Ziarul Bursa organizează o nouă ediţie a conferinţei „Piaţa financiar-bancară”, ce va avea loc în data de 28 iunie 2023, începând cu ora 10h00, la Scenario, One Tower Floreasca, din Calea Floreasca nr. 165, etaj 17. Institutul Bancar Roman, partener educaţional al evenimentului, va oferi unui participant din sală posibilitatea de a urma, gratuit, cursul cu tema „ABC-ul Standingului Financiar-iniţiere în analiza financiară”, în perioada 4-5 iulie 2023.
Moderator – Gabriela Folcuț Director Executiv, Asociața Română a Băncilor
Panelul 1
- Sectorul financiar-bancar–din pandemie în război (consecinţe şi provocări ale sancţiunilor dintre Rusia şi Occident)
- Sistemul bancar în faţa inflaţiei şi a dobânzilor crescute
- Credite cu rate descrescătoare sau cu rate egale?
- Educaţia financiară prin programele promovate de bănci – rezultate şi efecte
- Stadiul digitalizării sistemului bancar
- Programe de finanţare pentru companii şi start-upuri
- Investiţii, fuziuni şi achiziţii în domeniul financiar-bancar
- Metode alternative pentru soluţionarea litigiilor dintre clienţi şi bănci
Panelul 2
- Listarea Hidroelectrica – impactul asupra pieţei noastre de capital
- Stadiul implementării măsurilor din PNRR pentru piaţa de capital
- Perspectivele companiilor de la BVB, în a doua parte a anului
- Reducerea numărului listărilor de la bursa noastră–cauze şi perspective
- Perspectivele fondurilor de pensii şi ale fondurilor de investiţii în contextul actual
- Oportunităţi de investiţii în a doua jumătate a anului
- Guvernanța corporativă a companiilor de stat
- Aderarea României la OCDE (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică) – implicații pentru sectorul financiar din țara noastră;
- Finanțarea companiilor prin mecanismele pieței de capital
- Soluții financiare pentru garantarea proiectelor de investiții
- Adrian Ţuţuianu, Secretar General Adjunct al Guvernului: “Procedurile de selecţie şi nominalizare a noilor administratori la companiile de stat vor avea loc în toamnă”. Mandatele actualilor administratori interimari din cadrul companiilor de stat vor continua cel puţin până la începutul anului viitor, atât timp cât, potrivit afirmaţiilor lui Adrian Ţuţuianu, Secretar General Adjunct al Guvernului, procedurile de selecţie şi nominalizare a conducerii întreprinderilor publice care ţin de administraţia centrală sau locală vor fi demarate abia în toamnă, după ce va fi pus la punct tot cadrul normativ necesar implementării noii legi privind guvernanţa corporativă care a fost aprobată recent de Parlament. „Guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice a fost o temă dezbătută mult, au fost lucruri care au fost înţelese greşit. Au fost şi proteste, de exemplu cei de la Romsilva au afirmat că vindem pădurile statului, dar legea guvernanţei corporative nu se referă în niciun caz la aşa ceva. Exista OUG 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, care a fost adoptată cu consultanţa din partea Băncii Naţionale a României, dar Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) a spus că apar mai multe dificultăţi în implementarea respectivului cadru normativ şi am constatat existenţa unei capacităţi administrative slabe a Ministerului Finanţelor cu privire la implementarea guvernanţei corporative la întreprinderile publice. Tot OECD a constatat că sunt prea multe mandate de numiri provizorii ale administratorilor, pentru 2, 4 sau 6 luni, mandate care au efect negativ asupra profitabilităţii întreprinderilor publice. De aceea am promovat un proiect de lege care a parcurs etapele de adoptare în Parlament, a fost o contestaţie la CCR, dar Curtea a repins contestatia şi aşteptăm promulgarea de către preşedintele Klaus Iohannis. Legea va intra în vigoare la 3 zile de la