1.jpg)
Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe
Jurnalul Bucureștiului. On line Newspaper publishing almost everything to be well informed. That’s our main and only purpose!Jurnalul Bucureștiului aims to be an online newspaper for information and debate of citizens’ problems and events. The principles that will be at the basis of this publication are: a) Democracy cannot exist without opposition, b) Elected representatives are our representatives and not our masters, c) Criticism fosters progress, d) Free speech-an important factor in correcting the deviations of power.
Cea de-a IV-a ediţie a Congresului Naţional al Istoricilor Români (CNIR) s-a desfăşurat la Chişinău şi Suceava, în perioada 28-31 august 2024, în premieră. Evenimentul a fost organizat de către Universitatea de Stat din Moldova (USM), Universitatea ,,Ştefan cel Mare” din Suceava, Academia Română şi Comitetul Naţional al Istoricilor Români, cu susţinerea financiară a Departamentului pentru Relaţia cu Republica Moldova (DRRM) al Guvernului României.
La această reprezentativă reuniune ştiinţifică au participat figuri ilustre ale ştiinţei istorice, cadre didactice şi cercetători consacraţi, circa 500 de reprezentanţi ai celor mai prestigioase instituţii preuniversitare, universitare şi academice din Republica Moldova, România şi alte ţări. În contextul creşterii vertiginoase a numărului publicaţiilor de specialitate din ultimul deceniu, evenimentul se doreşte a deschide noi oportunităţi de comunicare interprofesională şi transdisciplinară, contribuind, astfel, la îmbunătăţirea şi promovarea cercetării româneşti în domeniul istoriei, precum şi la o mai accentuată prezenţă a istoricilor în spaţiul public, spune Prof. univ. dr. Ştefan Purici, Prorector cu imaginea universităţii, relaţii internaţionale şi dezvoltare europeană la Universitatea ,,Ştefan cel Mare” din Suceava.
– Marti, 27 august, Chișinău
- Sosirea și primirea participanților
- 19h00–Cină festivă
– Miercuri 28 august–Chișinău (Palatul Republicii)
- 08h00–11h30–Înregistrarea participanților, deschidere oficială, prelegeri în plen
- 11h30–12h30–Prânz
- 13h00–17h00–Lucrări pe secțiuni/teme majore/lansări de carte
- 18h00–Plecare spre Suceava (Ro)
- 19h00–Cina
– Joi 29 august–Suceava
- 08h00–09h30–Micul dejun
- 08h00–10h00–Înregistrarea participanților
- 10h00–10h30–Deschidere oficială
- 10h30–11h30–Prelegeri în plen
- 11h30–11h45–Pauză
- 11h45–13h15–Lucrări pe secțiuni/teme majore/lansări de carte
- 12h30–15h00–Prânz
- 15h00–16h30–Lucrări pe secțiuni/teme majore/lansări de carte
- 16h30–16h45–Pauză
- 16h45–18h00–Lucrări pe secțiuni/teme majore/lansări de carte
- 19h00–Cocktail
– Vineri, 30 august– Suceava
- 08h00–09h30–Micul dejun
- 10h00–11h30–Prelegeri în plen
- 11h30–11h45–Pauză
- 11h45–13h15–Lucrări pe secțiuni/teme majore/lansări de carte
- 12h30–15h00–Prânz
- 15h00–16h00–Închiderea CNIR
- 19h00–Cina festivă
– Sâmbătă, 31 august–Suceava
- 08h30–09h30–Micul dejun
Printre partenerii ediţiei din 2024 a CNIR se numără Ministerul Educaţiei şi Cercetării al Republicii Moldova, Ministerul Educaţiei din România şi Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chişinău. Menționam că ediţiile precedente ale Congresului au avut loc în România: Cluj-Napoca (2016), Iaşi (2018) şi Alba-Iulia (2022). Proiectul „Congresul Naţional al Istoricilor Români a IV-a ediţie 2024, Chişinău-Suceava” a fost finanţat de Departamentul pentru Relaţia cu Republica Moldova (DRRM) şi implementat de Universitatea de Stat din Moldova.
