Conferința CRIFST (Comitetul Român pentru Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii) a Academiei Române. „Impactul AI, din perspectiva binomului foucaultian episteme – techne” (Prof. dr. Narcis Zărnescu, membru titular al CRIFST, redactor șef al revistei „Academica”, redactor șef Adjunct al revistei de Sudii și comunicări și al revistei Noesis al CRIFST, secretar științific al Secției X– Filosofie, Teologie și Psihologie a AOȘR–Academia Oamenilor de Știință din România, distins cu „l’Ordre des Palmes académiques”)

Eu mă gândisem și i-am propus domnului profesor Tiberiu Tănase să prezint, astăzi, două comunicări: prima, un omagiu adus marelui spirit care a fost Horia Hulubei (fost un fizician, membru titular al Academiei Române) cu titlul „Considerații generale privind teza de doctorat a lui Horia Hulubei și importanța Efectului Compton” și cea de-a a doua, intitulată: „Impactul AI, din perspectiva binomului foucaultian episteme-techne”. Din păcate, însă, ținând cont de timpul nostru tot mai limitat de diverse constrângeri şi exigențe, am renunțat la prima comunicare, pe care o voi pregăti însă pentru una din prestigioasele publicații ale domnului Director Nicolae Sfetcu, dacă Domnia sa va fi de acord, desigur. Și sunt gata să renunț şi la cea de a doua comunicare, dacă istoria şi Ţara o va cere!

Voi începe, așadar, excursul meu despre AI sau IA [inteligența artificială], o incredibilă invenție a minții omenești, cu un citat al unuia dintre cei mai tradiționaliști, naționaliști, paseiști, semănătorişti, care ar fi respins, în mod sigur, AI, dar care-paradoxal-a înțeles cu un secol înaintea noastră că [citez]: „O nouă epocă de cultură trebuie să înceapă pentru noi [românii]. Trebuie, sau altfel vom muri!”^[1]

Această nouă epocă a început, mult mai târziu decât ar fi sperat inepuizabilul profet-este vorba, desigur, despre Nicolae Iorga! – şi oricum într-o ipostaziere pe care nici inegalabilul său geniu nu ar fi reușit să şi-o imagineze. Aceste cuvinte rostite în 1903, aparent profetice; în fond, profund realiste, expresie a unei cunoașteri exacte şi riguroase atât a tradițiilor, deci a trecutului, cât şi a potențialului (r)evoluționar, deci a viitorului ca ipoteză deductibilă din parcursul istoric, sunt astăzi, în secolul XXI, confirmate pe fond [imperativul schimbării!] şi infirmate în formă [inteligenţa artificială!]. Comunicarea mea „Impactul AI, din perspectiva binomului foucaultian epistema-techne” are trei cuvinte cheie: Artificial intelligence (AI), epistema (caracteristică generală a cunoașterii într-o anumită epocă și care asigură comunicarea între discursurile epistemologice ale diferitelor științe din acea epocă) si techne (concept filosofic care se referă la utilizarea modernă a „cunoștințelor practice”).

Nicolae Iorga: Cărturarul-Martir (Corespondență de la prof. dr. Narcis-Stelian Zărnescu, redactorul șef al Revistei Academiei Române „Academica”, secretar științific al Secției X – Filosofie, Teologie și Psihologie a AȘOR – Academia Oamenilor de Știință din România)

Înainte de a trece la observații și considerații, voi propune câteva definiții operaționale standard. Inteligența artificială (AI sau IA) se poate defini, în primul rând, ca inteligența mașinilor sau a programelor [software], spre deosebire de inteligența oamenilor sau animalelor. În al doilea rând, ca disciplină academică [începând cu 1956] și ca domeniu de studiu: informatica dezvoltă și cercetează mașini inteligente. În al treilea rând, AI sau IA se referă și la mașinile în sine.