promulgare, după care trebuie să venim cu cadrul normativ subsecvent. Este vorba despre o hotărâre de guvern prin care vom înfiinţa Agenţia pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice, agenţie care a fost criticată, dar vă spun că această agenţie este conformă cadrului OECD şi există şi în Germania şi Israel. O altă hotărâre de guvern va fi dată pentru aprobarea normelor de aplicare a legii prin care a fost modificată OUG 109/2011. Eu cred că, undeva în toamnă, vom avea cadrul legislativ complet şi se vor putea derula procedurile de selecţii şi nominalizare a administratorilor la întreprinderile de stat care se află în subordinea administraţiei centrale şi la companiile aflate în subordinea administraţiilor locale, pe noul cadru normativ”, a spus Adrian Ţuţuianu. Secretarul General Adjunct al Guvernului a menţionat că noua lege constituie un jalon din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi că mai există un jalon legat de întreprinderile publice, anume constituirea unui tablou de bord cu indicatori financiari şi nefinanciari, cu indicatori cheie pentru măsurarea performanţei noilor administratori, tablou care va fi gata tot în cursul trimestrului IV al acestui an. Tot legat de companiile de stat, mai există în PNRR două ţinte. Una priveşte reducerea cu 50% a numirilor provizorii în cadrul tuturor întreprinderilor publice gestionate de administraţia publică centrală sau locală, iar a doua se referă la listarea la bursă a trei companii de stat până în anul 2026, companii care nu au fost stabilite încă de reprezentanţii Guvernului în negocierile cu reprezentanţii Comisiei Europene, potrivit lui Adrian Ţuţuianu.
- Gabriel Ţecheră, TTS (Transport Trade Service): „Listarea Hidroelectrica nu rezolvă problema lichidităţii”. Finalizarea listării companiei Hidroelectrica va fi un moment important, în condiţiile în care, cel puţin pentru o perioadă, una din marile probleme ale Bursei de Valori din Buureşti (BVB) va fi rezolvată măcar parţial, şi anume lichiditatea, spune Gabriel Ţecheră, director de Guvernanţă Corporativă şi Relaţii Investitori în cadrul Transport Trade Services SA (TTS). Însă, domnia sa atrage atenţia că într-un an, probabil, efectul acestei listări va dispărea. Gabriel Ţecheră subliniază: „Pe termen lung, Hidroelectrica nu rezolvă problema lichidităţii. Sperăm, însă, că prin acestă listare, vizibilitatea BVB va creşte şi vor veni investitori noi din exterior”.
- Stere Farmache: „Fondul Român de Contragarantare – contribuţie în creştere la susţinerea creditării antreprenorilor români”. Contribuţia Fondului Român de Contragarantare (FRC) la susţinerea creditării antreprenorilor români este în creştere, spune Stere Farmache, Preşedintele Directoratului Fondului. Domnia sa a afirmat: „Cred că programele care comportă o schemă de ajutor de stat sau chiar programele de garantare care se fac prin fondurile proprii ale instituţiilor de garantare, ar trebui să mute accentul şi sprijinul garantorului, al statului prin agenţii săi, pe zona de investiţii. În clipa de faţă, aceste garanţii şi credite au fost consumate pe capital de lucru, ceea ce nu este rău. Companiile au avut nevoie de lichiditate, situaţiile de criză au reclamat această necesitate, dar în perspectivă aceste programe pot deveni mai eficiente dacă se centrează spre zona de investiţii, dacă vor fi stimulente mai mari”. Stere Farmache a adăugat: „Cred că este foarte important că aceste programe au avut efecte palpabile, au contribuit pe de o parte la creşterea gradului de intermediere financiară şi cred că în perioada următoare, contribuţia Fondului Român de Contragarantare la creşterea nivelului de creditare în economie şi, bineînţeles, la creşterea accesului la finanţare a IMM-urilor, va creşte”.
