În perioada 16-19 noiembrie 2024, Asociația Centrelor de Afaceri pentru Export (ACEX) a organizat o misiune economică la Tirana, marcând un pas semnificativ în consolidarea parteneriatelor dintre universitățile din România și Albania. În cadrul acestei misiuni, Universitatea „Spiru Haret” (USH) și Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești (UPG) au semnat un Memorandum de Înțelegere cu Universitatea Mediteraneană din Albania. Aceste parteneriate urmăresc să stimuleze colaborarea în cadrul proiectelor Erasmus+ și să sprijine dezvoltarea de centre de inovare digitală, având în vedere implicarea celor două universități românești semnatare în proiectul Wallachia eHUB (WEH), un centru de inovare digitală aflat în plină expansiune.
În cadrul misiunii, au fost stabilite contacte între Asociația Română pentru Industria Electronică și Software (ARIES), asociația Inter-Bio, membre ale consorțiului PROSME, și reprezentanți ai Oficiul Enterprise Europe Network (EEN) din Albania, coordonat de Centrul de Promovare a Competitivității, precum și cu Ministerul Cercetării din Albania, consolidând astfel relațiile între instituțiile și organizațiile CDI (Cercetare-Dezvoltare-Inovare) din cele două țări. Totodată, s-au pus bazele unor viitoare colaborări între companii și organizații din România și Albania în domenii cheie precum turismul rural și ecologic, servicii și tehnologii în domeniul sănătății, comunități inteligente, petrol și gaze, agroecologie și energii regenerabile.
Misiunea economică a fost susținută de Ambasada României la Tirana, Biroul de Promovare și Cooperare Economică Tirana (BPCE) și de rețeaua Enterprise Europe Network (EEN), evidențiind angajamentul constant al autorităților române de a sprijini dezvoltarea colaborărilor economice și academice în regiune. „Am fost profund impresionați de interesul manifestat de mediul de afaceri, academic și de cercetare din Albania în dezvoltarea de parteneriate cu România. Colaborarea între universități joacă un rol esențial în consolidarea relațiilor bilaterale, iar transformarea digitală, sectorul energetic, domeniul medical dar și agroecologia sunt principalele arii de colaborare viitoare. Suntem încrezători că putem contribui la dezvoltarea unui centru de inovare digitală în Albania, la standarde europene, având în vedere experiența și know-how-ul acumulat de partenerii din consorțiul WEH”, a declarat Conf. dr. Costin Lianu, președinte Inter-Bio, director general USH Pro Business prorector Relații Internaționale al Universității Spiru Haret, coordonator al proiectelor Agroecology-Transect și Wallachia eHUB, președinte ACEX. Aceste inițiative reflectă angajamentul nostru de a sprijini dezvoltarea unui ecosistem inovator, bazat pe colaborarea între instituții academice, autorități publice și sectorul privat, pentru a răspunde provocărilor actuale și viitoare ale societății globale.
Notă. Universitatea Spiru Haret și Inter-Bio desfășoară în prezent mai multe proiecte cu finanțare europeană în programele Horizon Europe, Digital European Program și COSME (Europe’s programme for small and medium-sized enterprises) dedicate fermierilor și procesatorilor în regim ecologic și agro-ecologic (OrganicTarget4Eu, Agroecology-Transect, WeH si Prosme-EEN) fiind printre cele mai dedicate centre academice și de cercetare din țară în acest domeniu.
Articole asociate
Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)
- Cartea Oglinzilor-Thrillerul lui Eugen Ovidiu Chirovici (tradusă în 39 de limbi, publicată în 40 de țări și vândută în aproape 500.000 de exemplare), într-o singură zi, a fost vândută în Germania în 20.000 de exemplare după apariția lui în librării. De asemenea, romanul este bestseller în Olanda și Italia. Volumul care a luat cu asalt marea piață internațională de carte, este singurul titlu al unui scriitor român ale cărui drepturi de publicare au fost vândute în 38 de țări. Scriitorul Eugen-Ovidiu Chirovici a năucit lumea literară cu primul său roman în limba engleză considerat „un fenomen editorial internațional”. (The Guardian). Până în momentul de față, drepturile de publicare au fost cumpărate în 38 de țări, printre care Marea Britanie, SUA, Germania, Franța, Italia, Spania iar criticii se întrec în elogii la adresa romanului. Cartea a fost senzația Târgului de la Frankfurt, în 2015 și a adus autorului în jur de 1,5 Mil$US. În martie 2024 a fost prezentat filmul Sleeping Dogs, în coproducție australo-americană, după romanul Cartea oglinzilor, în regia lui Adam Cooper și cu Russel Crowe în rolul principal. „Drepturile de difuzare în SUA au fost achiziționate de The Avenue/Paramount (…). Până în prezent, drepturile de difuzare în cinematografe au fost cumpărate în: România, SUA, Regatul Unit, Franța, Germania, Italia, Portugalia, Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Spania, Rusia, Turcia, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Israel, Grecia, India, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, America latină, Australia, Noua Zeelandă”.
- Cartea „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas) în carte Thomas Csinta este citat pentru rezultatele anchetelor sale alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi (și europeni).
- Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…
- Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…