Acasă Editorial Jurnalul Bucureștiului Conferința Științifică Națională de Toamnă a AOȘR (Academia Oamenilor de Știință din...

Conferința Științifică Națională de Toamnă a AOȘR (Academia Oamenilor de Știință din România), cu tematica „Rolul inteligenței artificiale în dezvoltarea durabilă a României” – Iași 2024 (cu Jurnalul Bucureștiului) cu participarea Prof. dr. Narcis Zărnescu (scriitor, critic și istoric literar, secretar științific al Secției X – Filozofie, Teologie și Psihologie) membru în Staff al Jurnalului Bucureștiului

De către
Thomas Csinta, Chief Editor J-B (Journal of Bucharest), Private investigator & Press attached OADO (Organization for Human Defence-United Nations-Ecosoc) Paris
-
556
2

Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe

Jurnalul Bucureștiului. On line Newspaper publishing almost everything to be well informed. That’s our main and only purpose! Jurnalul Bucureștiului aims to be an online newspaper for information and debate of citizens’ problems and events. The principles that will be at the basis of this publication are: a) Democracy cannot exist without opposition, b) Elected representatives are our representatives and not our masters, c) Criticism fosters progress, d) Free speech-an important factor in correcting the deviations of power.

Cartea „Mireasa și alte povestiri” – Simona-Nicoleta Lazăr-Țigău (poet, scriitor PhD Candidate, corespondent permanent al Jurnalului Bucureștiului)

În perioada 23 septembrie–24 septembrie 2024, va avea loc, la Iași, Conferința Științifică Națională de Toamnă a Academiei Oamenilor de Știință din România, cu tematica „Rolul inteligenței artificiale în dezvoltarea durabilă a României”. Cea de a 36-a ediție a Conferinței se va desfășura la Complexul Unirea Iași și este organizată de către AOSR, Filiala AOSR Iași, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași și Universitatea „Apollonia” din Iași.

Program detaliat și volum de rezumate – Iași 2024 (integral, in format pdf) 

Academia Oamenilor de Știință din România (AOȘR) este continuatorul și unicul legatar al Academiei de Știinte din România (1935–1948) și al Asociației Oamenilor de Știință din România (înființată prin HCM nr. 1012/30 mai 1956), care în 1996 și-a schimbat titulatura în Academia Oamenilor de Știință din România. În anul 2007 a fost adoptată Legea nr. 31-15 ianuarie 2007 privind reorganizarea și funcţionarea AOSR. Printre membrii de onoare ai ASR s-au numărat următorii laureați ai premiului Nobel (conform Buletinului nr 11.1943 al ASR): Louis de Broglie, Jean Perrin (fizicieni francezi), Max Born, Werner-Karl Heisenberg (fizicieni germani), Paul Sabatier (chimist francez), Hans Fischer, Friedrich Bergius (chimisti germani), Paul Karrer (chimist elveţian) şi George Emil Palade (medic român), membru al AOSR. Conform evaluării instituționale Scimago/Elsevier, bazată pe vizibilitatea științifică internațională a membrilor săi, AOSR ocupă locul 22/România și 775/lume în clasamentul instituțiilor de cercetare și învățământ superior.În România, conform cu prevederea din Legea privind organizarea și funcționarea Academiei Române, preluată în art. 10, aliniat (3), din statutul Academiei Române „Titlul de academician poate fi folosit numai de membrii ai Academiei Române”. Prin urmare, acesta nu poate fi folosit de membrii Academiei de Științe din România.

Mediul ştiinţific românesc în care a apărut Academia de Ştiinţe din România

Descătuşând energiile creatoare, Unirea din 1918, precum şi politica statului român au permis, în ciuda unor obstrucţii şi neîmpliniri, o solidarizare a provinciilor şi o participare la viaţa culturală a tuturor cetăţenilor, indiferent de etnie, limbă şi religie. Accelerarea procesului de modernizare a ţării a avut ca efect creşterea rolului învăţământului, ştiinţei, culturii şi artei. Participarea activă a României la viaţa internaţională, circulaţia liberă de valori au asigurat prezenţa activă a oamenilor de ştiinţă români la marile congrese şi conferinţe internaţionale, obţinerea unor brevete şi traducerea unor lucrări în limbi de circulaţie internaţională, care au putut intra astfel în patrimoniul intelectual al Europei şi al lumii. Tânăra Românie Mare avea nevoie de aportul ştiinţei şi tehnicii, dar fondurile necesare pentru constituirea unei baze materiale adecvate (laboratoare, aparatură, biblioteci etc.) erau alocate cu zgârcenie, deoarece, pe de o parte, mijloacele materiale disponibile erau limitate de urmările nefaste ale războiului, iar pe de altă parte, nu se formase încă o înţelegere a nevoilor specifice ştiinţei. Marele chimist Petru Poni în „Amintirile” sale ilustrează plastic situaţia generată de greutăţile care existau după 1918 în calea promovării ştiinţei: „Nouă ne lipsea totul. Nu aveam nici colecţii, nici aparate, nici materialul cel mai elementar de experimentare, nici cărţi sau reviste din care să aflăm cel puţin ceea ce alţii, mai favorizaţi decât noi, lucrează în alte ţări”. (Figuri de chimişti români).

