1.jpg)
Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe
Jurnalul Bucureștiului. On line Newspaper publishing almost everything to be well informed. That’s our main and only purpose! Jurnalul Bucureștiului aims to be an online newspaper for information and debate of citizens’ problems and events. The principles that will be at the basis of this publication are: a) Democracy cannot exist without opposition, b) Elected representatives are our representatives and not our masters, c) Criticism fosters progress, d) Free speech-an important factor in correcting the deviations of power.
Se întâmplă ciclic unele evenimente neprogramate, dar anticipate și știute conform rapoartelor anuale FAO, OECD, FMI, ONU, Departamentul de Stat al SUA, publice la nivel mondial, datorită schimbărilor climatice. Sunt documente cunoscute, inclusiv de guvernele Românii de când s-au editat. Comuniștii, au respectaat prevederile lor, așa cum reiese din patrimoniul administrat de către Ministerului Agriculturii, în prezent Administrația Națională a Îmbunătățirilor Funciare (azi Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare) cu filiale în întreaga Românie (amenajări irigații 3.000.617 ha, amenajări desecare drenaj 3.085.245 ha, amenajări combaterea eroziunii solului 2.213.079 ha, lucrări de apărare împotriva inundațiilor 963.823 ha, diguri apărare Dunăre 1.181 km, diguri râuri interioare 1.089 ha și infrastructura auxilială-staații pompare, canale de evacuare, baraje beton, gabioane, praguri de cădere în amenajări, etc.).
Administrarea acestui patrimoniu aparține Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare, înființată urmare a Legii 138/2004 și HG 1407/2004, care au fost finanțate cf. Legii 4/2004 de Banca Mondială. Această organizare impusă de cadrul legislativ menționat a condus la dezintegrarea sistemului de îmbunătățiri funciare din România, prin constituirea ANIF RA și SNIF SA (societatea Națională de Îmbunătăției Funciare), ambele din București, fără să se respecte cadrul legal. Ministerul Agriculturii și cele două institiuții menționate aveau obligația să administreze sectorul de îmbunătățiri funciare în conformitate cu OUG nr.98/3.11.2010, aprobat de CSAT în data de 22 iunie 2010, care se referă la strategia națională de protecție a infrastructurii publice și implementarea unui mecanisim de identificare și desemnare a infrastructurii critice naționale și europene, obligatorie pentru toate ministerele, cf. Anexei 1. La poziția nr.4 Ministerul Agriculturii are respensabilitatea pentru sectorul alimentației și la pct. 4.1 producția și furnizarea de hrană, asigurarea siguranței și securității alimentelor. Aprobată prin Legea nr.18/2011 unde autoritățile publice responsabile-Anexa 1-răspund de aplicarea prezentei hotărâri conform competențelor. Cele prezentate mai sus au fost înaintate către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, cabinet ministru ca notă de informare din anul 2010 până în prezent, de către Agenția Domeniilor Statului. Un personaj insolent care s-a tot rotit pe lângă borcanul de miere din care, conform zvonurilor, s-a înfruptat personal este Emil Florian Dumitru, deputat de Călărași, ex-secretar de stat cu răspundere pe îmbunătățiri funciar în cabinetul Oros.
V-am făcut acest mic remember legislativ pentru a demonstra cârcotașilor că baza legală și documente în acest sens au existat, dar nu au fost luate în seamă de decidenți. Instituțiile de forță ale statului (SRI, Ministerul Public) ar trebui să verifice și mai ales să cerceteze miniștrii, secretarii de stat și directorii de la MADR, directorii ANIF și pe cei ai SNIF. Cele prezentate de noi sunt în conformitate cu Hotărârea nr.4/2010 referitoare la Raportul Comisiei parlamentare de anchetă privind sistemele de irigații, precum și ale altor sectoare de îmbunătățiri funciare. Președinte al Comisiei Agricole din Camera Deputaților la acea dată era prof. Valeriu Tabără, actualmente președintele ASAS (Academia de Științe Agricole și Silvice) București. Din comisia parlamentară au făcut parte ca experți, prof. Ion Nicolaescu, prof. Aurel Lup din Constanța și ing. Mardare Gheorghe, gălățeanul nostru, fiecare în baza unei Convenții Civile cu Camera Deputaților…
Din Hotărârea menționată, cităm: art.1. Camera Deputaților aprobă concluziile și propunerile formulate în raportul depus de Comisia Parlamentară de anchetă privind situația sistemelor de irigații, precum și altor sectoare de îmbunătățiri funciare ( ….) Art.4.(1) În termen de 30 de zile de la data adoptării prezentei hotărâri Guvernul României și celelalte autorități sesizate (de la art.2) cu Hotărârea Camerei Deputaților și cu Raportul Comisiei Parlametare de anchetă vor informa Biroul Permanent al Camerei Deputaților cu privire la măsurile adoptate. Menționăm că până la această dată nu s-a luat nici o măsură în baza acestei hotărâri. Sper că este arhisuficient disprețul față de sectorul îmbunătățirilor funciare.
