orice carte care îmi apărea, i-o duceam la sediul Uniunii) și nu a citit nici una?! A citit, în schimb, regretata Dana Dumitriu, prima lui soție, o ilustră critică literară, care mi-a făcut o cronică memorabilă la romanul Paznic la Turnul Babel. Ultima carte pe care i-am dus-o lui Niki a fost Vânturarița (124), inspirată din zona Râmnicului, unde s-a născut el. Era vâlcean, din centrul mistic al României. Mă așteptam să aibă o reacție față de profeția mea cu O Nouă Geneză. Dar n-a fost să fie.

„Vânturarița. O nouă geneză – Pelerinaj în Rai”, a 124-a carte a marelui intelectual contemporan Grid Modorcea (scriitorul cu cea mai vastă și completă operă religioasă din cultura română), „cel mai important” și cel mai prolific autor român în viață, membru al Staff al Jurnalului Bucureștiului

Niki era criticul meu preferat, autorul căruia îi citeam săptămânal rubrica de lectură, fiindcă aveam mereu ceva de învățat. Era un clasicist, o voce autoritară, care bătea departe. S-a identificat cu literatura română. El era România pe Arca literaturii. Era românismul în literatură, mare patriot, ca tatăl lui. Nu era religios, dar dacă ar fi fost, ar fi fost de natură catafatică. Mă întrebam însă, la un moment dat, dacă această carieră literară și universitară îi este vocația adevărată, dacă o consideră esențială, fiindcă o parte din critica mea se referă la faptul că nu a avut intuiția literaturii neînregimentate, că i-a onorat deplin pe scriitorii înregimentați!?

În ce măsură mai poate fi judecată valoarea unei opere literare dacă autorul ei este înregimentat, de pildă, membru al CC al PCR, ca Titus Popovici, D.R.Popescu și mulți alții?! I-am propus să avem în „RL” (n.r.România Literată) o dezbatere de idei pe această temă înregimentat-neînregimentat. Așteptam invitația. Dar n-a fost să fie. Oricum, eu mi-am imaginat-o și am dezvoltat-o în Istoria mea. Nu mă îndoiesc că Manolescu ar fi aderat la ea, fiindcă era o minte deschisă, receptivă, plină de surprize. Însă el a trăit o mare dramă intelectuală, între a fi și a nu fi critic, între a fi președintele scriitorilor și a fi președintele țării.

Remember (1921–2021). Centenarul Partidului Comunist Român (PdCR/PCR). Raportul prezentat în 1961 la Adunarea festivă cu prilejul aniversării a 40 de ani de la crearea PCR („40 de ani de luptă sub steagul atotbiruitor al Marxism–Leninismului”)

Nu mică mi-a fost durerea când l-am văzut pe Niki cum și-a abandonat vocația de critic pentru politică. Dacă citiți cum este prezentată plecarea lui, cu fișa lui de viață, nu se discută despre cărțile lui, despre viziunea critică asupra literaturii române, despre analiza pe care o face literaturii în trilogia Arca lui Noe, unde împarte genurile estetice în categoriile Doric, Ionic și Corintic, ci despre omul politic, care a candidat la președinția țării, care a fost senator de Sibiu etc.  Pentru guvernanți, aceste funcții efemere contează. Nu faptul că Nicolae Manolescu a fost un lider incontestabil al literaturii române, un mare spirit, care a avut o tresărire de vocație atunci când s-a retras din politică, fiindcă și-a dat seama cât de mizerabil se practică ea în România. Într-un număr al „României literare”, explică chiar, într-un amplu interviu, ce a însemnat pentru el aventura politică.  Eu am salutat decizia lui de a abandona această cale nefericită, mă bucuram că va reveni la matcă, dar a sărit din lac în puț, din politica țării în politica Uniunii, unde n-a mai rezistat, și-a încheiat mandatul pe copârșeu.

Elita culturii românești primește o grea lovitură prin plecarea lui Nicolae Manolescu. Dacă o țară nu are elită, își pierde identitatea. Și elita se creează în jurul marilor spirite, cum a demonstrat Maiorescu. Suntem atât de fragili, moartea ne ia la ea când nu ne așteptăm, uneori fulgerător. Ce lasă Nicolae Manolescu în urmă? La Uniune lasă ordine, dar e ca o pojghiță de gheață, e fragilă, sub ea se întrezărește deja haosul, mișcări subversive, fiindcă Uniunea nu mai are în momentul de față o personalitate ca aceea a lui Nicolae Monolescu, o valoare în care să crezi, un reper de urmat.

Cei care se aflau în jurul președintelui nu au valoarea lui, sunt carieriști, funcționari cu nume de speriat, „directori” precum Horia Gârbea, Aurel-Maria Baros, Răzvan Gongu (Voncu), niște umbre palide față de marele plecat. Nimeni din suită nu are o operă, care să impună, care să stârnească respect. O să preia probabil interimar președinția Varujan Vosganian, care patinează mai mult pe culoarele politicii decât pe cele literare. Dar vânătorii stau la pândă. Vai de revistele literare ale Uniunii! Nu ne rămâne decât să citim cărțile lui Nicolae Manolescu, să aflăm secretele conviețuirii în libertate, să revenim cu toată forța creatoare de la statutul de gașcă la statutul de breaslă. Uniunea trebuie să aibă puterea de a fi un model neînregimentat, de a fi o Arcă a lui Niki, care să lumineze orizontul țării, să fie oglinda ei în eternitate.

