Acasă Justiție Crearea unui mediu online mai sigur pentru copii. Infracțiunea de Cyberbullying (Corespondenţă...

Crearea unui mediu online mai sigur pentru copii. Infracțiunea de Cyberbullying (Corespondenţă de la Lordul, Amiral Prof. dr. avocat Florentin Scaleţchi, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite)

Material video de informare și conștientizare a fenomenului de cyberbullying realizat de elevi din cadrul cercului Agenția de Presă & New Media de la Palatul Copiilor Tulcea. Poate fi o resursă uitilă pentru profesorii diriginți, ca punct de plecare pentru o dezbatere cu elevii, atât din ciclul gimnazial, cât și din cel liceal.

În era digitală de astăzi, aflată în continuă evoluție, copiii cresc într-o lume interconectată în care internetul joacă un rol central în viața lor, iar asigurarea unui mediu online sigur pentru copii nu este doar o chestiune de confort sau de tehnologie, ci și un aspect crucial legat de drepturile omului. Copiii au dreptul la confidențialitate, la exprimare și la acces la informație. Protejându-i pe cei mici de conținut inadecvat sau de interacțiuni dăunătoare în mediul online, contribuim la respectarea acestor drepturi fundamentale. De asemenea, promovăm dezvoltarea sănătoasă a copiilor, sprijinindu-i în explorarea lumii digitale într-un mod responsabil și educativ. În timp ce lumea online oferă nenumărate oportunități de învățare, creativitate și divertisment, ea prezintă, de asemenea, diverse riscuri. Protejarea copiilor online este o responsabilitate comună care implică părinții, educatorii, companiile de tehnologie și factorii de decizie politică. Crearea unui mediu online mai sigur pentru copii necesită o abordare pe mai multe planuri care să abordeze aceste domenii-cheie:

  • Îndrumarea și educația părinților: părinții joacă un rol crucial în a-și învăța copiii despre siguranța online. Aceștia ar trebui să se angajeze în conversații deschise și continue despre beneficiile și potențialele pericole ale internetului. Părinții sunt în măsură să stabilească reguli și limite adecvate vârstei pentru utilizarea internetului, să-i educe pe copii cu privire la riscurile împărtășirii de informații personale online, să încurajeze gândirea critică și scepticismul cu privire la conținutul online, să utilizeze instrumente de control parental și software de monitorizare pentru a supraveghea activitățile online ale copiilor lor.
  • Educația în domeniul digital: instituțiile de învățământ ar trebui să integreze programe de alfabetizare digitală în curriculum. Copiii trebuie să fie învățați cum să navigheze în siguranță în lumea online. Educația privind alfabetizarea digitală ar trebui să includă: recunoașterea și abordarea amenințărilor online, cum ar fi hărțuirea cibernetică, învățarea modului de a proteja informațiile personale și viața privată, înțelegerea implicațiilor partajării conținutului online, dezvoltarea abilităților de gândire critică pentru a evalua sursele online.
  • Platforme mai sigure și verificarea vârstei: companiile tehnologice și platformele de socializare au responsabilitatea de a oferi copiilor medii online mai sigure. Acest lucru include: implementarea unor măsuri stricte de verificare a vârstei pentru a restricționa accesul la conținut nepotrivit vârstei, dezvoltarea unor sisteme de raportare ușor de utilizat pentru conținutul dăunător sau abuziv, revizuirea și îmbunătățirea periodică a algoritmilor de moderare a conținutului, restricționarea colectării de date și a publicității direcționate pentru utilizatorii minori.
  • Standardele și reglementarea comunității online: guvernele și organismele de reglementare ar trebui să stabilească orientări și reglementări clare pentru platformele și serviciile online. Acest lucru implică: aplicarea unor standarde de conținut adecvate vârstei pentru a proteja copiii de materialele dăunătoare,  tragerea la răspundere a platformelor pentru asigurarea unui mediu sigur pentru utilizatorii tineri. impunerea de sancțiuni pentru platformele care nu reușesc să protejeze copiii online.
  • Comunități de susținere: crearea unor comunități online de susținere este esențială pentru bunăstarea copiilor. Aceasta poate include: promovarea unui comportament online pozitiv și descurajarea hărțuirii cibernetice, încurajarea sprijinului între colegi și a intervenției atunci când se observă un comportament dăunător, promovarea unor medii în care copiii să se simtă în siguranță atunci când raportează incidente de abuz online.
  • Cercetarea și inovarea în curs de desfășurare: este nevoie de cercetare și inovare continuă pentru a ne adapta la peisajul digital în continuă schimbare. Aceasta include: dezvoltarea de noi tehnologii și instrumente pentru a spori siguranța online, efectuarea de cercetări privind impactul tehnologiilor digitale asupra bunăstării mentale și emoționale a copiilor, colaborarea cu experții pentru a rămâne informați cu privire la amenințările online emergente
  • Cooperarea la nivel mondial: amenințările online nu cunosc frontiere, iar cooperarea internațională este crucială. Țările ar trebui să colaboreze pentru a: împărtăși cele mai bune practici și politici pentru protecția online a copiilor, să stabilească o abordare coordonată pentru a aborda problemele transfrontaliere online, să colaboreze cu organizațiile internaționale pentru a stabili standarde globale pentru siguranța online a copiilor.În concluzie, crearea unui mediu online mai sigur pentru copii necesită eforturi colective din partea părinților, a educatorilor, a companiilor de tehnologie, a factorilor de decizie politică și a comunității în general. Acordând prioritate alfabetizării digitale, platformelor adecvate vârstei și comportamentului online responsabil, îi putem ajuta pe copii să profite la maximum de internet, protejându-le în același timp bunăstarea. Într-un peisaj digital în continuă evoluție, colaborarea și vigilența continuă sunt esențiale pentru a asigura o lume online mai sigură pentru cei mai tineri membri ai societății noastre.