Situația succintă diurnă a sectorului de îmbunătățiri funciare
SNIF SA București, prestator servicii de îmbunătățiri funciare, este aflată în Reorganizare Judiciară si faliment la Tribunalul Bucuresti și Administrare Specială. Potrivit OUG 82/29.09.2011. s-a modificat organizarea ANIF SA în ANIF RA, în contradicție cu Legea 138/2004, lege organică ce nu se putea modifica cu OUG, ca să nu se intre în incidența Legii 85/2014. De fapt pentru cititorii acestei analize pertinente precizăm că în aceeași situație juridică este și ISPIF SA. Infrastructurile detinute de ANIF fac parte din infrastructura critică, conform OUG 98/2010. Responsabilitatea este a numiților pe functii in Institutiile mentionate, pe criterii politice si la deconcentrate, locale și județene, pe criterii necunoscute.
Haideți să vă oferim și un exemplu concludent. Prin adresa cu nr.1194/2.12.2014 numitul Mardare Gheorghe, a înaintat către PNL Galați în baza Statutului art.5 al.2-3 o prezentare succintă și o propunere de reabilitare și reorganizare a sectorului de îmbunătățiri funciare din România, respectiv parlamntarilor George Stângă și George Scarlat. Ultimul a ocupat-țineți-vă bine-și funcția de secretar de stat la MADR cu atribuțiuni și pe îmbunătățiri funciare. Dar tovarășii incompetenți pe lovele, cumetrii etc. și cu creiere vidate, mucles. Asta nu-i împăiedică să se autopropună pe primele locuri ale viitoarelor liste parlamentare. Sau gălățenii care i-au ales au o altă opinie?
Ce are DNA-ul pe masa urgențelor?
DNA, în probitatea profesională de care românii sunt convinși, aflăm că are pe masa urgențelor și două dosare cu subiecte similare. În conformitate cu Raportul de activitate al Administratorului Special Mardare Gheorghe, având numărul de înregistrare la SNIF București 1716/26.04.2012, depus și la cabinetul ministrului Agriculturii, este precizat că o parte din aspectele prezentate fac obiectul a două dosare instrumentate de DNA București, respectiv 35//P/2009 și și 401//P/2011, fiind în faza actelor premergătoare față de managementul din SNIF SA și ANIF RA. Se impunea de atunci chiar acțiune directă de urmărire a circuitului banilor publici, cel puțin din anul 2007 până la data prezentului raport la ambele instituții menționate.
Efectele dezastrului
Moartea a 7 oameni până în prezent în cele două județee analizate, din 9 câți au murit în toată Europa, distrugerea a circa 6.000 de case ale locuitorilor comunelor Cudalbi, Pechea, Costache Negri, Slobozia Conachi, Suhurlui, Cuca, Băneasa, Suceveni, Corod, Vameș, Tudor Vladimirescu,|Fârțănești și altele, a căror valoare este greu de estimat în acest moment. are ca principală cauză faptul că managementul Apelor Române referitor la Decolmatare pe râurile Geru, Suhurlui, Chineja nu s-au efectuat conform specificațiilor proiectanților, fiind doar niște spoieli pentru încasarea banilor, situație care trebuie cercetată de instituțiile de forță ale satului. Pericolele precum focarele de infecții generate de moartea animalelor, mâl, dărămături, inerentele semne de apariție a holerei, tetanosului și malariei, având ca gestionar Ministerul Sănătății, distrugerea șoselelor, podurilor și căii ferate Galați-Bârlad, toate generând o criză umanitară greu de remontat, mai ales în condiția că este pentru a treia oară când acest fenomen natural se manifestă. Un prim semnal este că după 103 ani a reapărut holera în România. Administraţia Naţională „Apele Române” se ocupă doar de colectarea banilor de la Primării. Am însoțit analiza noastră cu 4 hărți reprezentative vizând amenajările de Îmbunătîțiri Funciare, de irigații. de desecare și a eroziunii solului, care nu au fost administrate și gestionate de instituțiile menționate. Oare acum NATO unde este? Dar UE? Polonia a solicitat deja un împrumut de 1,5Md€ estimate pentru rezolvarea unei crize similare. Noi ce mai așteptăm? Poate doar intervenția divină a lui Dumnezeu, pe care o merităm doar în parte.
Pompiliu Comșa (Prof. univ. asoc. Univ. Apollonia, directorul ziarului Realitatea–dublă campioană a presei de provincie și partener media al Jurnalul Bucureștiului, director executiv al Trustului de Presă Pompidu–Iași)
Notă. Alte articole ale profesorului Pompiliu Comșa în Jurnalul Bucureștiului
Articol asociat
Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…
- Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, “Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet (“Volpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…
[…] Dezastrul din județele Galați și Vaslui Corespondență de la Pompiliu Comșa (Prof. univ. asoc… […]