Congresul Național al Istoricilor Români (CNIR) a constituit cadrul unei dezbateri profesionale oneste, menite să producă o evaluare critică a întregii noastre producții istoriografice. Pornind de la aceste premise, istoricii români au reusit să își împărtășească experiențele la nivel internațional, mai ales că un loc central în contextul evenimentului va fi alocat specialiștilor consacrați de la marile universități și centre de cercetare din străinătate. Aceștia și-au expune, în cadrul sesiunilor plenare, analize specializate privind modul în care producția istoriografică românească își găsește astăzi reflectarea la nivel mondial. Președinte de onoare al Congresului Național al Istoricilor Români (CNIR), din ediția 2024, a fost Acad. Alexandru Zub, director onorific al Institutului de Istorie „A. D. Xenopol” din Iași, al Academiei Române. Președinții Comitetului Științific al manifestării au fost: Acad. Prof. univ. dr. Ioan Aurel Pop, Președintele Academiei Române; Acad. Prof. univ. dr. Ion Tighineanu, Președintele Academiei de Științe a Moldovei; Prof. univ. dr. Igor Șarov, Rectorul Universității de Stat din Moldova și Prof. univ. dr. Mihai Dimian, Rectorul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava.
Participanții la lucrările CNIR au avut posibilitatea să audieze intervențiile în plen susținute de: Acad. Ioan-Aurel Pop, „O paralelă între două țări ale Țării: Transilvania și Basarabia”, Acad. Alexandru Zub, „Câteva cuvinte despre Istoriografia de astăzi”, Acad. Victor Spinei, „Întemeierea Statului medieval Moldova”, Dr. Gheorghe Cojocaru, „Congresul al III-a al Uniunii Scriitorilor din RSS Moldovenească: context, dezbateri, semnificații și impact”, Acad. Prof. univ. dr. Ioan Bolovan, „Avram Iancu: adorare, contestare și valorizare”, Prof. univ. dr. Bogdan Murgescu, „O problemă neglijată. Evoluția istorică a capabilității oamenilor de a-și determina existența”, Acad. Prof. univ. dr. Gheorghe Cliveti, „„Idei conducătoare” în sinteza istorică xenopoliană””. Dintre prezentarile pe secțiuni am reținut „Situația din Basarabia în analiza armatei române (ianuarie–martie 19180)”, Alin Spânu, „Decanii capitoliului catedral din Oradea în secolul al XIV-lea”, Ostahie Traian, Universitatea din Oradea, „Avram Iancu și Marea Adunare Națională de la Blaj”, Tiberiu Tănase și Aurel David, Academia Română, Divizia de Istoria Științei.
Dintre prezentările de cărti interesante menționăm: Ioan–Aurel Pop, „Moldova Medievală vazută din Translilvania”, Iași editura Junimea, 2024; Ion Giurcă, Liviu Corciu, Tatar Bunar-1924, Documente, Mihai Nicolae, „Călătorii Identitare. Românii megieși, București”, editura Universul Academic, 2021, 2024; Liviu Boar, „Arhiviști ardeleni”; „Dicționar bibliografic. Ediția a III-a adăugită și revizuită”, Târgu Mureș, editura University Press, 2024. Au fost prezente cu standuri de cărți editurile Militară, Editura Prospexi-Dorohoi şi Editura Concordia Arad cu multe noutăţi editoriale. CNIR s-a încheiat cu adoptarea de către toți participanții a unei declarații prin care s-a susținut integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europenă.
Lect. univ. dr. Tiberiu Tanase, secretar DIS (Divizia Istoria Științei)– CRIFST (Comitetul Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii)
Drd. Ostahie Traian – Universitatea din Oradea
Articole asoiate
Lucrări intelligence
„Puterea de la Puterea informațiilor la Puterea în Intelligence”(Tiberiu Tănase-coordonator, autori Ovidiu Boureanu și Petru Ștețcu, Editura Concordia, Arad, 2024)
Recenzie. Noua carte apărută la editura Concordia reprezintă un amplu proiect documentar și documentat asupa unui subiect prezent în viață, în societate și istoria umanității și anume „Puterea” privită din mai multe puncte de vedere. Aceasta se bazează pe o amplă documentare și bibliografie privind puterea–pornind de la termenul, concept semnificații și domenii în care este prezentă dar și modalitați de raportate privind importanța acesteia în diverse domenii și situații. Pe parcursul celor XV capitole autorii de prezintă multe și intresante noutăți privind termenul și conceptul de putere pornind de la Introducere (p. 13), la definiții–care încep cu clasica întrebare „Ce este puterea?” cu raspuns pornind de la Dex la conceptul puterii, fețele puterii, dar și la puterea ca decizie sau puterea ca preluare a controlului.