Corespondenţă de la Lordul, Amiral Prof. dr. avocat Florentin Scaleţchi, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite

Articole asociate

Violența și bullying-ul în școli – un pericol iminent pentru societatea civilă (Corespondență de Lordul Prof. dr. avocat Florentin Scaleţchi, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–OADO – ONU – Ecosoc)

Violența domestică, o realitate dureroasă (Corespondență de Lordul Prof. dr. avocat Florentin Scaleţchi, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–OADO–Ecosoc–ONU)

Discriminarea rasială (etnică) și de gen (sexuală) în sistemul de justiție penală. Discriminarea pozitivă (Corespondenţă de la Lordul, Amiral Prof. dr. avocat Florentin Scaleţchi, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite)

Traficul și exploatarea persoanelor vulnerabile, o realitate înfricoșătoare, dar și un apel la acțiune și solidaritate. „Ziua europeană de luptă împotriva traficului de persoane” (Corespondenţă de la Lordul, Amiral Prof. dr. avocat Florentin Scaleţchi, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite)

Traficul și consumul de droguri (stupefiante) – O provocare globală în creștere (Corespondenţă de la Lordul, Amiral Prof. dr. avocat Florentin Scaleţchi, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite)

In memoriam „Ground Zero” (The Pile) – New York. Comemorarea zilei de 11 Septembrie (Corespondenţă de la Lordul, Amiral Prof. dr. avocat Florentin Scaleţchi, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite)

Articolele Lordului Florentin Scaletchi în Jurnalul Bucureştiului Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO)

Bibliografie

Crearea unui mediu online mai sigur pentru copii

Drepturile și siguranța copiilor în mediul online – Ghidul pentru profesori

Nota redacției. Noua strategie a UE pentru protejarea și capacitarea copiilor în mediul online. Noua strategie europeană pentru un internet mai bun pentru copii (Better Internet for Kids-BIK+), cu scopul de a îmbunătăți serviciile digitale adaptate vârstei și de a se asigura că fiecare copil este protejat, capacitat și respectat online a fost adoptată de către Comisie pe 11 mai 2022. În ultimii zece ani, s-au schimbat dramatic atât tehnologiile digitale, cât și modul în care copiii le utilizează. Majoritatea copiilor își utilizează zilnic telefoanele inteligente și aproape de două ori mai mult decât în urmă cu zece ani. De asemenea, copiii încep să le folosească de la o vârstă mult mai fragedă (a se vedea EU Kids online 2020). Dispozitivele moderne oferă oportunități și avantaje, permițându-le copiilor să interacționeze cu ceilalți și să învețe online, fiind totodată un mijloc de divertisment. Însă aceste avantaje nu sunt lipsite de riscuri, și anume pericolul de a fi expuși la dezinformare, la hărțuirea cibernetică (a se vedea studiul JRC) sau la conținuturi dăunătoare și ilegale, de care copiii trebuie să fie protejați. Noua Strategie europeană pentru un internet mai bun pentru copii vizează furnizarea de conținuturi și de servicii online accesibile, adaptate vârstei și informative, care să fie în interesul superior al copiilor.