„Între locomotivă şi IA (Inteligența Artificială)”. Editorial – Revista de Cultură „Curtea de la Argeș” (Corespondență de la Acad. Gheorghe Păun – Redactor șef)

Diferitele subdomenii ale cercetării AI sunt centrate pe anumite obiective și pe utilizarea unor instrumente specifice. Obiectivele tradiționale ale cercetării AI includ raționamentul, reprezentarea cunoștințelor, planificarea, învățarea, procesarea limbajului natural, percepția și suportul pentru robotică. Inteligența generală (abilitatea de a rezolva o problemă arbitrară) se numără printre obiectivele pe termen lung ale domeniului. Pentru a rezolva aceste probleme, cercetătorii AI au adaptat și integrat o gamă largă de tehnici de rezolvare a problemelor, inclusiv căutare și optimizare matematică, logica formală, rețele neuronale artificiale și metode bazate pe statistici, cercetare operațională și economie. Consemnăm, de asemenea, că AI sau IA se bazează pe psihologie, lingvistică, filozofie, neuroștiință etc.

„AI sau A nu I?”, Editorial – Revista de Cultură „Curtea de la Argeș” (Corespondență de la Acad. Gheorghe Păun – Redactor șef)

Noțiunea de epistema, așa cum a fost dezvoltată de Michel Foucault, mai întâi în „Les Mots et les Choses” [Cuvintele și lucrurile-1966], apoi în „L’archéologie de la connaissance” [Arheologia cunoașterii-1969], încearcă, printre altele, să definească modalitățile de producere a cunoștințelor la un moment dat.

În Les Mots et les Choses, Foucault evidențiază trei episteme care, marchează Renașterea, Epoca clasică și Cunoașterea modernă şi se articulează în jurul a două discontinuități majore. Reluând şi reajustând modelul lui Foucault, observăm mai întâi discontinuitatea şi ruptura profundă între paradigmele civilizațiilor şi culturilor, care s-au succedat până în secolul XX, şi noua paradigmă sau epistema, inaugurată de inteligenţa artificială.

„L’épistémè, n’est pas une sorte de grande théorie sous-jacente, c’est un espace de dispersion, precizează Foucault, c’est un champ ouvert et sans doute indéfiniment descriptible de relations […] l’épistémè n’est pas une tranche d’histoire commune à toutes les sciences; c’est un jeu simultané de rémanences spécifique”^[2]. (Epistema nu este o teorie subiacentă, ci un spațiu de dispersie; un câmp de relații deschis și, descriptibil la infinit […]; epistema nu este un tranșă de istorie comună tuturor științelor, ci un joc simultan de remanențe specifice).

Epistema foucaultiană este alcătuită dintr-un întreg set de discursuri și practici, care subjugă individul, împiedicându-l să domine timpul și adevărul. IA ne oferă, astfel, prilejul de a reexamina conceptul foucaultian de epistema, dar-de data aceasta-într-o cultură digitală, cu tot ceea ce implică în termeni de suporturi, artefacte, sisteme, dispozitive și utilizări, care fac posibile şi legitimează noi tipuri de lecturi sau interpretări, ca răspuns la noile așteptări şi exigenţe privind accesul la cultură şi cunoaștere.

Inteligența artificială, ca sistem integrat al epistemei contemporane, implică dezvoltarea de algoritmi și modele, care permit mașinilor să-și perceapă mediul, să își motiveze mediul și să facă acțiuni adecvate pentru a atinge obiective specifice. Acești algoritmi folosesc volume mari de date și tehnici avansate, cum ar fi învățarea automată, învățarea profundă, procesarea limbajului natural și viziunea computerizată. Din componenţa epistemei fac parte, printre altele, raționamentul, reprezentarea cunoștințelor, planificarea, învățarea, prelucrarea limbajului natural, etc. În economia inteligenţei artificiale o reprezentare a tot ceea ce există se numește ontologie (termen creat în secolul al XVII-lea de către Rudolf Goclenius ,o disciplină filozofică, ramură fundamentală a metafizicii, al cărei obiect de studiu este Ființa și Existența, și categoriile în care acestea se împart: lucruri, proprietăți, procese, fapte. În literatura filosofică de limbă engleză, ontologia este opusă teoriei cunoașterii, făcându-se deosebirea între lucruri (sau atributele lor), așa cum sunt în sine, și felul cum ele ne apar.

Semantica elementelor [de tipul: obiecte, proprietăți, categorii, relații dintre obiecte, situații, evenimente, stări și timp; cauze și efecte] este codificată sub formă de concepte, roluri și indivizi din logica descriptivă, implementate, apoi, drept clase, proprietăți și indivizi în OWL, adică Limbajul ontologiei web [Web Ontology Language]. Cele mai generale ontologii sunt numite ontologii superioare, care asigură o bază pentru toate celelalte cunoștințe si acționează ca mediatori între ontologiile de domeniu, focalizate pe un anumit domeniu de cunoștințe sau arie de interes. Şi povestea continuă, desigur, din ce în ce mai labirintică, mai complicată şi mai fascinantă, ca în O mie şi una de nopți.