Sunt prezentate și fețele puterii, care sunt sunt autoritatea și legitimitatea. Foarte interesanta lucrare debutează cu un prim capitol unde în Secțiunea a 3-a avem informații documentate despre „Putere” versus „Autoritate”, „Ce este puterea?”„Care este autoritatea?” Dar și diferența dintre putere și autoritate. De menționat tot aici în Secțiunea a 4-a se fac referirila la Dominație versus Autoritate iar în Secțiunea a 5-a unde sunt prezentate Puterea, politica și statul. Sunt importante raspunsurile la întrebarile cum ar fi Ce este puterea politica?.De mare interes este și Secțiunea a 9-a, al aceluiaș prim capitol care tratează Analiza Puterii și se referă la Analiza SWOT (slăbiciuni, oportunități și amenințări). Urmează un important capitol și anume cel referitor la Puterea Mondială ce conține referiri puterea mondială și scopul acesteia, Guvernul Mondial,Organizarea Piramidei Puterii la p.81.
Întalnim și alte capitole foarte importante cum este cel referitoar la „Puterea informației” (p. 129), și în mod deosebit la conceptul de informație, dar și considerații despre puterea informației, precum și despre puterea informației într-o societate liberă. Importante sunt referințele la „Puterea militară” (p. 255) în ceea ce privește evoluţia marilor puteri. Astfel, Secțiunea a 2-a tratează un aspect absolut de interes pentru puerea statelor și anume despre țările cu cele mai mari armate din lume și despre cele mai mari puteri militare din lume. Important este și capitolul ce prezintă „Puterea Economică” (p. 279) cu referiri la „Puterea pieței” legate de noțiunile „Ce este puterea de piață?” Înțelegerea puterii pieței cu exemplu de putere de piață și structurile de putere ale piețelor până la prezentarea conceptele de putere și emergență.
De subiniat capitolele ce urmează despre „Puterea politică” (p. 307) pornind de la definiția puterii politice. Ce este politica și cum funcționează? Conceptul de putere politică puterea alienată și conținut și trăsături ale puterii politice și Autoritatea și Legimitatea politică. Cel de–al X–lea Capitol se referă la „Puterea Mass-Media” pornind de la definirea presei, evoluția presei în decursul timpului., funcțiile presei. Presa, a patra putere în stat, „Comunicarea politică”, și când puterea ascultă de presă, dar și despre libertatea presei. Acest capitolul este urmat de alte capitole de mare interes și anume „Puterea organizației” și foarte important „Puterea intelligence”-ului. Aici se fac referiri la „Ce este Intelligence?” Dar și la Puterea în intuiție și decizie în activitatea de intelligence.
Trebuie menționat că importanţa activităţii intelligence pentru orice stat-naţiune este în mod direct legată de ameninţările şi vulnerabilităţile la nivel local, regional şi global, de rolul aspectelor politico-militare şi economice pe scena internaţională, precum şi de atitudinile liderilor faţă de structurile de intelligence şi securitate naţională. Unele din cele mai importante aspecte şi tendinţe care vor caracteriza şi influenţa mediul şi organismele de intelligence ale statelor-naţiune în secolul XXI ar putea fi „Forța cunoaşterii”, prioritară, dar și esentială și se va baza pe informații. În prezent cunoaşterea are valoare, iar intelligence adică informația strategică este putere. Cunoaştere fără intelligence nu poate exista, la fel cum un intelligence calitativ nu poate să se manifeste fără cunoaştere. Deoarece cunoaşterea este astăzi cel mai important şi util element al competitivităţii la nivel global şi devine cea mai importantă resursă a unei naţiuni, am putea afirma că se naşte o nouă componentă, anume „intelligence-ul cunoaşterii”, care devine astfel elementul complementar al domeniului intelligence-ului și esențial puterii. Deci, putem afirma că „Puterea” se mută acum dinspre state-naţiune, spre state-piaţă şi mai nou spre state-reţea. Adică dinspre state spre grupuri unite în reţele, dinspre legile fizicii şi puterea fizică spre legile cibernetice şi puterea creierului („brain power”), iar paradigma „cine are informaţia deţine puterea”
- Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…
- Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, “Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet (“Volpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…