- Liviu Fenoghen: „Soluţiile prin CSALB nu ar putea fi obţinute în instanţele de judecată”. Beneficiile înregistrate de consumatori ca urmare a negocierilor dintre consumatori şi bănci prin intermediul Centrului de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) depăşesc, la finalul primului semestru al acestui an, nivelul de 1 milion de euro, după cum a spus Liviu Fenoghen, directorul Centrului. Potrivit domniei sale, în prima jumătate a acestui an, CSALB înregistrează cel mai mare număr semestrial de dosare constituite (cereri trimise de consumatori şi acceptate de bănci spre soluţionare, aproximativ 2/3 din numărul total de dosare constituite în anul anterior). De asemenea, 285 de cereri au fost soluţionate amiabil de către comercianţi, după sesizarea CSALB (comercianţii au negociat direct cu consumatorii) faţă de 243 de astfel de situaţii înregistrate în intervalul similar din 2022. 1.555 de consumatori s-au adresat Centrului de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar în primele şase luni ale acestui an, (cu aproximativ 17% mai mulţi decât în aceeaşi perioadă a anului trecut) pentru identificarea de soluţii în relaţia cu băncile şi IFN-urile. Numărul de dosare constituite în primele şase luni ale acestui an (405) este cu 21% mai mare faţă de cel înregistrat în perioada similară a anului trecut (333 dosare/S1 2022). Ponderea dosarelor soluţionate şi finalizate printr-o hotărâre (prin împăcarea părţilor) depăşeşte 94 de procente, fiind cea mai bună pondere a împăcărilor din totalul negocierilor purtate de la începutul activităţii CSALB, conform domnului Fenoghen. Acesta a arătat că valoarea totală a beneficiilor rezultate în cei peste şapte ani de activitate operaţională a Centrului este de peste 9 milioane de euro, precizând că soluţiile prin CSALB nu ar putea fi obţinute în instanţele de judecată.
- Bogdan Pătru, Government Segment Lead, Mastercard România şi Croaţia: „Educaţia financiară devine o nevoie din ce în ce mai mare la nivelul societăţii”. Accelerarea implementării educaţiei financiare în societate va avea un impact pozitiv asupra întregii economii naţionale, a spus Bogdan Pătru, Government Segment Lead, Mastercard România şi Croaţia. „Sper să apuc ziua în care educaţia financiară va fi exemplu de bune-practici, în care să se spună că nivelul de educaţie financiară şi de incluziune financiară din România este un punct de reper pentru toate statele din regiune. Din păcate, în momentul de faţă suntem exact la polul opus. Dacă în pre-pandemie, educaţia financiară era un subiect ce urma a fi abordat, preluat, o temă interesantă, odată cu pandemia, cu creşterea nevoii de servicii şi produse electronice, cu creşterea fraudelor şi tentativelor de fraude, educaţia financiară devine o nevoie din ce în ce mai mare la nivelul societăţii şi trebuie să ne aplecăm mai mult asupra ei. Deşi fiecare reprezentant al industriei face eforturi şi implementează programe, la nivel colectiv vedem că toate acţiunile noastre sunt mici insule şi, deşi educaţia e un proces pe termen lung, rezultatele nu sunt cele pe care cu toţii le dorim, deoarece este nevoie de o implicare şi un sprijin mai mare din partea statului. (…) Toate eforturile industriei sunt lăudabile (…), dar trebuie să accelerăm, să dezvoltăm acţiunile întreprinse în acest sens, să contribuim cu toţii, pentru că mai devreme sau mai târziu rezultatele acestea se vor vedea şi vom asista la un beneficiu pentru întreaga economie naţională”, a spus Bogdan Pătru.
- Mădălina Teodorescu, BRD: „Băncile au oferit produse de refinanţare, încă din momentul în care dobânda de referinţă a început să crească”. Încă din momentul în care dobânda de referinţă a început să crească, băncile au oferit produse de refinanţare, spune Mădălina Teodorescu, Director General adjunct în cadrul BRD- Groupe Societe Generale. Domnia sa a afirmat: „În sistemul bancar există, de foarte mult timp, practica de a promova alternativa creditelor cu rate fixe şi rate descrescătoare. Mai mult, iar aici mă refer la BRD, noi oferim inclusiv pe parcursul duratei de creditare alternativa de schimbare de la rate fixe la rate descrescătoare, fără niciun fel de cost. În plus, încă din momentul în care dobânda de referinţă a început să crească, băncile au oferit produse de refinanţare. Această practică a fost cumva intensificată în prima parte a acestui an, atunci când am lansat posibilitatea de refinanţare cu o dobândă fixă pe trei ani de zile care se situează sub nivelul ratei de referinţă”. Mădălina Teodorescu a adăugat: “Din perspectiva trendului de piaţă, se resimte o încetinire a creditării. Există un sentiment de prudenţă, atunci când clienţii intenţionează să se îndatoreze într-un context macroeconomic impredictibil şi, cu siguranţă, o scădere a puterii de cumpărare a produselor de finanţare”. Pe de altă parte, în ceea ce priveşte economisirea, există un trend ascendent în ceea ce priveşte depozitele retailului la nivelul întregului sistem bancar. „Depozitele bancare au crescut cu 9% în aprilie 2023, faţă de aprilie 2022″, a spus reprezentantul BRD.
