Cronologie Biblică, în sinteză, pe înțelesul tuturor. Partea 1 (Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița, economist, filosof și scriitor)

Mulțumesc pentru publicarea articolelor mele.
Rămân tot mai plăcut impresionat de această realizare numită „Jurnalul Bucureștiului”, care este cu adevărat extraordinară și care se detașează tot mai mult față de toate celelalte publicații, inclusiv de cele considerate ca fiind cele mai bine realizate. Numai o minte genială poate realiza ceea ce nu pot face nici cei mai talentați. Cu prețuire,
N. Grigorie Lăcrița (Juridice–Profesionişti)

Cronologia biblică din această lucrare prezintă evenimentele descrise în Biblie: (1) în Vechiul Testament, de la facerea lui Adam și a Evei și până la nașterea lui Iisus Hristos și (2) în Noul Testament, de la nașterea Domnului și până la scrierile lui Ioan (ultimul dintre apostoli, care a murit în, circa, anul 100), cu care se încheie scrierea Bibliei. În lumea civilizată sunt destul de puţine persoanele care să nu fie interesate și de „istoria omenirii conform relatărilor din Biblie”.

Biblia, care a fost şi este cea mai citită şi cea mai tradusă carte din lume, în circa 1.800 de limbi, are pentru credincioşii creştini autoritate absolută în materie de credinţă, şi aceasta datorită faptului că este considerată „Cuvântul lui Dumnezeu”, sau „scrierea care vine de la Dumnezeu”. Miliarde de oameni din întreaga lume, chiar dacă nu aparţin vreunei religii, în special celei monoteiste, citesc (numeroşi chiar studiază temeinie) Biblia, fie ca un act de cultură general, fie ca o călăuză, ca un îndrumar în viaţă, fie că simt nevoia de apropiere de Dumnezeu.

Se spune că, în istoria omenirii, nu a existat un om de știință care să nu fi citit, unii până la o studia temeinic, Biblia, despre care părerile au fost foarte diferite, până la extreme: teism (credință în Dumnezeu, până la fanatism) și ateism (negarea existenței lui Dumnezeu și a oricărei divinități). În frecvente cazuri s-a constatat că unii ateiștii (oameni care negă existenței lui Dumnezeu și a oricărei divinități) au fost și sunt mult mai pregătiți în cunoașterea Bibliei decât mulți teiști (oameni cu credință în Dumnezeu), care nu puteau să facă față argumentelor aduse de aceștia în susținerile lor.

Numai prin cunoașterea (până la studierea temeinică) și a Bibliei, oamenii raționali ajung să înțeleagă fenomenul religios, fie ca ateiștii (ca oameni care negă existenței lui Dumnezeu și a oricărei divinități), fie ca teiști (ca oameni cu credință în Dumnezeu). Altfel spus, nu poți să fii adept al unei religii, sau să o respingi, fără să o cunoști în esența sa. În prezent se constată că sporește mult numărul: (1) teiștilor și al ateiștilor care nu au citit niciodată Biblia și (2) ipocriților religioși, adică al celor necredincioși care folosesc conștient masca de credincios cu scopul a înșela oamenii pentru a obține anumite beneficii de ordin moral și/sau material.

În Tabelul alăturat se prezintă date istorice remarcabile, conform relatărilor din Biblie, care sunt de un real interes în călătoria spirituală pentru numeroși cetăţeni, nu numai din religia monoteistă. Scopul materialului din acest Tabel nu este acela de a fixa date imuabile pentru fiecare eveniment, ci de a-i ajuta pe cei care studiază Biblia să plaseze evenimentele în cursul timpului şi să vadă relaţia existentă între ele. Cu cât unele evenimente şi existenţa unor persoane sunt mai îndepărtate de zilele noastre, cu atât ele sunt mai greu de cunoscut, de datat, sunt mai nesigure, mai aproximative, mai controversate în existența și în datarea lor.