  • Margrethe Vestager, vicepreședinta executivă responsabilă cu „O Europă pregătită pentru era digitală”, a declarat: Fiecare copil din Europa merită să crească într-un mediu digital sigur și stimulator. Prin această nouă strategie, dorim să sprijinim accesul copiilor, în special al celor aflați în situații vulnerabile, la dispozitive și competențe digitale, dorim să combatem hărțuirea cibernetică și să îi protejăm pe toți copiii de conținuturi online dăunătoare și ilegale. Aceste obiective sunt în concordanță cu valorile noastre fundamentale și cu principiile digitale.
  • Dubravka Šuica, vicepreședinta pentru democrație și demografie, a declarat: Grație noii strategii pentru un internet mai bun pentru copii, aceștia se vor bucura de aceleași drepturi atât online, cât și offline; niciun copil nu va fi lăsat în urmă, indiferent de mediul geografic, economic și personal din care provine. Toți copiii trebuie să fie protejați, capacitați și respectați în mediul online. Prin această strategie, stabilim, de asemenea, standarde ridicate în materie de siguranță și promovăm capacitarea copiilor și participarea activă a acestora în deceniul digital în întreaga lume.
  • Thierry Breton, comisarul pentru piața internă, a declarat: Deceniul digital al Europei le oferă copiilor oportunități ample, însă tehnologia poate prezenta și riscuri. Grație noii strategii pentru un internet mai bun pentru copii, punem la dispoziția copiilor competențele și instrumentele necesare pentru a naviga în mediul digital în condiții de siguranță și cu încredere. Solicităm sectorului de activitate vizat să își asume rolul cuvenit în crearea unui mediu digital sigur și adaptat vârstei pentru copii, în conformitate cu normele UE.

Noua strategie europeană pentru un internet mai bun pentru copii este componenta digitală a Strategiei cuprinzătoare a UE privind drepturile copilului, elaborată de Comisie, și reflectă principiul digital „Protejarea și capacitarea copiilor și a tinerilor în mediul online”. Aceasta a fost adoptată astăzi împreună cu o propunere privind un nou act legislativ al UE pentru protejarea copiilor împotriva abuzului sexual. În plus, strategia se înscrie pe filiera recentului acord politic provizoriu de referință referitor la Actul legislativ privind serviciile digitale (DSA), care conține noi garanții pentru protecția minorilor și interzice platformelor online să prezinte minorilor publicitate direcționată pe baza creării de profiluri. Acestor chestiuni li s-a acordat o importanță deosebită și în cadrul Conferinței privind viitorul Europei, cu ocazia căreia Grupul de dezbatere al cetățenilor europeni care se ocupă de valori și drepturi a solicitat o protecție sporită a minorilor în mediul online. Această recomandare a fost aprobată de adunarea plenară a conferinței și figurează într-o propunere cuprinsă în raportul final al conferinței care a fost prezentat președinților Parlamentului European, Consiliului și Comisiei Europene.

Strategia de astăzi se bazează pe Strategia europeană pentru un internet mai bun pentru copii, adoptată în 2012. Aceasta din urmă a influențat politicile naționale din întreaga UE și a fost recunoscută la nivel internațional: de exemplu, Ziua pentru un internet mai sigur este sărbătorită, an de an, în întreaga lume. Acțiunile menite să combată știrile false, hărțuirea cibernetică și expunerea la conținuturi dăunătoare și ilegale ajung în fiecare an la mii de școli și la milioane de copii, părinți și profesori. În martie 2021, cu ocazia adoptării primei sale Strategii cuprinzătoare a UE privind drepturile copilului, Comisia a preconizat o actualizare a strategiei din 2012 privind un internet mai bun pentru copii. În această perspectivă, peste 750 de copii și tineri și-au împărtășit gândurile și opiniile cu privire la siguranța, la conținutul și la competențele online în cadrul a aproximativ 70 de sesiuni de consultare organizate în întreaga Europă de către centrele pentru un internet mai sigur în primăvara anului 2021. De asemenea, au fost organizate sondaje și alte consultări cu părinții, profesorii, cercetătorii, experții naționali în domeniul siguranței online a copiilor și cu partenerii din sectorul de activitate vizat.