Înainte de a încheia, aș vrea să admirăm împreuna rețelele neurale care remodelează la puteri și dimensiuni incalculabile epistema foucaultiană. Inspirată de arhitectura neuronilor din creierul uman, rețelele neurale formează concepte distribuite într-o subrețea de neuroni partajați, care tind să se activeze împreună. Rețelele neurale pot învăța atât funcții continue, cât și operații logice digitale, ceea ce le conferă un grad de aplicabilitate neobișnuit şi mereu surprinzător, în diverse domenii: prezicerea evoluțiilor pieței bursiere, conducerea de vehicule autonome (drone și autoturisme); diagnosticări medicale, creații artistice, demonstrarea unor teoreme matematice; jocuri video, motoare de căutare, asistenți online, recunoașterea imaginilor în fotografii, filtrarea spamului, prezicerea deciziilor judiciare sau direcționarea reclamelor online, etc.

Există însă şi un orizont de așteptare întunecat, poate chiar apocaliptic, în evaluarea Inteligenţei artificiale. Astfel, sunt binecunoscute intervențiile lui Stephen Hawking, Bill Gates și Elon Musk, care și-au exprimat îngrijorarea cu privire la posibilitatea ca IA să poată evolua până la punctul în care ar deveni incontrolabilă. Iar Hawking considera că o asemenea traiectorie a inteligenţei artificiale ar putea avea ca efect „sfârșitul rasei umane” [global catastrophic risk].

În 2014, filosoful suedez Nick Bostrom, de la Universitatea din Oxford, demonstra şi susținea în cartea sa „Superinteligența. Căi, pericole, strategii” (Superintelligence: Paths, Dangers, Strategies), tradusă și în limba română, trei ani mai târziu, în 2017, că atunci când creierul mașinii va depăși creierul uman ca inteligență generală, această nouă superinteligență ar putea înlocui oamenii ca formă de viață dominantă pe Terra. Pe de altă parte, din perspectiva optimistă a transumanismului, cu origini în lucrările lui Aldous Huxley și Robert Ettinger, suntem asigurați că oamenii și mașinile vor deveni, la un moment dat, cyborgi. Cel puțin așa afirmă trei savanți recunoscuți: un proiectant de roboți-Hans Moravec, un cibernetician-Kevin Warwick⁠și un inventator – Ray Kurzweil. O altă chestiune fundamentală, care preocupă intelighenţia globală şi lidershipul mondial, este etica mecanică, denumită uneori  „moralitatea mașinii”, etică sau „moralitate computațională”.

Un savant, Wendell Wallach, a introdus conceptul de agent artificial moral, în cartea sa „Morale Machines”. Alți intelectuali presupun că mașinile cu inteligență au potențialul de a-și folosi inteligența pentru a preveni daunele și pentru a minimiza riscurile. Ele ar putea avea capacitatea de a folosi raționamentul etic pentru a-și optimiza alegerile şi deciziile. În acest context neomogen și haotic, observația, datată 2023, a Profesorului Daniel David, rectorul UBB, pare o sinteză-flash necesară: [citez]: „Astfel, pentru noi orice sistem de inteligență artificială este o unealtă pentru om. În final, responsabilitatea pentru outcome-ul (rezultatul n.r.) inteligenței artificiale și utilizarea lui este al utilizatorului, al omului. Dacă o să ajungem în faza în care recunoaștem că este un agent cu drepturi și obligații, atunci o să începem să regândim lucrurile. Până atunci este o extensie, o unealtă pentru mine”.