Spre exemplu, cei 930 de ani de viaţă ai lui Adam se numără după Izgonirea lui din Gradina Edenului, şi nu de la crearea şi aşezarea sa în aceasta, unde, necunoscând păcatul, nu era supus nici trecerii timpului şi nici morţii. Ca urmare, nefiind cunoscute: (1) nici data facerii lui Adam de Dumnezeu, faţă de data la care Dumnezeu „a creat cerurile şi pământul” (conform Geneza 1:1)^[1], (2) nici perioada de şedere a acestuia în Grădina Edenului, şi (3) nici data Izgonirii sale din Grădina Edenului, care este şi data de la care acesta şi-a început viaţa pe Pământ ca muritor, pentru omenire este imposibil de cunoscut, cu exactitate: (a) „durata totală a vieţii lui Adam” = durata vieţii sale în Grădina Edenului + 930 de ani de viaţă pământească, de muritor, şi (b) data de naştere a descendenţilor acestuia, şi a întregului început al cronologiei biblice. Părerile sunt foarte diferite între hronografi^[2] și cu privire la: 1) perioada de timp în care Adam și Eva au stat în Grădina Edenului și 2) perioada de timp după care Adam și Eva s-au cunoscu cu trupească împreunare şi au început a naşte copii, după ce au fost izgoniți din Grădina Edenului^[3]

Perioada de timp în care Adam și Eva au stat în Grădina Edenului nu se ştie. Cât timp Adam și Eva„ au stat în Grădina Edenului nu s-au cunoscut pe sine trupeşte, ci în feciorie au petrecut, neatingându-se unul de altul. În Grădina Edenului nu se ştia nici de moarte și nici de relații sexuale între Adam și Eva, care aveau ochii închiși (Geneza 3:7), care nu și-au văzut chipurile până când au mâncat din „pomul interzis”, adică din „pomul cunoașterii binelui și răului.

Ce viață și ce fericire o fi fost și aceea !?

Numai după ce au fost izgoniți din Grădina Edenului s-au cunoscut cu trupească împreunare (au început să facă sex) şi au început a naşte copii. Nici după ce au fost izgoniți din Grădina Edenului, nu se cunoaște perioada de timp după care Adam și Eva s-au cunoscu cu trupească împreunare şi au început a naşte copii. În varianta cea mai „optimistă”, unii (precum Gavriil Bucelin) scriu, că după întâiul an al izgonirii lui Adam s-a născut Cain, iar în viitorul an s-a născut Abel, apoi din an în an se înmulţeau fiii şi fiicele lui Adam şi ai Evei.. În varianta cea mai „tristă”, alţii (precum Cornelie, Alapid la Facere 4) au scris că Adam şi Eva, după izgonirea lor din Grădina Edenului, 100 de ani neîncetat au plâns, pentru călcarea Poruncii lui Dumnezeu şi pentru lipsirea de bunătăţile din Grădina Edenului. Şi în toți acești 100 de ani de plâns neîncetat, nu s-au cunoscut pe sine trupeşte, ci în feciorie au petrecut, neatingându-se unul de altul, iar după ce s-au sfârşit 100 de ani, se cunoscură cu trupească împreunare şi au început a naşte fii.

În legătură cu înmulțirea oamenilor din Adam și Eva

După izgonirea lui Adam și a Evei din Grădina Edenului, omenirea a început pe pământ numai cu ei, apoi cu copii lor, care nu au avut altă posibilitate să se căsătorească decât între ei, prin incest. Dumnezeu nu a interzis căsătoria întra-familială (incestul) până mult timp după aceea, practic până când au existat suficienţi oameni astfel încât acest tip de căsătorie nu a mai fost necesar (Levitic 18:6-18). Cain s-a căsătorit cu sora sa Calmana, Abel s-a căsătorit cu sora sa Delvora, Set s-a căsătorit cu sora sa Asvama, și de aici încolo membrii familiei s-au înmulțit, sporind diversitatea căsătoriilor dintre membrii aceleiași familii extinse, care a ajuns tot mai numeroasă cu timpul.

A se vedea Hronograful Lui Gheorghe Chedrinos, fila 18

„Pentru că aşa din început, de Ziditorul s-a alcătuit firea omenească, ca să nască cîte doi fii, parte bărbătească şi parte femeiască, ca să se înmulţească oamenii pe pămînt. Şi se însoţeau atunci fratele cu sora sa cea împreună născută, pînă, ce s-au rodit noroadele. Iar dacă s-a înmulţit omeneasca seminţie, îndată singură fireasca lege şi înţelegerea omenească nu şi fără de Dumnezeiasca Poruncă, acea de aproape însoţire a celor împreună născuţi a tăiat-o. Şi s-a hotărît ca fratele cu sora de un pîntece fiind născuţi, să nu se însoţească în cea trupească însurare.”

