Acasă Expoziții cultural-artistice Deschiderea expoziţiei „Feminita şi maternitate în preistorie. Reprezentări plastice antropomorfe neo-eneolitice”...

Deschiderea expoziţiei „Feminita şi maternitate în preistorie. Reprezentări plastice antropomorfe neo-eneolitice” din colecţia MNIR (Muzeului Naţional de Istorie a României) partener cultural – educațional al Jurnalului Bucureștiului

De către

Editorial Board of J-B (Journal of Bucharest)

12 martie 2024

444

„Se întâmplă deseori să remarci o siluetă feminină după care, instinctiv, să întorci privirea, ca și cum frumusețea ori poate un aer indefinit te rețin și te opresc să mergi mai departe”, scria jurnalistul Lucian Muntean într-un articol din PressOne, în anul 2018. Astfel de siluete, ce redau esenţa feminităţii, pot fi admirate, începând de astăzi, 8 martie, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, Bucureşti, în cadrul unei noi expoziţii: „Feminitate şi maternitate în preistorie. Reprezentări plastice antropomorfe neo-eneolitice” din colecţia Muzeului Naţional de Istorie a României.

Discursul expoziţional este structurat în jurul unor bunuri culturale arheologice excepţionale din colecţia de obiecte preistorice a Muzeului Naţional de Istorie a României, întruchipări miniaturale ale formelor feminine, statuete şi vase, ce au rezistat mai bine de 6000 de ani. Mai mult sau mai puţin abstractizate, acestea ilustrează canoane estetice şi religioase specifice lumii neo-eneolitice. Astfel, proiectul curatorial oferă publicului oportunitatea extraordinară de a afla povestea unora dintre cele mai spectaculoase artefacte din această perioadă îndepărtată din istoria omenirii. Expresive, cu o mare încărcătură emoţională şi simbolică, multe dintre aceste reprezentări plastice antropomorfe constituie adevărate capodopere ale artei preistorice. Sunt prezentate unele dintre cele mai valoroase şi mai bine păstrate statuete şi vase din lut, precum şi figurine din os, ce imită, într-o manieră mai mult sau mai puţin realistă, silueta umană. Adesea au un decor elaborat, cu desene geometrice sau spiralate, încrustate pe suprafața corpului, ce sugerează elemente de vestimentaţie, podoabe, coafuri sau tatuaje. Printre acestea se numără exemplare unice, expuse acum pentru prima dată publicului larg.

În expoziţie se regăsesc piese ce definesc unele dintre cele mai cunoscute culturi arheologice neo-eneolitice identificate pe teritoriul României, începând cu Vinča, Hamangia, Vădastra și terminând cu două dintre cele mai strălucite societăţi preistorice din sud-estul Europei Cucuteni și Gumelnița (mileniile VI–IV î.Hr.). Exponatele au fost descoperite în timpul campaniilor de cercetări arheologice desfăşurate, începând cu prima parte a secolului al XX-lea până în prezent, în aşezările comunităţilor amintite, în judeţele Dolj, Tulcea, Olt, Călăraşi, Ilfov, Teleorman, Iaşi şi Neamţ.

De o mare diversitate ca formă, decor şi realizare artistică, statuetele şi vasele înfăţişează personaje feminine în diverse ipostaze, poate cea mai impresionantă, cea care îndeamnă privitorul la reflecţie, fiind aceea a maternităţii. Sugerată prin detalii anatomice atent alese şi modelate (se disting sânii și triunghiul pubian, abdomenul proeminent, fesele reliefate şi şoldurile accentuate) sau prin reprezentarea cuplului mamă-copil, figurina mamei cu copilul la piept, cultura Vinča, descoperită la Rast, jud. Dolj, este emoţionantă şi relevantă. Această ipostază a stat la baza interpretării statuetelor şi vaselor ca materializări ale unei divinităţi specifice panteonului neo-eneolitic, „Zeiţa Mamă” şi asocierii acestora unui cult al fecundităţii şi fertilităţii.

Înţelese ca expresii ale realităţii, ale unor aspecte ale vieţii cotidiene, ale identităţii femeii, ca reprezentări ale unor divinităţi sau ca obiecte de cult, existenţa acestor artefacte este strâns legată de viaţa spirituală a societăţilor preistorice, înfăţişând, prin imagini simbolice, valorile şi principiul feminităţii. Ele ne oferă informații despre dezvoltarea comunităţii, despre credințele, preocupările, mai mult sau mai puţin artistice, şi idealurile oamenilor din trecutul îndepărtat. Feminitatea şi maternitatea erau, cu siguranță, surse de semnificaţii complexe pentru omul preistoric, acestea rămânând înrădăcinate în conștiința colectivă a omului modern. Delicate, aparent fragile, aceste forme plastice invită şi astăzi la reflecţie, te provoacă să te întrebi–ce defineşte femeia, care este rolul ei în cadrul procesului de evoluţie a umanităţii? Expoziția va putea fi vizitată în luna martie 2024, de miercuri până duminică, între orele 09h00–17h00 (până la 30 martie) și 10h00–18h00 (începând cu 31 martie). Curatorꓽ dr. Andreea Bîrzu, Muzeul Național de Istorie a României

Notă. A se vedea și celelate articolele asociate despre Muzeul Național de Istorie a României (MNIR), în Jurnalul Bucureștiului

Articole asociate

Deschiderea expoziției „Revendicând Pământul”, la MNIR (Muzeul Național de Istorie a României), partener cultural – educațional al Jurnalului Bucureștiului