Am inaugurat comunicarea mea, invocând spiritul lui Nicolae Iorga. O voi încheia, revenind la zeii lari ai culturii românești: Eminescu şi Lucian Blaga. Poetul absolut ne reamintește și nu putem să-i uităm rostirea: „Civilizaţia adevărată a unui popor […] consistă în dezvoltarea naturală, organică a propriilor puteri, a propriilor facultăţi ale sale. Nu există o civilizaţie umană generală, accesibilă tuturor oamenilor în acelaşi grad şi în acelaşi chip, ci fiecare popor îşi are civilizaţia sa proprie, deşi în ea intră o mulţime de elemente comune şi altor popoare”. La rândul sau, Lucian Blaga, un alt poet și filosof absolut, căci neamul românesc s-a obișnuit să dialogheze numai cu Absolutul, ne liniștește frământările şi spaimele, cu un strop de cumpătare și smerenie: „Ce drum va apuca matricea stilistică românească e greu de întrezărit. Dar câteodată o simplă constatare poate să ţină loc de profeţie: noi nu ne găsim nici în apus, şi nici la soare-răsare. Noi suntem unde suntem: cu toţi vecinii noştri împreună – pe un pământ de cumpănă”. Noi, românii, am știut dintotdeauna că matricea noastră stilistică are ritmul ei și că, dacă va fi nevoie, acest „pământ de cumpănă” va putea să îmblânzească furtunile inteligenţei artificiale și să le impună o dreaptă măsură.

_____________________________

^[1]Iorga, „Semănătorul”, No. 20 (1903). Apud Constantin Rădulescu-Motru, Scrieri politice, Bucureşti, Nemira, 1998, p. 84.

^[2] Michel Foucault, « Réponse à une question », Dits et Écrits, I, p. 676.

Profesorul Narcis-Stelian Zărnescu, scriitor, critic și istoric literar, secretar științific al Secției X – Filozofie, Teologie și Psihologie al Academiei Oamenilor de Știință, membru al Staff al Jurnalului Bucureștiului, distins cu „l’Ordre des Palmes académiques” al Republicii Franceze

Articole asociate

Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră, Ne…

„Viitorul cărții și al suporturilor de carte” la CRIFST (Comitetul Român de Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii) – DIS (Divizia de Istoria Științei) de Ziua Internațională a Cărții și a Drepturilor de autori

„Aurul, picamerul și maramureșeanul Nicolae Bud” de Dr. Teodor Brateș, jurnalist – lansare de carte la sediul AGIR (Asociația Generală a Inginerilor din România). Cuvântarea Prof. dr. Narcis Zărnescu, scriitor, critic și istoric literar (membru în Staff al Jurnalului Bucureștiului) distins cu „l’Ordre des Palmes académiques” al Republicii Franceze, membru titular al CRIFST (Comitetul Român pentru Istoria si Filosofia Stiintei si Tehnicii) și redactor șef Adjunct al revistei de sudii și comunicări Noesis al al CRIFST

„Le principe” d’Anne-Marie Thiesse. „Atac” justificat la adresa eminescologilor! Eminescu – Genomul divin al poporului român (Corespondență de la prof. dr. Narcis Zărnescu, scriitor, critic și istoric literar, redactor șef al Revistei „Academica” al Academiei Române, secretar știinfic al Academiei Oamenilor de Știință din România, secția Secția X–Filosofie, Teologie și Psihologie, membru al Staff al Jurnalului Bucureștiului, Cavaler al Ordinului „Palmes Académiques” din Franța)

Henri Poincaré, printre contemporanii săi și dincolo de ei. Incursiuni în geo-receptologia și geofilosofia științei (Corespondență de la prof. dr. Narcis Zărnescu, scriitor, critic și istoric literar, redactor șef al Revistei „Academica” al Academiei Române, secretar știinfic al Academiei Oamenilor de Știință din România, secția  Secția X–Filosofie, Teologie și Psihologie, membru al Staff al Jurnalului Bucureștiului, Cavaler al Ordinului „Palmes Académiques” din Franța)

Lucrările „Receptologia. Tratat de receptologie extinsă. Principii, modele, repere hermeneutice pentru o revoluție conceptuală în secolul 21” („A treatise of extended receptology: principles, models, hemeneutical landmarks for 21-st century concepyual revolution”) și „Introducere în Doctrinologie. Tratat despre știința prognozelor minimale: Principii, strategii, ipoteze” – Recenziile eruditului Dr. Mihai Neagu Basarab (medic, istoric, scriitor, publicist, directorul Institutului Român și al Bibliotecii Române din Freiburg-im-Breisgau, președintele Academiei Germano-Române din Baden-Baden). Lucrările profesorilor Thomas Csinta și Narcis Zărnescu la Sesiunea Științifică anuală a Academiei germano – române din Baden – Baden (landul Baden-Württemberg)