După cum am mai arătat, după ce au existat suficienţi oameni pe pământ astfel încât căsătoria prin incest să nu mai fie necesară, Dumnezeu a interzis acest tip de căsătorie (Levitic 18:6-18). Este cunoscut faptul că, poporul evreu, n-a recunoscut nici până în ziua de astăzi pe Iisus Hristos ca fiind Mesia al său şi, de aceea, nici nu cred în lucrarea de mântuire împlinită la Golgota, argumentând că dacă ei, evreii, L-ar fi recunoscut, nu ar fi permis, cu preţul vieţii lor, „să-L fi răstignit pe Domnul”. Faptul că evreii nu îl recunosc nici acum pe Iisus Hristos ca fiind Mesia explică de ce aceştia: 1) folosesc abrevierile „î.e.n.” pentru „înaintea erei noastre”, şi „e.n.”, pentru „era noastră”, și 2) numerotează anii „de la apariția omului pe pământ”, respectiv de când Adam și Eva au fost Izgoniți din Grădina Edenului, de când şi-au început viaţa pământească, de muritori.

Din cauză că numeroase persoane nu înțeleg și nu folosesc corect abrevierile î.Hr., d.Hr.; î.e.n., e.n., respectiv sensul și conținutul acestora (care sunt nu numai în sens religios, dar sunt folosite și în circuitul civil) se impun următoarele precizări: După anii numărați de evrei, care încep din anul izgonirii lui Adam și a Evei din Grădina Edenului, care este considerat anul 1, și până în ziua de azi, în anul 2024, s-a ajuns la anul 5784. Chiar și după nașterea lui Iisus Hristos, evreii au continuat și continuă și în ziua de azi cu această numărare a anilor și aceasta ca urmare a faptului că ei nu-l recunosc pe Hristos ca Mesia.

În calendarul gregorian (și numai în acesta), începând cu nașterea lui Iisus Hristos, timpul a fost împărțit în două ere (epoci) istorice distincte și s-a schimbat și numărătoarea anilor, respectiv:

•  1) î.Hr.-era de la anul izgonirii lui Adam și a Evei din Grădina Edenului și până la nașterea lui Iisus Hristos; aceasta este „era care a existat înainte de nașterea lui Iisus Hristos” sau, mai simplu „înainte de Hristos”, notată cu „î.Hr.”; atât numărarea anilor, cât și evenimentele istorice care au avut loc înainte de nașterea lui Iisus Hristos se calculează în sens invers, înapoi, adică începând cu anul 1 dinainte de nașterea lui Iisus Hristos și crescând mereu până către anul cel mai îndepărtat (cel mai vechi) de când există omul pe pământ, care este considerat anul izgonirii lui Adam și a Evei din Grădina Edenului.
• 2) d.Hr.-era care a început cu anul nașterii lui Iisus Hristos, care este considerat anul 1 al erei noastre, este  „era de după nașterea lui Iisus Hristos”, notată cu „d.Hr.”, „după Hristos”.

Aceste exprimări sunt utilizate în lumea creștină, separând evenimentele și anii care au avut loc în timp: 1) înainte de anul nașterii lui Iisus Hristos (î.Hr.) și 2) după anul nașterii lui Iisus Hristos (d.Hr.). Spre exemplu, primul împărat roman, Octavianus Augustus, a fost născut în anul 63 î.Hr. și a decedat în anul 14 d.Hr. Expresia „î.e.n.”, „înaintea erei noastre”, este expresia utilizată, în sens nereligios, pentru a calcula numărul de ani până la nașterea lui Hristos. Nașterea lui Hristos se consideră că a avut loc în „anul 1 e.n.”, și a ajuns actualmente la anul 2024^[4] .Expresia „î.e.n.” este preferată expresiei „înainte de Hristos” (î.Hr.) atunci 1) când contextul se dorește a fi lipsit de caracter religios și 2) când este folosită de evrei.

• „î.e.n.” desemnează timpul de dinainte de începutul numărării anilor în calendarul gregorian și a început să fie folosită mai des după anul 1944, ca rezultat a influenței Uniunii Sovietice și mai târziu, ca rezultat al influenței regimului politic cu nuanțe ateiste.
• „e.n.” este o abreviere în limba română a expresiei „era noastră” și corespunde abrevierii „d.Hr.” și desemnează timpul începând cu nașterea lui Iisus Hristos, care se consideră că a avut loc în „anul 1 e.n.”, și a ajuns actualmente la anul 2024, conform calendarului Gregorian.

