Am citit demult, că în Portugalia este o superstiție, borboleta branca, dacă primul fluture văzut în an este alb, vei fi bun, vei fi norocos în acel an. M-am întrebat mereu cum te face un simplu fluture alb să fii mai bun, habar n-am, dar uneori, când nimic nu merge cum vrei să meargă, îți face bine și o banală superstiție, îți face bine să vezi primul fluture din an, că e alb. Sau poate, simplul fapt că ai văzut un future alb, te face să dai mai departe un bine.

M-am cățărat aici, să uit orașul, zgomotul, să-i uit zbenguiala, să fiu mai aproape de soarele scăpătând, să întind mâna și să-l ating, să văd, poate, un fluture alb, să știu măcar acum, că va fi un an bun. Câteodată, spunem lucruri frumoase, clișee banale celor din jur, să le arătăm că totul este în ordine, chiar dacă nu este, poate ca să îi încurajăm, sau poate ca să ne ascundem. Da, ne ascundem mai des ca altădată, nu știu de ce, dar odată, vorbeam cu prietenii noștri, acum vorbim cu psihiatrii, sau scriem.

Mi s-a întâmplat zilele astea să aud, cu mare emfază, cuvinte socotite lege: „Ești om după ce ridici o casă, crești un copil, sădești un copac și scrii o carte!”. Cuvinte, doar cuvinte goale. Atâția oameni care au ridicat o casă au dărâmat alte case, în poarta lor, lângă copacul sădit de ei stă un om sărac cu mâna întinsă și ei pun câinii să-l gonească. Atâția oameni care au crescut copii uită de copiii altora și atâția care au scris cărți sunt oameni de doi bani…și stoluri de fluturi albi nu-i fac mai buni.

Ce naibilui ne place să ne cocoțăm pe cuvinte, să le strângem morman sub noi, citate, ziceri, proverbe și să ne urcăm în vârful lor, moț în frunte, dacă altcineva nu ne laudă, să ne lăudăm noi. Cei care au dubii că sunt oameni, strigă în gura mare că sunt oameni. Cei care sunt cu adevărat, tac. Cum ar veni, dacă ai plătit o echipă de oameni să-ți ridice zidăria, acoperișul, apoi altă echipă să-ți tencuiască și să-ți perie, apoi un arhitect, ceva să-ți aranjeze mobila „cu stil”, ai devenit om peste noapte. Prin urmare, cei cu bani, sunt oameni, cam toți, nu? Să te tot ferești de cei care stau în apartamente închiriate, sau în casele rămase de la părinți, ăștia nu sunt oameni, nu așa? Apoi, toți părinții sunt oameni? Și cei care-și căsăpesc familia? Și cei care scriu cărți? Prin pușcării se scriu zeci de cărți, sunt cei ce le scriu mai oameni decât cei care nu știu să scrie pentru că viața nu le-a permis prea multe? Și ce înseamnă „om”? Că bag de seamă că astăzi sunt la mare preț puterea, duritatea, uneori obediența, nicidecum bunătatea, loialitatea. Că dacă întrebi un copil ce înseamnă om, probabil din ceea ce învață de pe la televizor, îți va spune că înseamnă să ai bani. Cam atât! Calitățile s-au evaporat. Și de ce unii strigă în gura mare că sunt oameni, iar alții tac? Pentru că alte cuvinte spuse de bătrâni au rămas adevărate: „Căruța goală scârțâie mai tare!”

Subiect de teză de doctorat. Ziua Internațională a scriitorilor încarcerați. Scriitori francezi celebri ai celei de-a V-a Republici, „formați” în umbra vieții (în mediul carceral: Alain Caillol, Alphonse Boudard, Albertine – Damien Sarrazin, Charlie Bauer, Jacques Mesrine)

Ce-mi venii de scriu asta? Am citit mai demult, că, parcă Lev Tolstoi a fost întrebat ce să scrie când nu poate să scrie. „Scrie cum e când nu poți scrie”, i-a răspuns Tolstoi. Cam de asta e vorba, nu pot scrie, parcă mi s-a sfârșit cerneala, și scriu la ce mă gândesc când nu pot scrie.

Filozofia, Știința, Religia și Politica – Lev Tolstoi (Corespondență de la Vavila Popovici, poet, prozator, eseist, SUA – Carolina de Nord)

Nota redacției

Fluturii sunt un simbol al transformării și al începuturilor noi. În unele țări, cum ar fi Japonia, de exemplu, fericirea conjugală este reprezentată de doi fluturi. De ce fluturii simbolizează schimbarea? Simplu, pentru etapele vieții prin care trec. Inițial este doar un ou, reprezentând astfel nașterea unei idei. Apoi devin larve, care este momentul în care trebuie luată o decizie cu privire la o cale de ales. După aceea, este necesar să protejăm ideea, fază în care rămâne în cocon, dezvoltându-se. Și, în cele din urmă, există transformarea, care este atunci când ea părăsește coconul și devine, de fapt, un fluture. Găsirea unui fluture alb în calea ta este cu siguranță un semn de noroc și el reprezintă o transformare, energie pozitivă, vești bune care vor veni în viața ta. Mai mult, fluturii sunt un simbol al protecției spirituale.

Lansare de carte la BCU (Biblioteca Centrală Universitară) București. Cultură generală contemporană prin intermediul faptului divers. Carte de investigaţii jurnalistice din actualitatea internaţională dedicată Generalului Bartolomeu–Constantin Săvoiu, Suveran Mare Comandor–Mare Maestru al Marii Loji Naționale Române fondată în 1880

Cartea „Investigații Jurnalistice” dedicată Generalului Constantin – Bartolomeu Săvoiu. Cultură generală prin intermediul „faptului divers” din lumea contemporană franceză și internațională (marea criminalitate–crima organizată, terorism–jihadologie, crime de sânge, crime sexuale–kidnapping, crime economico–financiare, erori judiciare–revizuirea condamnărilor penale–repararea detenției și a erorilor judiciare). Lansarea cărții va avea loc la BCU (Bibliotreca Centrală Universitară) din București