Ziua de 23 Aprilie – „Ziua Internațională a cărții și a drepturilor de autor” și „Ziua Bibliotecarului din România”, la Academia Română (cu participarea prof. dr. Narcis Zărnescu, critic și istoric literar, redactor șef adjunt al trustului de presă cultural – educațional și de cercetare științifică în științele socio – judiciare Jurnalului Bucureștiului și Cavaler al Ordinului „Palmes Académiques” din Franța)

Nota redacției

Cronologie Biblică, în sinteză, pe înțelesul tuturor. Partea 1 (Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița, economist, filosof și scriitor)

Maramureș – Istoria o scriu temerarii, nu epigonii – Corespondența mea privată cu compatriotul meu (francez), fostul funcționar de Poliție și membru IPA (International Police Association – France), Loïc Thétio („Românul de pe Coasta Atlanticului”, „Omul pe care ni l-a trimis Dumnezeul”) – angajați profund în ajutoarele umanitare și în slujba adevărului istoric (de 33 de ani)

Supradotarea – o condiție psihologică specială. Evaluare la Leonardo School – Centrul Gifted Education din București (partener cultural – educațional al Jurnalului Bucureștiului și al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice – education – research & developement, Paris–Bucharest)

Scurtă incursiune în Istoria detectivismului (Partea 1). Corespondență de la Maria Bumbaru președinta ANDR (Asociația Națională a Detectivilor din România)

Subiect de teză de doctorat (Sujet de thèse). „Le Casse du siècle – En quête de vérité”. „Jaful secolului” de la banca Société Générale din Nisa. O conexiune dintre OAS (Organizație Armată Secretă), SAC (Serviciul de Acțiune Civică) gaulle-ist și celebra organizație criminală „French Connexion” în „războiul cazinourilor” a „anilor de plumb” de pe Coasta de Azur, într-un „triunghi al bermudelor” determinat de Albert Spaggiari–Jacques Cassandri–Jean Guy. În căutarea și (re)stabilirea adevărului istoric

Le dossier criminel Matthieu Moulinas. Étude de la criminalité sexuelle juvénile (par le biais des MASS – Mathématiques Appliques). Dosarul criminal Matthieu Moulinas (criminal sexual minor recidivist, condamnat la închisoare pe viață). Subiect de teză de doctorat – Studiul criminalității sexuale juvenile cu ajutorul MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale – Sistemele complexe, Fornale și Fractali – prof. univ. dr. Thomas CSINTA, jurnalist de investigații criminale, atașat de presă al OADO – Națiunile Unite, detașat permanent la Curțile cu Jurați ale Tribunalelor Judiciare franceze)

Mesajul politic al G-ralului de armată, profesor universitar Mircea Chelaru (deputat AUR al județului Argeș) câtre națiunea Română

Prietenul nostru de suflet, Mihai Căldăraru (Director Executiv Adjunct Protecție Socială a DGAS România – AEDOPS România) – „omul mic cu suflet mare”, premiat de Ministrul Familiei Natalia Intotero, la Gala Națională a Binelui – 2024, iar prof. dr. Adrian Streinu – Cercel, susținător al Galei, distins cu titlul de „Doctor Honoris Causa” al Universității Apollonia din Iași și implicit, cu cel de „Cetățean de Onoare” al Târgu’ Ieșilor

Colocviile TeleMoldova Plus (+) cu o dublă lansare de carte și o piesă de teatru

„Art Basel Miami” – Săptămâna Artei în Miami (Corespondență de la artista vizuală Paula Craioveanu – „regina amazoanelor plasticii românești” din Miami – Florida, SUA)

Profesorul Doru Pop de la UBBC (Universitatea Babeș – Bolyai) din Cluj – Napoca: Blaga și „gândirea evreiască”

„Arta, pentru a fi cunoscută trebuie să circule”. Eruditul promotor franco – român al artei vizuale est – europene Michel Gavaza, președintele prestigioasei asociații franceze de artă contemporană Soleil de l’Est, din nou în România

Incursiune prin labirintul psihicului uman – „De la viață la moarte și înapoi” (Partea 2) de la corespondentul nostru permanent Dr. Anna–Nora Rotaru–Papadimitriou (Grecia–Atena), membră a Staff al Jurnalului Bucureștiului