Academia Română şi Consiliul Naţional al Cercetării. Academia Română, prin activitatea membrilor săi, dar şi prin efectul catalizator manifestat în viaţa ştiinţifică românească, s-a impus ca cel mai înalt for naţional de consacrare ştiinţifică şi culturală a ţării. La 1 iunie 1920, Academia Română a aprobat cererea Secţiunii Ştiinţifice de a adera la Comitetul Internaţional de Cercetări de la Bruxelles, iar la 29 mai 1937 se votează înfiinţarea Consiliului Naţional al Cercetării, „organ îndrumător şi consultativ al statului în toate chestiunile în care cuvântul ştiinţei pure sau aplicate trebuie ascultat după exemplul instituţiilor similare din ţările Europei Occidentale şi transoceanice” (Istoria Academiei Române în date).

Colecţia „Monografia ştiinţifică”. La 11 martie 1938, Academia Română a anunţat înfiinţarea colecţiei „Monografia ştiinţifică”, precizând că „fiecare volum va forma un tot, dând elementele de pregătire clasică pentru cercetările actuale, în fiecare an urmând să se scoată maximum patru volume” (Istoria Academiei Române în date).

Implicarea Fundaţiilor Regale. Fundaţiile Regale („Principele Carol”– 1921, „Regele Ferdinand I”-1925, „Fundaţia pentru Literatură şi Artă Carol al II-lea”- 1933) au contribuit la dezvoltarea culturii, inclusiv la răspândirea ştiinţei. Dovezi ale implicării Fundaţiilor Regale în viaţa ştiinţifică a ţării sunt publicarea „Revistei Fundaţiilor Regale” (1934-1938) care a oferit o perspectivă diversă a planurilor de cultură reprezentate de: economie, sociologie, ştiinţă şi lingvistică, filosofie şi estetică, muzică şi istorie literară, precum şi constituirea „Bibliotecii Enciclopedice”, colecţie de publicaţii editată de „Fundaţia pentru Literatură şi Artă Carol al II-lea”, care a urmărit să pună la îndemâna tuturor cunoştinţe şi informaţii de o înaltă popularizare a ştiinţei. (sursa: Materiale de istorie şi muzeografie)

Consiliul științific al AOSR este format din: Prezidiul, Preşedinţii celor 13 secţii ştiinţifice și Preşedinţii filialelor

Filiale

Controversă. Cine sunt oamenii de știință din AOSR, academia fantomă care va fi finanțată de la bugetul de stat

Cu 4 ani în urmă, Camera Deputaților a dat votul final pentru finanțarea Academiei Oamenilor de Știință din România (AOSR), instituție populată de profesori pensionari, politicieni și prelați. Președintele acestei instituții încasa atunci o indemnizație de 21.840 Ron/lună. În general, membrii acestei instituții de cercetare sunt profesori ieșiți la pensie, politicieni sau personaje controversate. Conducerea AOSR era asigurată atunci de președintele Prof. univ. dr. ing. Alexandru Adrian Badea, de vicepreședinții Dr. Ing. CP1  Ion Basgan (2010-2020, decedat pe 6 aprilie 2020) și Prof. univ. dr. fiz. Doru Sabin Delion, secretar științific fiind Dr. mat. CP1 Dan Tiba. Vicepreședinții și secretarul erau remunerați cu câte 16.640 Ron/lună.

AOSR a publicat anul trecut (în 2019), pe propriul site, lista cu salariile primite de angajații Academiei, salarii cuprinse între 21.840 Ron, în cazul președintelui instituției, până la tehnoredactor II, care primește 3.820 Ron salariu de bază, plus sporuri. Potrivit documentului, președintele are o indemnizație de 21.840 de lei pe lună, vicepreședintele și secretarul știintific, câte 16.640 Ron/lună. Un șef de serviciu are un salariu de bază de 6.160 Ron/lună, la care se adaugă sporuri de 758 Ron, vouchere de vacanță în valoare de 1.450/Ron, indemnizație de hrană de 347 Ron și indemnizația lunară pentru titlul de doctor de 950 de lei. În total, 8.200 Ron/lună, plus voucherul de vacanță care se oferă o singură dată pe an. Toate, decontate din banii de la bugetul de stat. Un consilier are un salariu de 4.571 Ron/lună, la care se adaugă sporuri de 583 Ron/lună și indemnizația de hrană de 347 Ron. Dacă cel angajat are și titlul științific de doctor, primește în plus 950 de lei pe lună. Astăzi, prezidiul este format din  Prof. univ. dr. ing. Adrian Alexandru Badea (președinte de onoare),  Prof. univ. dr. ing. Doina Banciu (președinte),  (Prof. univ. dr. ing. Anton Hadăr (vicepreședinte), Prof. univ. dr. Viorel Jinga (vicepreședinte), Prof. univ. dr. ing. Petru Andea (secretar științific).