- Adina Călin, CEC Bank: „În 2022 am avut o creştrere a economisirii de circa 25%”. Din 2020 până în prezent, CEC Bank a înregistrat creşteri mai mari decât piaţa pe partea economisirii din partea clienţilor, spune Adina Călin, director Produse şi Servicii Bancare în cadrul CEC Bank, menţionând: „În 2022 am fost primii care am crescut dobânzile la depozite, iar de-a lungul anului le-am majorat de şase ori. La finele lui 2022 am avut o creştrere a economisirii de circa 25%. Aceeaşi strategie ne-o menţinem şi pentru 2023, astfel că în prima jumătate a anului nu am scăzut dobânda pentru zona de retail. În iunie am avut o mică ajustare pentru că dobânzile sunt în scădere pe piaţă, ceea ce este îmbucurător pentru zona de credite, dar dincolo de această mică diminuare, am operat o reducere şi în zona ratei fixe pe care o oferim la creditul ipotecar”. Oficialul CEC subliniază că, încă de când au început să crească dobânzile, instituţia pe care o reprezintă nu a modificat marjele pe care le aplică, iar toate majorările de dobândă au venit din creşterea indicilor de piaţă.
- Dumitru Nancu, FNGCIMM (Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici & Mijlocii: „Rata de default în programul IMM Invest este de 0,11%”. Programul IMM Invest a fost lansat în 2020, când una din şapte întreprinderi mici şi mijlocii (IMM) erau bancabile, iar la sfârşitul anului 2022, una din două astfel de companii erau bancabile, spune Dumitru Nancu, directorul general al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM). Conform oficialului FNGCIMM, până în prezent, prin programul IMM Invest au fost acordate un număr de 74.000 de credite, iar rata de default în acest program este de 0,11%, faţă de media bancară de 2,73%. Dumitru Nancu menţionează că garanţiile în numele şi contul statului român se cifrează la 43 de miliarde de lei-sume garantate de guvern prin Ministerul Finanţelor.
- Cosmin Călin, Director Executiv Large Corporate, Banca Transilvania: „România este vazută ca o piaţă stabilă; am depăşit stadiul de piaţă emergentă”. În ciuda crizelor suprapuse din ultimii trei ani, sistemul bancar s-a dovedit unul stabil, sprijinit şi de măsurile luate de clasa politică pentru finanţarea mediului de afaceri, ceea ce a dus în cele din urmă la stabilitatea pieţei financiare din ţara noastră, susţine Cosmin Călin, director executiv Large Corporate în cadrul Băncii Transilvania. „Anul 2022 a fost anul capitalului circulant, pentru a securiza materia primă, pentru a fixa un preţ şi pentru protejarea companiilor împotriva unor preţuri, ceea ce nu e neapărat sănătos deoarece baza creşterii economice o reprezintă investiţiile. Anul trecut investiţiile au venit timid, în semestul al doilea, şi au fost în eficientizarea energetică şi în surse alternative de energie. Anul 2023, spre deosebire de 2022, a venit încă odată cu stabilitate. Primul lucru important a fost introducerea preţului fix la energie, măsură care a dat companiilor o predictibilitate pentru investiţii. Acum ştim clar pe următorii trei ani care este preţul maxim la energie, iar acest lucru a avut un efect de domino în toată economia, efect ce se resimte momentan în inflaţie. Începând din ianuarie 2023, am constatat apariţia multor proiecte de investiţii noi. Vorbim despre companii noi care vin în România sau îşi relochează aici o parte din capacităţile de producţie. Acest lucru arată că România este văzută de investitorii respectivi ca o piaţă stabilă. Am depăşit statutul de piaţă emergentă şi există un sentiment de predictibilitate. Chiar dacă în perioada 2020-2022 am asistat la un rollercoaster şi o volatilitate imensă, numărul de companii noi înregistrate a fost în creştere şi de aceea sentimentul este destul de optimist“, a spus Cosmin Călin. Reprezentantul Băncii Transilvania a mai precizat că sistemul bancar crede că anul 2023 va fi unul bun, stabil, cu o creştere echilibrată, chiar dacă nu va fi la fel de dinamică precum aceea înregistrată în anul 2022. „Vedem o diminuare a nevoii de capital circulant, atât în agribusiness cât şi în alte sectoare, şi că există planuri de investiţii la nivel de PNRR, planuri de investiţii în infrastructură aflate în implementare în acest an, planuri care sunt mai multe decât în ultimii 25 de ani”, a precizat Cosmin Călin, director executiv Large Corporate în cadrul Băncii Transilvania.