„Din viața investigatorilor privați (Privat investigator – Pi/∏/π) – mituri și realități”. Interviu cu D-na Maria Bumbaru președinta ADNR (Asociația Naționlă a Detectivilor din România). Partea 1 (Generalități)

„Din viața investigatorilor privați (Privat investigator – Pi/∏/π)– mituri și realități”. Interviu cu D-na Maria Bumbaru președinta ADNR (Asociația Naționlă a Detectivilor din România). Partea 2 (Activitatea și „costul” real al unui ∏)

In memoriam profesoara de canto Adela – Ioana Burlui. Elogiu profesorului de medicină dentară și „omului de litere” Vasile Burlui, președintele Fundației „Sfânta Apollonia” din Iași și „patronul” congreselor internaționale ale Universității Apollonia „Pregătim viitorul–promovăm excelența”

Henri Poincaré, printre contemporanii săi și dincolo de ei. Incursiuni în geo-receptologia și geofilosofia științei (Corespondență de la prof. dr. Narcis Zărnescu, scriitor, critic și istoric literar, redactor șef al Revistei „Academica” al Academiei Române, secretar știinfic al Academiei Oamenilor de Știință din România, secția  Secția X–Filosofie, Teologie și Psihologie, membru al Staff al Jurnalului Bucureștiului, Cavaler al Ordinului „Palmes Académiques” din Franța)

Profesorul Doru Pop de la UBBC (Universitatea Babeș – Bolyai) din Cluj – Napoca: „Fascismul, un herpes care mereu se reîntoarce”

Cum „traducem” cultura. Marea antologie a liricii românești (Die Geschichte der rumänischen Lyrik) de la începuturi și până astăzi, a poetului și traducătorului trilingv brașovean Dr. Christian W. Schenk (membru corespondent al Berlin-Brandenburg Academy of Sciences and Humanities), corespondent permanent al Jurnalului Bucureștiului (din Boppard – Renania-Palatinat, Germania)

Uniți în onoare și recunoștință în amintirea eroilor de Ziua Internațională a Drepturilor Omului, la sediul OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului – Ecosoc – Națiunile Unite)

„Ortopedia Pediatrică este Știință, Artă și Predicție” (Corespondență de la Dr. Gheorghe Burnei, Professor of pediatric orthopedics, Macta Clinic – Constanța)

„Grandes écoles scientifiques – un modèle à réinventer” (Pierre Veltz, professeur émérite à l’Ecole des Ponts ParisTech – École nationale des ponts et chaussées)

„Scriitorul” multirecidivst Rédoine Faïd („Le Roi de Belle”) specializat în jafuri armate și evadări – Spectaculoasa sa evadare din CPSF (Centrul Penitenciar de la Réau) cu un elicopter Alouette. Procesul și Verdictul. Corespondență de la Curtea cu Jurați a TJP (Tribunalul Judiciar Paris)

Traducerea (Corespondență de la Dr. Dr. Christian W. Schenk – poet și traducător trilingv brașovean, membru corespondent al Berlin-Brandenburg Academy of Sciences and Humanities, corespondent permanent și membru al Staff al Jurnalului Bucureștiului din Boppard – Renania-Palatinat, Germania). Traducerea textelor cu caracter juridic (Thomas Csinta, criminal investigation journalist, research professor in MM – mathematical modeling & in MASS – Applied Mathematics in Social Sciences)

Le vernissage de l’exposition „Icônes et poteries de Roumanie” (Corespondență de la eruditul promotor franco – român al artei vizuale est – europene Michel Gavaza, președintele prestigioasei asociații franceze de artă contemporană Soleil de l’Est, promotorul înfrățirii orașelor Brașov – ZMBv și Tours-Métropole Val de Loire)

Le 10 octobre – „Journée européenne & mondiale contre la peine de mort” avec Amnesty International, ECPM (Ensemble Contre la Peine de Mort) et le Journal de Bucarest („Le petit Parisien”)

Centrul Gifted Education. În căutare de noi colegi pentru anul academic 2023 – 2024

Revista internațională de cultură „Cervantes”: Rezumat al interviului „interzis” al profesorului – cercetător Thomas Csinta, acordat jurnalistului Geo Scripcariu, de la Radio Punct Londra