Din cauză că sunt mai multe persoane care au probleme cu înțelegerea noțiunilor în discuție, se mai impune și următoarea precizare: De la data nașterii lui Hristos se numără anii: 1)  „în era noastră”, „e.n.”, respectiv „după Hristos”, „d.Hr.”, în ordine crescândă până în zilele noastre, anul 1 al „e.n.”/„d.Hr.” fiind anul naşterii lui Hristos și 2)  „înaintea erei noastre”, „î.e.n.”, respectiv „înainte de Hristos”, „î.Hr.”,  care exprimă anii care au existat înaintea naşterii lui Hristos, anul 1 fiind primul an „î.e.n.”/„î.Hr.”,  adică primul an cu care începe numărătoarea anilor înaintea naşterii lui Iisus Hristos și până în anul în care a avut loc un anumit eveniment, precum izgonirea lui Adam și a Evei din Grădina Edenului.^[5]

În concordanță cu ideologia comunistă, abrevierile „î.Hr.” și „d.Hr.” au fost înlocuite în România cu abrevierea „î.e.n.” și „e.n.” după al Doilea Război Mondial, când România a intrat în sfera de influență a URSS și până în anul 1990. În esență, „î.e.n.” și „î.Hr.” au exact aceeași semnificație în exprimarea aceleiași perioade de timp, așa cum „e.n.” și „d.Hr.” exprimă aceleiași perioade de timp, aceeași perioadă istorică, aceeași eră, același număr de ani. Din anul izgonirii lui Adam și a Evei din Grădina Edenului, considerat anul 1, în evoluție istorică neîntreruptă, și până în ziua de azi, în anul 2024: 1) după calendarul gregorian, adoptat și de români, suntem în anul 7532 și 2) după calendarul evreiesc, evreii sunt în anul 5784. Este o diferență de 7532–5784=1748 de ani, pe care eu nu știu să o explic. Spre exemplu, anul ebraic 5784 a început în ziua de 15 septembrie 2023, după apusul soarelui, și se va încheia la apusul soarelui în ziua de 2 octombrie 2024.

______________________

^[1] Biblia conţine două secțiuni, cu 66 de cărţi, respectiv Vechiul Testament, cu 39 de cărţi și Noul Testament, cu  27 de cărți. Fiecare carte este împărțită pe capitole, iar fiecare capitol pe versete. Citirea la trimiteri de capitole și de versete, dintr-o carte, se face astfel: „Geneza 21:1-7” se citește astfel: „cartea Geneza, capitolul 21, versetele de la 1 la 7”. Prima cifră/număr, înainte de cele două puncte (în unele biblii se folosește virgula, în loc de două puncte), exprimă „capitolul”, iar a doua cifră/număr, după de cele două puncte, exprimă versetul/versetele. Alt exemplu: „Judecători 19:1-30: 20:4-6” se citește astfel: „cartea Judecătorii, capitolul 19, versetele de la 1 la 30 și capitolul 20, versetele de la 4 la 6”.

^[2] Hronograf, adică numărare de ani, din anul izgonirii lui Adam și a Evei din Grădina Edenului (anul 1) și până în ziua de azi, anul 2024

^[3] În frecvente lucrări, inclusiv în unele biblii, se folosește noțiunea de „Rai”, în loc de „Grădina Edenului”; a se vedea capitolele 2 și 3 din Biblie, Cartea Geneza. În articolul subsemnatului intitulat „Grădina din Eden, Paradis, Rai” se prezintă argumentele în baza cărora se demonstrează că „Grădina din Eden” este cu totul altceva decât „Rai”, că Adam și Eva au fost făcuți de Dumnezeu și au stat o anumită perioadă de timp în „Grădina din Eden”și nu în „Rai”.

^[4] Între specialişti nu există unanimitate cu privire la anul exact al naşterii lui Hristos. Mai mulți specialişti biblici consideră că Mântuitorul nu s-a născut în anul unu (1), care este anul de la care se face numărătoarea anilor de la nașterea Sa și până în prezent, ci s-ar fi născut cu 4 – 6 ani mai înainte de acest an unu (1). Chiar dacă s-ar ajunge la concluzia că Iisus Hristos s-ar fi născut cu circa 4 – 6  ani mai înainte de acest an unu (1), de la care se face actuala numărătoare a anilor și datarea în timp a evenimentelor, acum, după mai bine de 2000 de ani, după acest an unu (1), nu s-ar mai face aceste modificări pentru a nu se îngreuna înţelesul vechimii tuturor documentelor, evenimentelor și al întregii istorii.