Grid Modorcea (scriitor și cineast, dr. în Arte)

Articole asociate

Un argument – protest la retragerea mea din Literatura Românâ. „Ultimul testament”: Carte cu care nu-mi fac prieteni (de la corespondentul nostru Dr. Dr. Christian W. Schenk, medic, poet, eseist, editor și traducător trilingv, Germania, Boppard – Renania-Palatinat)

Scrisoare deschisă D-lui Nicolae Manolescu la retragerea mea din USR (Uniunea Scriitorilor din România). Corespondență de la poetul și traducătorul trilingv brașovean Dr. Dr. Christian W. Schenk (membru al USR, membru corespondent al Berlin-Brandenburg Academy of Sciences and Humanities, corespondentul permanent al Jurnalului Bucureștiului din Boppard – Renania-Palatinat, Germania)

Replica poetului, scriitorului și traducătorului trilingv (brașovean) Dr. Dr. Christian W. Schenk (membru al USR – Uniunea Scriitorilor din România, membru corespondent al Berlin-Brandenburg Academy of Sciences and Humanities, corespondentul Jurnalului Bucureștiului din Germania) la scrisoarea Acad. prof. Nicolae Manolescu (președintele USR)

Scrisoare deschisă adresată domnului Nicolae Manolescu (președintele Uniunii Scriitorilor din România) de către profesorul universitar Ruxandra Cesereanu (facultatea de Litere a Universității Cluj-Napoca, departamentului de Literatură Comparată), redactor-șef al revistei „Steaua“

Ce ne desparte și ce ne unește (Corespondență de la poetul și traducătorul trilingv brașovean Dr. Dr. Christian W. Schenk, membru al USR, membru corespondent al Berlin-Brandenburg Academy of Sciences and Humanities, corespondentul permanent al Jurnalului Bucureștiului din Boppard – Renania-Palatinat, Germania)

Nota redacției

Nota redacției

Subiect de teză de doctorat (Sujet de thèse). „Le Casse du siècle – En quête de vérité”. „Jaful secolului” de la banca Société Générale din Nisa. O conexiune dintre OAS (Organizație Armată Secretă), SAC (Serviciul de Acțiune Civică) gaulle-ist și celebra organizație criminală „French Connexion” în „războiul cazinourilor” a „anilor de plumb” de pe Coasta de Azur, într-un „triunghi al bermudelor” determinat de Albert Spaggiari–Jacques Cassandri–Jean Guy. În căutarea și (re)stabilirea adevărului istoric

Le dossier criminel Matthieu Moulinas. Étude de la criminalité sexuelle juvénile (par le biais des MASS – Mathématiques Appliques). Dosarul criminal Matthieu Moulinas (criminal sexual minor recidivist, condamnat la închisoare pe viață). Subiect de teză de doctorat – Studiul criminalității sexuale juvenile cu ajutorul MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale – Sistemele complexe, Fornale și Fractali – prof. univ. dr. Thomas CSINTA, jurnalist de investigații criminale, atașat de presă al OADO – Națiunile Unite, detașat permanent la Curțile cu Jurați ale Tribunalelor Judiciare franceze)

Mesajul politic al G-ralului de armată, profesor universitar Mircea Chelaru (deputat AUR al județului Argeș) câtre națiunea Română

Prietenul nostru de suflet, Mihai Căldăraru (Director Executiv Adjunct Protecție Socială a DGAS România – AEDOPS România) – „omul mic cu suflet mare”, premiat de Ministrul Familiei Natalia Intotero, la Gala Națională a Binelui – 2024, iar prof. dr. Adrian Streinu – Cercel, susținător al Galei, distins cu titlul de „Doctor Honoris Causa” al Universității Apollonia din Iași și implicit, cu cel de „Cetățean de Onoare” al Târgu’ Ieșilor

Colocviile TeleMoldova Plus (+) cu o dublă lansare de carte și o piesă de teatru

„Art Basel Miami” – Săptămâna Artei în Miami (Corespondență de la artista vizuală Paula Craioveanu – „regina amazoanelor plasticii românești” din Miami – Florida, SUA)

Profesorul Doru Pop de la UBBC (Universitatea Babeș – Bolyai) din Cluj – Napoca: Blaga și „gândirea evreiască”

„Arta, pentru a fi cunoscută trebuie să circule”. Eruditul promotor franco – român al artei vizuale est – europene Michel Gavaza, președintele prestigioasei asociații franceze de artă contemporană Soleil de l’Est, din nou în România

