Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe
Jurnalul Bucureștiului. On line Newspaper publishing almost everything to be well informed.
That’s our main and only purpose!
Jurnalul Bucureștiului aims to be an online newspaper for information and debate of citizens’ problems and events.
The principles that will be at the basis of this publication are:
–Democracy cannot exist without opposition
–Elected representatives are our representatives and not our masters
–Criticism fosters progress
–Free speech-an important factor in correcting the deviations of power.
Am scris aici care este legătura dintre discernământ şi înţelepciune. Acum un an, o fostă clientă m-a întrebat ce ştiu despre înţelepciune. I-am trimis un e-mail care i-a plăcut şi a lămurit-o. Aş dori să vă împărtăşesc şi vouă conţinutul e-mail-ului meu. Este vorba despre o serie de citate pe care le-am strâns în timp.
- Începutul înţelepciunii e frica de Dumnezeu, iar cunoaşterea e bună pentru toţi cei ce o săvârşesc. (Proverbe 1: 7)
- Ochii înţeleptului văd mai departe (proverb românesc)
- Zece înţelepţi nu pot să descurce ceea ce un nebun a încurcat (proverb românesc)
- Acela care e adevărat înţelept, care de la toţi învaţă (proverb românesc)
- Ochiul lui Dumnezeu nu doarme (proverb românesc)
- Începutul înţelepciunii e frica de Domnul, iar sfatul celor sfinţi e cunoaşterea (Proverbe 9:10)
- Domnul este Cel ce dă înţelepciunea şi din El izvorăsc înţelegerea şi cunoaşterea (Proverbe 2:6)
- Domnul îl ceartă pe cel pe care-l iubeşte şi-l bate pe fiul căruia-i poartă de grijă (Proverbe 3:12)
- Iubeşte-o şi ea te va păzi. Începutul înţelepciunii este a-ţi câştiga înţelepciunea (Proverbe 4:6-7)
- Mai preţioasă e înţelepciunea decât nestematele şi nimic din ce e scump nu-i cu ea deopotrivă (Proverbe 8:11)
- Deschide-i înţeleptului o cale, şi el va fi mai înţelept; învaţă-l pe cel drept să cunoască, şi el multă pricepere va dobândi. Proverbe 9:9
- Omul lipsit de minte nu are nevoie de înţelepciune, că mai bine o duce cu nebunia.(Proverbe 18:2)
- Înțeleptul nu spune ce stie, iar prostul nu stie ce spune.(proverb turc)
- Cine nu este înţelept la tinereţe, nu va fi nici la bătrâneţe.
- A fi inteligent presupune a folosi si inteligenta altora (Richard Aladjemoff)
- Analfabetul viitorului nu va mai fi cel care nu știe să citească, ci cel care nu stie sa inteleaga (Alvin Toffler)
- Avem 40 de milioane de motive pentru a greși, dar o singură scuză (Rudyard Kipling)
- Cei care gresesc se împart în două categorii: Aceia care au actionat fara sa gandeasca si cei care au gandit fara sa actioneze (John Charles Salak)
- Istețimea este cum si când sa faci un lucru (notă explicativă la Biblia ediţia Septuaginta Sinodală)
- Căpătăm intelepciune din esec mai mult decat din succes. Adesea descoperim ce vom face, descoperind ceea ce nu vom face (Samuel Smiles)
- Eșecul e doar o altă cale de a încerca din nou, de data asta cu mai multa inteligenta (Henry Ford)
- Nu am lăsat niciodată şcoala să se amestece prea mult în educaţia mea (Mark Twain)
- Omul simplu dă crezare fiecărui cuvânt, dar istetul vine la gândul de-pe-urma (Proverbe 14:15)
- A face pe prostul la timpul potrivit este cea mai mare intelepciune (Cicero)
- Împotriva necredinciosului nu există întelepciune, nici curaj si nici sfat (Proverbe 21:30)
- La urechea celui fără minte nu spune nimic, ca nu cumva, de câte ori îi vine, sa-si râdă de cuvintele tale întelepte (Proverbe 23:9)
- Nu-i răspunde nebunului după nebunia lui de teama să nu-i devii asemenea, ci răspunde-i nebunului după nebunia lui, ca nu cumva lui să i se pară că e întelept. (Proverbe 26: 4-5)
- Oamenii răi nu înțeleg judecata; dar cei ce-l caută pe Domnul vor întelege totul. (Proverbe 28:5)
- Nemintosul îsi dă pe față toata mânia, dar înteleptul, numai o parte (Proverbe 29:11)
- Nu este ucenic mai presus de învățătorul său; dar orice ucenic desavârsit va fi ca învățătorul său (Iisus Hristos, Luca 6:40)
- În orice desert e greu sa gasesti iesirea (Ph. Alexandre)
- Cum găsești leul care te-a înghitit?