^[5] În frecvente lucrări, inclusiv în unele biblii, se folosește noțiunea de „Rai”, în loc de „Grădina Edenului”; a se vedea capitolele 2 și 3 din Biblie, Cartea Geneza. În articolul subsemnatului intitulat „Grădina din Eden, Paradis, Rai” se prezintă argumentele în baza cărora se demonstrează că „Grădina din Eden” este cu totul altceva decât „Rai”, că Adam și Eva au fost făcuți de Dumnezeu și au stat o anumită perioadă de timp în „Grădina din Eden”și nu în „Rai”.

Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (membru al Staff al Jurnalului Bucureștiului)

Articole asociate

Principalele practici şi forme de convieţuire sexuală, existente în perioada Vechiului Testament (Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița, economist, filosof și scriitor)

Haremurile Împărătești (Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița, economist, filosof, ziarist și scriitor)

Estera din Biblie (Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița, economist, filosof și scriitor)

Nota redacției

Istoria o scriu temerarii, nu epigonii – Corespondența mea privată cu compatriotul meu (francez), fostul funcționar de Poliție și membru IPA (International Police Association – France), Loïc Thétio („Românul de pe Coasta Atlanticului”, „Omul pe care ni l-a trimis Dumnezeul”) – angajați profund în ajutoarele umanitare și în slujba adevărului istoric (de 33 de ani)

Supradotarea – o condiție psihologică specială. Evaluare la Leonardo School – Centrul Gifted Education din București (partener cultural – educațional al Jurnalului Bucureștiului și al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice – education – research & developement, Paris–Bucharest)

Scurtă incursiune în Istoria detectivismului (Partea 1). Corespondență de la Maria Bumbaru președinta ANDR (Asociația Națională a Detectivilor din România)

Subiect de teză de doctorat (Sujet de thèse). „Le Casse du siècle – En quête de vérité”. „Jaful secolului” de la banca Société Générale din Nisa. O conexiune dintre OAS (Organizație Armată Secretă), SAC (Serviciul de Acțiune Civică) gaulle-ist și celebra organizație criminală „French Connexion” în „războiul cazinourilor” a „anilor de plumb” de pe Coasta de Azur, într-un „triunghi al bermudelor” determinat de Albert Spaggiari–Jacques Cassandri–Jean Guy. În căutarea și (re)stabilirea adevărului istoric

Le dossier criminel Matthieu Moulinas. Étude de la criminalité sexuelle juvénile (par le biais des MASS – Mathématiques Appliques). Dosarul criminal Matthieu Moulinas (criminal sexual minor recidivist, condamnat la închisoare pe viață). Subiect de teză de doctorat – Studiul criminalității sexuale juvenile cu ajutorul MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale – Sistemele complexe, Fornale și Fractali – prof. univ. dr. Thomas CSINTA, jurnalist de investigații criminale, atașat de presă al OADO – Națiunile Unite, detașat permanent la Curțile cu Jurați ale Tribunalelor Judiciare franceze)

Mesajul politic al G-ralului de armată, profesor universitar Mircea Chelaru (deputat AUR al județului Argeș) câtre națiunea Română

Prietenul nostru de suflet, Mihai Căldăraru (Director Executiv Adjunct Protecție Socială a DGAS România – AEDOPS România) – „omul mic cu suflet mare”, premiat de Ministrul Familiei Natalia Intotero, la Gala Națională a Binelui – 2024, iar prof. dr. Adrian Streinu – Cercel, susținător al Galei, distins cu titlul de „Doctor Honoris Causa” al Universității Apollonia din Iași și implicit, cu cel de „Cetățean de Onoare” al Târgu’ Ieșilor

Colocviile TeleMoldova Plus (+) cu o dublă lansare de carte și o piesă de teatru

„Art Basel Miami” – Săptămâna Artei în Miami (Corespondență de la artista vizuală Paula Craioveanu – „regina amazoanelor plasticii românești” din Miami – Florida, SUA)

Profesorul Doru Pop de la UBBC (Universitatea Babeș – Bolyai) din Cluj – Napoca: Blaga și „gândirea evreiască”

„Arta, pentru a fi cunoscută trebuie să circule”. Eruditul promotor franco – român al artei vizuale est – europene Michel Gavaza, președintele prestigioasei asociații franceze de artă contemporană Soleil de l’Est, din nou în România