Nota redacției

Prietenul nostru de suflet, Mihai Căldăraru – „omul mic cu suflet mare”, premiat de Ministrul Familiei Natalia Intotero, la Gala Națională a Binelui – 2024, iar prof. dr. Adrian Streinu – Cercel, susținător al Galei, distins cu titlul de „Doctor Honoris Causa” al Universității Apollonia din Iași și implicit, cu cel de „Cetățean de Onoare” al Târgu’ Ieșilor

Colocviile TeleMoldova Plus (+) cu o dublă lansare de carte și o piesă de teatru

Subiect de teză de doctorat (Sujet de thèse). „Le Casse du siècle – En quête de vérité”. „Jaful secolului” de la banca Société Générale din Nisa. O conexiune dintre OAS (Organizație Armată Secretă), SAC (Serviciul de Acțiune Civică) gaulle-ist și celebra organizație criminală „French Connexion” în „războiul cazinourilor” a „anilor de plumb” de pe Coasta de Azur, într-un „triunghi al bermudelor” determinat de Albert Spaggiari–Jacques Cassandri–Jean Guy. În căutarea și (re)stabilirea adevărului istoric

Incursiune prin labirintul psihicului uman – „De la viață la moarte și înapoi” (Partea 2) de la corespondentul nostru permanent Dr. Anna–Nora Rotaru–Papadimitriou (Grecia–Atena), membră a Staff al Jurnalului Bucureștiului

„Din viața investigatorilor privați (Privat investigator – Pi/∏/π) – mituri și realități”. Interviu cu D-na Maria Bumbaru președinta ADNR (Asociația Naționlă a Detectivilor din România). Partea 1 (Generalități)

„Din viața investigatorilor privați (Privat investigator – Pi/∏/π)– mituri și realități”. Interviu cu D-na Maria Bumbaru președinta ADNR (Asociația Naționlă a Detectivilor din România). Partea 2 (Activitatea și „costul” real al unui ∏)

In memoriam profesoara de canto Adela – Ioana Burlui. Elogiu profesorului de medicină dentară și „omului de litere” Vasile Burlui, președintele Fundației „Sfânta Apollonia” din Iași și „patronul” congreselor internaționale ale Universității Apollonia „Pregătim viitorul–promovăm excelența”

Henri Poincaré, printre contemporanii săi și dincolo de ei. Incursiuni în geo-receptologia și geofilosofia științei (Corespondență de la prof. dr. Narcis Zărnescu, scriitor, critic și istoric literar, redactor șef al Revistei „Academica” al Academiei Române, secretar știinfic al Academiei Oamenilor de Știință din România, secția Secția X–Filosofie, Teologie și Psihologie, membru al Staff al Jurnalului Bucureștiului, Cavaler al Ordinului „Palmes Académiques” din Franța)

Profesorul Doru Pop de la UBBC (Universitatea Babeș – Bolyai) din Cluj – Napoca: „Fascismul, un herpes care mereu se reîntoarce”

Cum „traducem” cultura. Marea antologie a liricii românești/ Die Geschichte der rumänischen Lyrik (de la începuturi și până astăzi) a poetului și traducătorului trilingv brașovean Dr. Christian W. Schenk (membru corespondent al Berlin-Brandenburg Academy of Sciences and Humanities), corespondent permanent al Jurnalului Bucureștiului (din Boppard – Renania-Palatinat, Germania)

Uniți în onoare și recunoștință în amintirea eroilor de Ziua Internațională a Drepturilor Omului, la sediul OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului – Ecosoc – Națiunile Unite)

„Ortopedia Pediatrică este Știință, Artă și Predicție” (Corespondență de la Dr. Gheorghe Burnei, Professor of pediatric orthopedics, Macta Clinic – Constanța)

„Grandes écoles scientifiques – un modèle à réinventer” (Pierre Veltz, professeur émérite à l’Ecole des Ponts ParisTech – École nationale des ponts et chaussées)

„Scriitorul” multirecidivst Rédoine Faïd („Le Roi de Belle”) specializat în jafuri armate și evadări – Spectaculoasa sa evadare din CPSF (Centrul Penitenciar de la Réau) cu un elicopter Alouette. Procesul și Verdictul. Corespondență de la Curtea cu Jurați a TJP (Tribunalul Judiciar Paris)

Traducerea (Corespondență de la Dr. Dr. Christian W. Schenk – poet și traducător trilingv brașovean, membru corespondent al Berlin-Brandenburg Academy of Sciences and Humanities, corespondent permanent și membru al Staff al Jurnalului Bucureștiului din Boppard – Renania-Palatinat, Germania). Traducerea textelor cu caracter juridic (Thomas Csinta, criminal investigation journalist, research professor in MM – mathematical modeling & in MASS – Applied Mathematics in Social Sciences)

Le vernissage de l’exposition „Icônes et poteries de Roumanie” (Corespondență de la eruditul promotor franco – român al artei vizuale est – europene Michel Gavaza, președintele prestigioasei asociații franceze de artă contemporană Soleil de l’Est, promotorul înfrățirii orașelor Brașov – ZMBv și Tours-Métropole Val de Loire)

Le 10 octobre – „Journée européenne & mondiale contre la peine de mort” avec Amnesty International, ECPM (Ensemble Contre la Peine de Mort) et le Journal de Bucarest („Le petit Parisien”)

Centrul Gifted Education. În căutare de noi colegi pentru anul academic 2023 – 2024

Revista internațională de cultură „Cervantes”: Rezumat al interviului „interzis” al profesorului – cercetător Thomas Csinta, acordat jurnalistului Geo Scripcariu, de la Radio Punct Londra