- Cel viclean face răul, când se împreunează cu voinţa de îndreptăţire. Dacă trăim şi dacă murim, ai Domnului suntem (Romani 14: 7-8)
- Orice schimbare are nevoie de un început şi de un preţ care s-o facă posibilă (Hornbach)
- Ignoranţa nu este lipsa cunoaşterii, ci iluzia ei.
- Înţelesul pe care îl dai cuvântului „acceptare” determină cât de mult decizi cu adevărat să te transformi.
- Cel ce-si întoarce urechea sa nu auda legea, chiar el îsi defaima rugaciunea (Proverbe 28:9)
- Nu numai cu pâine va trai omul, ci cu tot cuvântul lui Dumnezeu (Luca 4:4)
- Transformările majore se realizează printr-o schimbare la nivelul convingerilor (Anthony Robbins)
- Adevăratul înţelept nu este acela care vede, ci acela care văzând cel mai departe, iubeşte cel mai profund oamenii (M. Maeterlinck)
- Acesta este lucrul cel mai important: să fii în stare, în orice moment, să sacrifici tot ce ai pentru ceea ce ai putea deveni. (Charles Dubois)
- Tinere, când te uiţi în oglindă, caută înţelepciunea pe care o vei avea atunci când frumuseţea îţi va fi dispărut.
- Prostul nu ştie ce spune, iar înţeleptul nu spune ce ştie.
- Pe nebun nu-l aduci la cunoştinţă (proverb românesc)
- Nerodul la orice fie pe loc zice că îl ştie.
- Înţelepciunea nu intră în sufletul viclean şi nu sălăşluieşte în trupul supus păcatului (Înţelepciunea lui Solomon 1:4)
- Înţelepciunea este un duh al iubirii de oameni (Înţelepciunea lui Solomon 1:6)
- Cine nu e înţelept la tinereţe, nu are cum să fie înţelept la bătrâneţe.
- Voinţa, raţiunea, simţirea şi entuziasmul sunt armele pentru adevărata creştere spirituală
- Multor oameni le este frică pentru că le lipseşte informaţia. Ei sunt în starea de adult contaminat, deoarece frica se scurge de la copil la adult.. De aceea, o întrebare puternică pentru cineva care este înfricoşat este: „Ce ai nevoie să ştii?” (Anne de Graaf)
- A refuza să cunoşti adevărul înseamnă laşitate şi autodistrugere (Philip C. McGraw)
- Fiţi înţelepţi precum şerpii şi blânzi precum porumbeii (Iisus Hristos)
- Acei ce-şi pun credinţa în El vor înţelege ce este adevărul, cei credincioşi ai Săi cu El vor sta-n iubire, căci harul şi-ndurarea sunt pentru-aleşii Săi (Înţelepciunea lui Solomon 3:9)
- La om, înţelepciunea e cărunteţea lui şi viaţa ne-ntinată îi este bătrâneţea (Înţelepciunea lui Solomon 4:9)
- Vraja răutăţii întunecă ce-i bun şi ameţeala poftei subjugă mintea clară (Înţelepciunea lui Solomon 4:12)
- Înțelepciunea este-ntru tot strălucitoare şi nu se ofileşte; cu uşurinţ-o văd acei ce o iubesc, iar cei ce-o caută o află. Acelor ce-o doresc le iese înainte şi ea se-arată prima. Acel ce-o caută din zori nu se va osteni: şi-o va afla la poartă. S-o ai în gând înseamnă desăvârşirea minţii (Înţelepciunea lui Solomon 6:12-15)
- Înţeleptul e un simplu om, dar înţelepciunea îl ridică deasupra (Înţelepciunea lui Solomon capitolul 7)
- Într-adevăr, se află în ea [înţelpciune] un duh deştept şi sfânt, fără pereche, cu multe căi, subţire, pătrunzător şi sprinten şi fără nicio pată şi limpede, statornic şi iubitor de bine, gata oricând, năvalnic şi binefăcător şi iubitor de oameni, de neclintit, temeinic, lipsit de-ngrijorări; el, cel ce poate totul şi peste tot veghează, străbate ca un fulger prin duhurile toate cele deştepte, limpezi şi oricât de subţiri. Fiindcă-nţelepciunea se mişcă mult mai iute decât orice mişcare: de vreme ce-i curată, străbate şi pătrunde prin toate, pretutindeni (Înţelepciunea lui Solomon 22-24)