- Gabriela Folcuţ: „Este important ca atunci când vorbim despre creditare să ne uităm şi la volumul creditelor noi”. Este important ca atunci când vorbim despre creditare să ne uităm şi la volumul creditelor noi acordate de bănci, consideră Gabriela Folcuţ, Directorul Executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), care a explicat: “Volumul creditelor noi acordate de bănci în perioada 2020-martie 2023 se cifrează la 352 miliarde lei, ceea ce reprezintă 95% din soldul creditului neguvernamental, care se ridică la 372 miliarde lei. Este important ca atunci când vorbim de creditare să ne uităm şi la volumul creditelor noi, pentru că viteza de rotaţie este destul de mare, întrucât companiile accesează credite pe termen scurt. Circa 40% dintre ele accesează împrumuturi pe termene de sub un an”. Printre altele, reprezentantul ARB a menţionat că, pe fondul dobânzilor mai ridicate, creditarea a avut de suferit, în special pe zona ipotecară: „Sperăm să existe o rederesare pe finalul acestui an – începutul anului viitor. Ne aşteptăm că anul acesta să fie unul bun din punct de vedere al creditelor acordate companiilor, atât datorită programelor guvernamentale, cât şi datorită PNRR şi a celorlalte programe de finanţare europeană”.
- Claudiu Năsui, deputat: „Acţiunea ANPC împotrivă sistemului bancar arată analfabetism economic”. Acţiunea ANPC împotriva modului de stabilire a ratelor la creditele bancare reprezintă analfabetism economic, a afirmat deputatul Claudiu Năsui, membru al Comisiei de buget, finanţe, bănci, fost ministru al Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului în guvernul Cîţu. „Remarc acţiunea de dezinformare a ANPC legată de cadrul dobânzii. Ar trebui ca întreaga clasă politică să fie mai responsabilă şi să spună că nu se poate să intervii brutal în piaţa bancară cu o astfel de chestie care arată analfabetismul economic. Dacă domnii de la ANPC nu înţeleg lucrul acesta, trebuie să întrebe la BNR sau în altă parte, despre cum este în alte state. Ce s-a întâmplat a fost o demonizare a sectorului bancar. Mă bucur că instanţele au început să suspende deciziile şi ordinele ANPC. Le recomand băncilor să investim în educaţie economică, nu doar în educaţie financiară, pentru ca oamenii să înţeleagă fenomenele, deoarece acest gen de atacuri economice să nu mai fie. E uşor să demonizezi banca, să îl demonizezi pe cel căruia îi plăteşti preţul, dar, dacă o faci, asta înseamnă sărăcirea populaţiei”, a spus Claudiu Năsui.