Incursiune prin labirintul psihicului uman – „De la viață la moarte și înapoi” (Partea 2) de la corespondentul nostru permanent Dr. Anna–Nora Rotaru–Papadimitriou (Grecia–Atena), membră a Staff al Jurnalului Bucureștiului

„Din viața investigatorilor privați (Privat investigator – Pi/∏/π) – mituri și realități”. Interviu cu D-na Maria Bumbaru președinta ADNR (Asociația Naționlă a Detectivilor din România). Partea 1 (Generalități)

„Din viața investigatorilor privați (Privat investigator – Pi/∏/π)– mituri și realități”. Interviu cu D-na Maria Bumbaru președinta ADNR (Asociația Naționlă a Detectivilor din România). Partea 2 (Activitatea și „costul” real al unui ∏)

In memoriam profesoara de canto Adela – Ioana Burlui. Elogiu profesorului de medicină dentară și „omului de litere” Vasile Burlui, președintele Fundației „Sfânta Apollonia” din Iași și „patronul” congreselor internaționale ale Universității Apollonia „Pregătim viitorul–promovăm excelența”

Henri Poincaré, printre contemporanii săi și dincolo de ei. Incursiuni în geo-receptologia și geofilosofia științei (Corespondență de la prof. dr. Narcis Zărnescu, scriitor, critic și istoric literar, redactor șef al Revistei „Academica” al Academiei Române, secretar știinfic al Academiei Oamenilor de Știință din România, secția  Secția X–Filosofie, Teologie și Psihologie, membru al Staff al Jurnalului Bucureștiului, Cavaler al Ordinului „Palmes Académiques” din Franța)

Profesorul Doru Pop de la UBBC (Universitatea Babeș – Bolyai) din Cluj – Napoca: „Fascismul, un herpes care mereu se reîntoarce”

Cum „traducem” cultura. Marea antologie a liricii românești (Die Geschichte der rumänischen Lyrik) de la începuturi și până astăzi, a poetului și traducătorului trilingv brașovean Dr. Christian W. Schenk (membru corespondent al Berlin-Brandenburg Academy of Sciences and Humanities), corespondent permanent al Jurnalului Bucureștiului (din Boppard – Renania-Palatinat, Germania)

Uniți în onoare și recunoștință în amintirea eroilor de Ziua Internațională a Drepturilor Omului, la sediul OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului – Ecosoc – Națiunile Unite)

„Ortopedia Pediatrică este Știință, Artă și Predicție” (Corespondență de la Dr. Gheorghe Burnei, Professor of pediatric orthopedics, Macta Clinic – Constanța)

„Grandes écoles scientifiques – un modèle à réinventer” (Pierre Veltz, professeur émérite à l’Ecole des Ponts ParisTech – École nationale des ponts et chaussées)

„Scriitorul” multirecidivst Rédoine Faïd („Le Roi de Belle”) specializat în jafuri armate și evadări – Spectaculoasa sa evadare din CPSF (Centrul Penitenciar de la Réau) cu un elicopter Alouette. Procesul și Verdictul. Corespondență de la Curtea cu Jurați a TJP (Tribunalul Judiciar Paris)

Traducerea (Corespondență de la Dr. Dr. Christian W. Schenk – poet și traducător trilingv brașovean, membru corespondent al Berlin-Brandenburg Academy of Sciences and Humanities, corespondent permanent și membru al Staff al Jurnalului Bucureștiului din Boppard – Renania-Palatinat, Germania). Traducerea textelor cu caracter juridic (Thomas Csinta, criminal investigation journalist, research professor in MM – mathematical modeling & in MASS – Applied Mathematics in Social Sciences)

Le vernissage de l’exposition „Icônes et poteries de Roumanie” (Corespondență de la eruditul promotor franco – român al artei vizuale est – europene Michel Gavaza, președintele prestigioasei asociații franceze de artă contemporană Soleil de l’Est, promotorul înfrățirii orașelor Brașov – ZMBv și Tours-Métropole Val de Loire)

Le 10 octobre – „Journée européenne & mondiale contre la peine de mort” avec Amnesty International, ECPM (Ensemble Contre la Peine de Mort) et le Journal de Bucarest („Le petit Parisien”)

Centrul Gifted Education. În căutare de noi colegi pentru anul academic 2023 – 2024

Revista internațională de cultură „Cervantes”: Rezumat al interviului „interzis” al profesorului – cercetător Thomas Csinta, acordat jurnalistului Geo Scripcariu, de la Radio Punct Londra