- Înţelepciunea însă i-a scos din suferinţă pe credincioşii ei (Înţelepciunea lui Solomon 10:9)
- Dumnezeu urăşte, deopotrivă, pe cel nelegiuit şi nelgiuirea lui, iar lucrul şi lucrătorul vor fi deopotrivă pedepsiţi (Înţelepciunea lui Solomon 14: 9-10)
- Sufletul i-a fost dat omului cu împrumut (idee din Înţelepciunea lui Solomon cap 15)
- Toată înţelepciunea e de la Domnul şi cu El este în veac (Înţelepciunea lui Isus, Fiul lui Sirah 1:1)
- Înţelepciunea a fost zidită înainte de toate, iar priceperea minţii vine din adâncul vremii. Izvorul întelepciunii e cuvântul lui Dumnezeu întru cele înalte, iar căile ei sunt porunci veşnice (Înţelepciunea lui Isus, Fiul lui Sirah 1:4-5)
- Fii in bune raporturi cu toti oamenii fara sa te umilesti. Spune adevarul cu calm si claritate; si asculta-i pe ceilalti, chiar si pe cei galagiosi si ignoranti; chiar si ei au o poveste de spus. Evita persoanele vulgare si agresive. Dacă te compari cu ceilalti risti sa devii orgolios și sever, fiindca exista intotdeauna persoane mai bune sau mai rele decat tine. Bucura-te de rezultate la fel ca și de proiectele tale. Pastreaza-ti interesul pentru munca ta oricat de umila ar fi; este tot ceea ce posezi în mod real pentru a schimba soarta timpului. Fii prudent in afacerile tale fiindca lumea e plina de curse. Cu toate acestea nu-ti pierde capacitatea de a distinge virtutea; multe persoane lupta pentru idealuri mari; si oriunde viata este plina de eroi. Fii tu insuti. Mai ales sa nu exagerezi dar nici sa nu fi cinic in ceea ce priveste dragostea; deoarece in ciuda tuturor ariditatilor si deziluziilor vietii aceasta este perena ca si iarba. Accepta cu bunavointa toate invataturile care deriva din experienta, lasand cu un suras senin lucrurile tineretii. Cultivă forța spiritului pentru a te apara impotriva ghinioanelor neprevazute.Dar nu te chinui cu imaginatia. Multe temeri izvorasc din oboseala si din singuratate. Chiar si intr-o disciplina morala fii calm cu tine insuti. Fii atent. Incearca sa fii fericit (Adaptare după traducerea unui text găsit intr-o biserică antică din Sao Paolo – Baltimora din 1692)
- Tineretea nu este o perioada a vietii, este o forma a gandirii, este o conditie a vointei, este o capacitate a imaginatiei, o forta pura de sentimente, o preponderenta a curajului asupra timiditatii si a aspiratiei de aventura asupra iubirii. Nimeni nu devine batran pur si simplu pentru ca traieste un anumit numar de ani, indivizii imbatranesc doar fiindca renunta la idealurile lor. Anii rideaza pielea, dar renuntarea la entuziasm rideaza inima(sufletul). Preocuparea, dubiul, neincrederea, teama si disperarea te fac sa-ti pleci capul si sa respingi spiritul ce vrea sa se inalte. Chiar si la 60 de ani ca si la 16 exista acolo in inima fiecarei fiinte umane dragostea pentru minunatie, surpriza placuta a stelelor si a lucrurilor si a gandurilor ce se aseamana stelelor, neimblanzita