Rezultatele, care au fost incluse în Strategia europeană pentru un internet mai bun pentru copii, arată că, adesea, copiii și tinerii sunt conștienți atât de riscurile din mediul online, cum ar fi conținutul dăunător, hărțuirea cibernetică sau dezinformarea, cât și de oportunitățile pe care acesta le oferă. Ei doresc, de asemenea, să își facă auzită vocea în chestiunile care îi privesc. Cu toate acestea, mulți copii și tineri din Europa, în special cei aflați în situații vulnerabile, nu sunt încă pe deplin incluși în mediul digital. Printre factorii care stau la baza acestei excluderi se numără sărăcia, faptul că nu dispun de conectivitate, lipsa dispozitivelor adecvate și lipsa competențelor digitale sau a încrederii în acestea.

A fi hărțuit online este cel puțin la fel de frecvent ca și a fi hărțuit la școală sau la locul de muncă. Adesea, agresorul încearcă să sperie, să jeneze sau să rănească victima. Atunci când cineva vă intimidează online, este adesea posibil să se salveze dovezi.

Cyberbullying-ul sau „hărțuirea cibernetică” are loc pe dispozitive digitale (precum telefoane mobile, computere și tablete), prin SMS, text și aplicații sau online pe rețelele de socializare, forumuri sau jocuri în care cei prezenți pot vedea, participa sau partaja diferie postări. Aceasta include, implicit, trimiterea, postarea sau distribuirea de conținut dăunător, fals sau răutăcios despre ceva sau cineva (atac la persoamă). Majoritatea hărțuirilor cibernetice depășesc limita delictului („ușoare) și devin infrcțiuni criminale. Cele mai frecvente locuri în care apare cyberbullying-ul sunt:

  • Rețele sociale, cum ar fi Facebook, Instagram, Snapchat și Tik Tok
  • Mesaje text  pe dispozitive mobile sau tablete
  • Mesageria instantanee, mesagerie directă și chat online pe internet
  • Forumuri online, camere de chat și panouri de mesaje
  • E-mail
  • Comunități de jocuri online

Țebea – Comemorarea a 151 ani de la moartea marelui revoluționar român pașoptist Avram Iancu în prezența G-ralului de Bg (r). Constantin – Bartolomeu F. Săvoiu (înalt demnitar al masoneriei naționale și internaționale, Suveran Mare Comandor, Mare Maestru al MLNR 1880, directorul jurnalului independent „Patria Română”) însoțit de prof. dr. Thomas Csinta (jurnalist de investigații criminale, director și redactor șef al publicației cultural – educaționale și științifice cu caracter socio – judiciar „Jurnalului Bucureștiului” – atașat de presă din partea OADO al Națiunilor Unite la Cuțile cu Jurați ale tribunalelor judiciare franceze)

Nota redacției

Centrul Gifted Education. În căutare de noi colegi pentru anul academic 2023 – 2024

„Jaful secolului” de la banca Société Générale din Nisa. O conexiune dintre SAC (Serviciul de Acțiune Civică) gaulle-ist și celebra organizație criminală „French Connexion” într-un „triunghi al bermudelor” determinat de Albert Spaggiari–Jacques Cassandri–Jean Guy. În căutarea și restabilirea adevărului istoric (Partea 1)

Drama de pe Bulevardul La Défense de la Nanterre (Métropole du Grand Paris). Moartea adolescentului franco – algerian Nahel (Naël) Merzouk – o crimă (asasinat) cu caracter rasial (conform organizațiilor musulmane și ale drepturilor omului) sau legitimă apărare din parte polițistului – motociclist Florian Menesplier (conform sindicatelor de poliție și organizațiilor de extremă dreaptă)? Consecințele evenimentului dramatic. În căutarea adevărului istoric.

Accesul în sistemul (ultra)elitist francez napoleonian de Înalte Studii „Grandes Ecoles” (științifico – inginerești, economico – comerciale, medico – farmaceutice, social – politice, literar – artistice, judiciare, militare, etc.) – un sistem educativ ultraselectiv, ultraperformant și unic în lume, care domină învățământul superior francez de sute de ani! (Corespondență de la prof. univ. dr. Thomas CSINTA – Paris)

Revista internațională de cultură „Cervantes”: Rezumat al interviului „interzis” al profesorului – cercetător Thomas Csinta, acordat jurnalistului Geo Scripcariu, de la Radio Punct Londra