Subiect de teză de doctorat (Sujet de thèse). „Le Casse du siècle – En quête de vérité”. „Jaful secolului” de la banca Société Générale din Nisa. O conexiune dintre OAS (Organizație Armată Secretă), SAC (Serviciul de Acțiune Civică) gaulle-ist și celebra organizație criminală „French Connexion” în „războiul cazinourilor” a „anilor de plumb” de pe Coasta de Azur, într-un „triunghi al bermudelor” determinat de Albert Spaggiari–Jacques Cassandri–Jean Guy. În căutarea și (re)stabilirea adevărului istoric

Incursiune prin labirintul psihicului uman – „De la viață la moarte și înapoi” (Partea 2) de la corespondentul nostru permanent Dr. Anna–Nora Rotaru–Papadimitriou (Grecia–Atena), membră a Staff al Jurnalului Bucureștiului

„Din viața investigatorilor privați (Privat investigator – Pi/∏/π) – mituri și realități”. Interviu cu D-na Maria Bumbaru președinta ADNR (Asociația Naționlă a Detectivilor din România). Partea 1 (Generalități)

„Din viața investigatorilor privați (Privat investigator – Pi/∏/π)– mituri și realități”. Interviu cu D-na Maria Bumbaru președinta ADNR (Asociația Naționlă a Detectivilor din România). Partea 2 (Activitatea și „costul” real al unui ∏)

In memoriam profesoara de canto Adela – Ioana Burlui. Elogiu profesorului de medicină dentară și „omului de litere” Vasile Burlui, președintele Fundației „Sfânta Apollonia” din Iași și „patronul” congreselor internaționale ale Universității Apollonia „Pregătim viitorul–promovăm excelența”

Henri Poincaré, printre contemporanii săi și dincolo de ei. Incursiuni în geo-receptologia și geofilosofia științei (Corespondență de la prof. dr. Narcis Zărnescu, scriitor, critic și istoric literar, redactor șef al Revistei „Academica” al Academiei Române, secretar știinfic al Academiei Oamenilor de Știință din România, secția  Secția X–Filosofie, Teologie și Psihologie, membru al Staff al Jurnalului Bucureștiului, Cavaler al Ordinului „Palmes Académiques” din Franța)

Profesorul Doru Pop de la UBBC (Universitatea Babeș – Bolyai) din Cluj – Napoca: „Fascismul, un herpes care mereu se reîntoarce”

Cum „traducem” cultura. Marea antologie a liricii românești (Die Geschichte der rumänischen Lyrik) de la începuturi și până astăzi, a poetului și traducătorului trilingv brașovean Dr. Christian W. Schenk (membru corespondent al Berlin-Brandenburg Academy of Sciences and Humanities), corespondent permanent al Jurnalului Bucureștiului (din Boppard – Renania-Palatinat, Germania)

Uniți în onoare și recunoștință în amintirea eroilor de Ziua Internațională a Drepturilor Omului, la sediul OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului – Ecosoc – Națiunile Unite)

„Ortopedia Pediatrică este Știință, Artă și Predicție” (Corespondență de la Dr. Gheorghe Burnei, Professor of pediatric orthopedics, Macta Clinic – Constanța)

„Grandes écoles scientifiques – un modèle à réinventer” (Pierre Veltz, professeur émérite à l’Ecole des Ponts ParisTech – École nationale des ponts et chaussées)

„Scriitorul” multirecidivst Rédoine Faïd („Le Roi de Belle”) specializat în jafuri armate și evadări – Spectaculoasa sa evadare din CPSF (Centrul Penitenciar de la Réau) cu un elicopter Alouette. Procesul și Verdictul. Corespondență de la Curtea cu Jurați a TJP (Tribunalul Judiciar Paris)

Traducerea (Corespondență de la Dr. Dr. Christian W. Schenk – poet și traducător trilingv brașovean, membru corespondent al Berlin-Brandenburg Academy of Sciences and Humanities, corespondent permanent și membru al Staff al Jurnalului Bucureștiului din Boppard – Renania-Palatinat, Germania). Traducerea textelor cu caracter juridic (Thomas Csinta, criminal investigation journalist, research professor in MM – mathematical modeling & in MASS – Applied Mathematics in Social Sciences)

Le vernissage de l’exposition „Icônes et poteries de Roumanie” (Corespondență de la eruditul promotor franco – român al artei vizuale est – europene Michel Gavaza, președintele prestigioasei asociații franceze de artă contemporană Soleil de l’Est, promotorul înfrățirii orașelor Brașov – ZMBv și Tours-Métropole Val de Loire)

Le 10 octobre – „Journée européenne & mondiale contre la peine de mort” avec Amnesty International, ECPM (Ensemble Contre la Peine de Mort) et le Journal de Bucarest („Le petit Parisien”)

Centrul Gifted Education. În căutare de noi colegi pentru anul academic 2023 – 2024

Revista internațională de cultură „Cervantes”: Rezumat al interviului „interzis” al profesorului – cercetător Thomas Csinta, acordat jurnalistului Geo Scripcariu, de la Radio Punct Londra