AOSR a rămas fără finanțare după ce, în iarna anului trecut, Guvernul și-a asumat răspunderea pe legea bugetului de stat și astfel a trecut un amendament al USR care spunea că Academia se finanțează din resurse proprii. Refinanțarea de la bugetul de stat a Academiei Oamenilor de Știință din România (AOSR) s-a făcut printr-un artificiu, după ce mai mulți deputați și senatori de la PSD, Pro Romania și PNL au constat că Academia și-a schimbat sediul, așa că s-au gândit că ar fi bine să modifice legea de organizare a instituției. În Comisie, depuatat PNL Florica Cherecheș a introdus un amendament „otrăvit”. „Prin derogare de la prevederile art. 35 din Legea nr. 5/2020 a bugetului de stat pe anul 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, până la data de 31 decembrie 2020, finanțarea cheltuielilor Academiei Oamenilor de Știință din România se asigură din subvenții acordate de la bugetul de stat”. Cum motiva doamna deputat acest amendament? „În anii anteriori, cheltuielile de finanțare ale AOSR au fost în totalitate asigurate de la bugetul de stat (cca. 6-10 milioane lei anual), iar veniturile proprii, conform legilor bugetare anuale, au fost virate la bugetul de stat. AOSR se bucură de o largă recunoaștere națională”. Legea a trecut de Senat și pe 3 iunie 2020 Camera Deputaților a dat votul final. Propunerea legislativă a fost votată cu o largă majoritate, atât de PSD, PNL, UDMR, Pro Romania, rezultatul final fiind: 273 pentru, 29 contra și 17 abțineri. Ulterior legea a fost trimisă la președinte pentru promulgare.

Statul la Stat. Așa-zișii academicieni, membri ai AOSR, primesc indemnizații de la stat, dar vor și alte privilegii de demnitari 

sedinta a aosr

Articole asociate

Congresul Internațional al Universității Apollonia din Iași Ediția XXXIV – „Pregătim viitorul promovând excelența”. Corespondență de la Pompiliu Comșa (Prof. univ. asoc. Univ. Apollonia, directorul ziarelor Realitatea & Timpul – parteneri media ai Jurnalului Bucureștiului & directorul executiv al Trustului de Presă Pompidu – Iași), membru al Staff al Jurnalului Bucureștiului

Congresul Internațional al Universității „Apollonia” din Iași – Ediția XXXIII (2 – 5 martie 2023). Le Congrès International de l’Université Apollonia d’Iassy (33e édition) en Roumanie. Corespondență de la Pompiliu Comșa (Prof. univ. asoc. Univ. Apollonia, directorul ziarului Realitatea – partener media al Jurnalului Bucureștiului & directorul executiv al Trustului de Presă Pompidu – Iași), membru al Staff al Jurnalului Bucureștiului

Iași – din nou capitala cercetării naționale și internaționale (Corespondență de la Pompiliu Comșa prof. univ. asoc. Univ. Apollonia, directorul ziarelor Timpul și Realitatea – partener media al Jurnalului Bucureștiului & directorul executiv al Trustului de Presă Pompidu – Iași, membru al Staff al Jurnalului Bucureștiului)

„Târgu’ Ieșilor” – prin intermediul Universității Apollonia – din nou Capitala Culturală a Cercetării Internaționale. Corespondență de la Pompiliu Comșa (Prof. univ. asoc. Univ. Apollonia, directorul ziarului Realitatea – partener media al Jurnalului Bucureștiului & directorul executiv al Trustului de Presă Pompidu – Iași), membru al Staff al Jurnalului Bucureștiului

Congresele internaționale ale Universității „Apollonia” din Iași – 2020 și 2022 (prof. univ. dr. Thomas CSINTA). Les Congrés internationaux de l’Université „Apollonia” de Jassy – 2020 et 2022 (Reserach professor Thomas CSINTA)

Nota redacției

„Sesiunea științifică anuală a Academiei Germano-Română din Baden-Baden – 2024” (Deutsch – Rumänische Akademie Baden-Baden e.V. – Rumänisches Institut – Rumänische Bibliothek Freiburg e.V., Landul Baden – Würtenberg, Germania) la Casa de cultură „Friedrich Schiller” din București (partener cultural – educațional al Jurnalului Bucureștiului)

„Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de înățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Subiectele de concurs (Modelizare matematică) – 2024 pentru doctori în științe (matematice)

„Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) și cele de „Concours de l’ Agrégation” din anii 2017 – 2023

Corrigé du „Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Soluții & Raportul Juriului pentru Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) și cele de „Concours de l’Agrégation” din anii 2017 – 2023

  • Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…

  • Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, “Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet (“Volpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…

ARTICOLE SIMILAREDE LA ACELAȘI AUTOR