provocare a evenimentelor, nesecatul apetit tineresc pentru acel dupa si bucuria jocului vietii. Suntem tineri asemeni credinței noastre, bătrâni asemeni îndoielii noastre, tineri asemeni increderii in noi insine, batrani asemeni temerilor noastre, tineri asemeni sperantei noastre, batrani asemeni deziluziei noastre. Rămâneți tineri până când sufletul vostru va fi receptiv la mesajele frumuseții, bucuriei, maretimii si fortei naturii, a omului si a infinitului. Când totul va fi la pământ, cand cel mai ascuns unghi al sufletului vostru va fi acoperit de zapada pesimismului si de gheața cinismului, doar atunci veți fi într-adevăr bătrâni. Și Dumnezeu să fie milostiv cu sufletul vostru (Samuel Ullman)
- Nu e criticul cel care contează, nu e omul care arata de ce cel puternic cade sau unde creatorul putea sa faca mai bine. Meritul apartine omului care se află în arenă; al carui chip este insemnat de praf si de sudoare; care lupta curajos; care greseste si care poate cadea inca, deoarece nu exista cucerire fara erori sau slabiciuni, dar care lupta intr-adevar pentru a se realiza, care cunoaste marele entuziasm si marea credinta, care actioneaza pentru o cauza nobila, care mai presus de toate cunoaste intr-un final triumful înaltelor tinte, si care in cel mai rău caz, dacă greșește, cade cel puțin glorios, astfel încât locul său nu va mai fi alături de sufletele timide și tematoare care nu cunosc nici victoria si nici infrângerea (Theodore Roosevelt)
Dacă ţi-a plăcut acest articol, atunci îţi recomand şi:
- Secţiunea „ortodoxie” pe Discerne
- Ce înseamnă „to discern”, „discerning” şi „discernment” în engleză
- Calitatea reprezentarilor interioare determina calitatea vietii
Marcus Victor Grant (consultant și trainer în învățare eficientă-citire rapidă, memorare, concentrare, productivitate, modelare NLP), consilier în carieră, Global Career Development Facilitator și cofondator al Asociaţiei Române de Coaching
Text copyright © Marcus Victor Grant 2013-prezent, toate drepturile rezervate. Materialele publicate pe acest blog sunt supuse acestui disclaimer.
Promovarea online a instituțiilor, jurnalelor și articolelor academice
Lucrări intelligence
„Puterea de la Puterea informațiilor la Puterea în Intelligence”(Tiberiu Tănase-coordonator, autori Ovidiu Boureanu și Petru Ștețcu, Editura Concordia, Arad, 2024)
Recenzie. Noua carte apărută la editura Concordia reprezintă un amplu proiect documentar și documentat asupa unui subiect prezent în viață, în societate și istoria umanității și anume „Puterea” privită din mai multe puncte de vedere. Aceasta se bazează pe o amplă documentare și bibliografie privind puterea–pornind de la termenul, concept semnificații și domenii în care este prezentă dar și modalitați de raportate privind importanța acesteia în diverse domenii și situații. Pe parcursul celor XV capitole autorii de prezintă multe și intresante noutăți privind termenul și conceptul de putere pornind de la Introducere (p. 13), la definiții–care încep cu clasica întrebare „Ce este puterea?” cu raspuns pornind de la Dex la conceptul puterii, fețele puterii, dar și la puterea ca decizie sau puterea ca preluare a controlului.