- Valentin Lazea, BNR: „Când rata lunară a unui credit cu dobândă variabilă depăşeşte 40% din venit, contractul trebuie renegociat”. În situaţia în care rata lunară a unui credit cu dobândă variabilă depăşeşte pragul de 40% din venitul disponibil al debitorului, acesta trebuie să-şi renegocieze contractul cu banca, susţine Valentin Lazea, economistul şef al Băncii Naţionale a României (BNR). Printre altele, specialistul a explicat care sunt diferenţele dintre împrumuturile cu dobândă fixă şi cele cu dobândă variabilă: „Pentru ratele cu dobândă fixă, nu există decât două modalităţi de eşalonare a plăţilor-una cu rate descrescătoare, variantă în care în primele luni plătim mai mult, dar durata de rambursare este mai mică şi, per total, creditul este mai ieftin şi una cu rate lunare egale, dar dezavantajul este că acest împrumut se întinde pe mai mult timp şi, la sfârşit, creditul este mai scump. Problema se complică atunci când vorbim de creditele cu dobândă variabilă. Aici, în anumite perioade dobânda va creşte, în alte perioade aceasta va scădea, astfel încât, în 20-30 de ani vor fi cel puţin 2-3 perioade de suişuri şi coborâşuri ale dobânzilor. În orice caz, în momentul în care contractăm un credit, trebuie să ne încadrăm la un nivel de sub 40% din venitul disponibil cu rata lunară. Pe măsură ce dobânda varianbila creşte, se poate ajunge cu plata la 50-60% din venit. În acest caz, contractul de credit trebuie renegociat cu banca. Această renegociere nu este purtătoare de costuri suplimentare, banca nu are voie să perceapă penalităţi în cazul creditelor cu dobândă variabilă. La împrumuturile cu dobândă fixă, instituţia de credit poate să perceapă penalităţi dacă debitorul doreşte să renegocieze dobânda. Psihologic, este de preferat să contractăm credite cu dobândă variabilă, altfel, cei mai raţionali dintre noi vom lua împrumuturi cu dobândă fixă”.
- Ştefan Nanu, Ministerul Finanţelor: „Garanţiile de stat susţin o mare parte din creditul acordat de bănci”. Garanţiile de stat susţin o mare parte din creditul acordat de bănci, mai ales pe sectorul IMM-urilor, a spus Ştefan Nanu, Directorulul General al Direcţiei Generale Trezorerie şi Datorie Publică, din cadrul Ministerului Finanţelor. Domnia sa a afirmat: „În această perioadă s-au manifestat nişte Lebede Negre, atât pandemia Covid cât şi războiul din Ucraina fiind evenimente aproape imposibil de estimat, care au contribuit foarte mult la nevoia de a crea instrumente, de a sprijini economiile. Inclusiv la Bruxelles s-au aprobat scheme de ajutor de stat, atât în contextul Covid cât şi în contextul conflictului din Ucraina. Statul Român s-a raliat la aceste măsuri şi vă pot spune că garanţiile de stat susţin o mare parte din creditul acordat de bănci, mai ales pe sectorul IMM-urilor. Doar pe schema de ajutor Covid, prin programul IMM Invest s-au acordat garanţii de stat în valoare de 31 de miliarde lei, între 2020 şi jumătatea anului 2022, iar pe schema generată de conflictul din Ucraina s-a aprobat un plafon de garantare de peste 20 de miliarde de lei. Doar anul acesta avem un plafon pentru cele trei fonduri care sunt mandatate de stat să acorde garanţii în numele şi contul statului, undeva la 12 miliarde de lei”. Ştefan Nanu a adăugat: „Este un efort foarte mare al statului, pentru că este vorba totuşi de nişte datorii contingente. Este adevărat că până în momentul de faţă, de exemplu pe schema Covid, rata de default (n.r. incapacitate de plată) este undeva la 0,45%, dar ne putem aştepta să crească, ţinând cont că aceste credite au fost acordate în perioada 2022-2022. Statul face acest efort pentru a stimula creditarea, economia”. Conform Directorului General al Direcţiei Generale Trezorerie şi Datorie Publică din Ministerul Finanţelor, există trei fonduri de garantare pe care statul le foloseşte pentru aceste programe-Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, Fondul Român de Contragarantare şi Fondul de Garantare a Creditului Rural. „De asemenea, statul are un instrument tradiţional care este Eximbank, unde există un capital de risc, prin care se oferă două tipuri de garanţii”, a completat Ştefan Nanu.
Articol asociat
Conferința „România – strategia dezvoltării” a Ziarului Bursa
In memoriam Joe Banyay. Gizeh Temple – Shriners masonic society & Shriners Hospitals for children
„Les grands concours de maths – Grandes Ecoles 2023” (Mines – Ponts – Les Sujets)
Parteneriat Jurnalul Bucureştiului
Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida 