Sunt prezentate și fețele puterii, care sunt sunt autoritatea și legitimitatea. Foarte interesanta lucrare debutează cu un prim capitol unde în Secțiunea a 3-a avem informații documentate despre „Putere” versus „Autoritate”, „Ce este puterea?”„Care este autoritatea?” Dar și diferența dintre putere și autoritate. De menționat tot aici în Secțiunea a 4-a se fac referirila la Dominație versus Autoritate iar în Secțiunea a 5-a unde sunt prezentate Puterea, politica și statul. Sunt importante raspunsurile la întrebarile cum ar fi Ce este puterea politica?.De mare interes este și Secțiunea a 9-a, al aceluiaș prim capitol care tratează Analiza Puterii și se referă la Analiza SWOT (slăbiciuni, oportunități și amenințări). Urmează un important capitol și anume cel referitor la Puterea Mondială ce conține referiri puterea mondială și scopul acesteia, Guvernul Mondial,Organizarea Piramidei Puterii la p.81.
Întalnim și alte capitole foarte importante cum este cel referitoar la „Puterea informației” (p. 129), și în mod deosebit la conceptul de informație, dar și considerații despre puterea informației, precum și despre puterea informației într-o societate liberă. Importante sunt referințele la „Puterea militară” (p. 255) în ceea ce privește evoluţia marilor puteri. Astfel, Secțiunea a 2-a tratează un aspect absolut de interes pentru puerea statelor și anume despre țările cu cele mai mari armate din lume și despre cele mai mari puteri militare din lume. Important este și capitolul ce prezintă „Puterea Economică” (p. 279) cu referiri la „Puterea pieței” legate de noțiunile „Ce este puterea de piață?” Înțelegerea puterii pieței cu exemplu de putere de piață și structurile de putere ale piețelor până la prezentarea conceptele de putere și emergență.
De subiniat capitolele ce urmează despre „Puterea politică” (p. 307) pornind de la definiția puterii politice. Ce este politica și cum funcționează? Conceptul de putere politică puterea alienată și conținut și trăsături ale puterii politice și Autoritatea și Legimitatea politică. Cel de–al X–lea Capitol se referă la „Puterea Mass-Media” pornind de la definirea presei, evoluția presei în decursul timpului., funcțiile presei. Presa, a patra putere în stat, „Comunicarea politică”, și când puterea ascultă de presă, dar și despre libertatea presei. Acest capitolul este urmat de alte capitole de mare interes și anume „Puterea organizației” și foarte important „Puterea intelligence”-ului. Aici se fac referiri la „Ce este Intelligence?” Dar și la Puterea în intuiție și decizie în activitatea de intelligence.
Trebuie menționat că importanţa activităţii intelligence pentru orice stat-naţiune este în mod direct legată de ameninţările şi vulnerabilităţile la nivel local, regional şi global, de rolul aspectelor politico-militare şi economice pe scena internaţională, precum şi de atitudinile liderilor faţă de structurile de intelligence şi securitate naţională. Unele din cele mai importante aspecte şi tendinţe care vor caracteriza şi influenţa mediul şi organismele de intelligence ale statelor-naţiune în secolul XXI ar putea fi „Forța cunoaşterii”, prioritară, dar și esentială și se va baza pe informații. În prezent cunoaşterea are valoare, iar intelligence adică informația strategică este putere. Cunoaştere fără intelligence nu poate exista, la fel cum un intelligence calitativ nu poate să se manifeste fără cunoaştere. Deoarece cunoaşterea este astăzi cel mai important şi util element al competitivităţii la nivel global şi devine cea mai importantă resursă a unei naţiuni, am putea afirma că se naşte o nouă componentă, anume „intelligence-ul cunoaşterii”, care devine astfel elementul complementar al domeniului intelligence-ului și esențial puterii. Deci, putem afirma că „Puterea” se mută acum dinspre state-naţiune, spre state-piaţă şi mai nou spre state-reţea. Adică dinspre state spre grupuri unite în reţele, dinspre legile fizicii şi puterea fizică spre legile cibernetice şi puterea creierului („brain power”), iar paradigma „cine are informaţia deţine puterea”
Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…
Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, “Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet (“Volpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…