1.jpg)
Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe
Jurnalul Bucureștiului. On line Newspaper publishing almost everything to be well informed. That’s our main and only purpose!Jurnalul Bucureștiului aims to be an online newspaper for information and debate of citizens’ problems and events. The principles that will be at the basis of this publication are: a) Democracy cannot exist without opposition, b) Elected representatives are our representatives and not our masters, c) Criticism fosters progress, d) Free speech-an important factor in correcting the deviations of power.
Săptămâna asta am dedus cum vor juca SRI și SIE în campanie… Nu e voie s-avem „un Trump”, dar vom avea „un Kamala de România”. Iohannis va fi obligat să aleagă „răul cel mai mic pentru el”!
Am explicat de mai multe ori de ce e nimerit să denumim România ca fiind un „Securistan”, adică o țară unde deciziile de orice fel se iau doar în funcție de strategiile serviciilor secrete, iar cei puși să implementeze diversele proiecte de putere sunt „securici”, deci agenți acoperiți coordonați „prin manetă”. Să vă închipuiți așadar o uriașă rețea de decizie și control ce acoperă România, compusă din mai multe rețele aparținând fiecărui serviciu secret, care se interconectează doar la vârf, și doar atunci când e necesar. Asta ar putea da impresia de siguranță și predictibilitate, deci un mediu concentraționar, dar propice implementării unor proiecte de dezvoltare, însă tocmai acestea lipsesc, deoarece oamenii de la capetele manetelor nu au capacitatea intelectuală și profesională ca să gândească în acest spirit. Securistanul nostru rămâne așadar doar un loc în care autoritatea se exercită excesiv, dar în mod haotic, dovadă fiind dezastrul din mediul administrativ, educație, sănătate, transporturi, finanțe, ș.a., totu-i la fel de făcut praf ca mediul politic, a cărui decădere o monitorizăm zilnic pe ecranele televizoarelor, telefoanelor sau computerelor.
În urmă cu peste 4 luni, când am anunțat că voi candida la prezidențiale, am zis că voi expune public candidații-securici, cu manete, fapt ce m-a obligat să monitorizez atent mișcările discrete ale servicilor secrete în spațiul politic, iar alegerile comasate au fost o oportunitate din acest punct de vedere. Ulterioara modificare de calendar electoral a fost tot o operațiune dedicată controlului rezultatelor de la prezidențiale și parlamentare, iar la acest capitol acțiunile sunt în plină desfășurare. Acum o săptămână, înainte deci cu o zi de întâlnirea de la Capșa, dedicată reunirii suveraniștilor, stăteam de vorbă cu un amic, general rezervist al SIE, un român patriot, cu care scanam lipsa de libertate de mișcare politică a diverșilor candidați, prin prisma calității lor de securici, majoritatea dintre ei aflându-se în coordonarea SIE.
În vinerea dinainte, în direct la Realitatea Plus, acceptaseră acțiunea de reunire, eu de asemenea, dar legat de Simion, aveam îndoiala că va participa la întâlnirea de la Capșa. Cooperarea subterană cu Ciolacu, plus diverși „hrebenciuci” ce-l înconjoară acum pe liderul AUR (unii dintre ei administrați la comun cu Ciolacu), plus multe alte detalii clare și sigure, indicau în mod clar un pilotaj din partea SIE. Într-un impuls de moment, așa cum faci când îți mai lipsește o piesă din puzzle, l-am sunat pe Eugen Nedelcu, șeful operativ al SIE, cu care am discutat o singură dată, în urmă cu 15 ani când coordonam campania lui Geoană.
Nu mi-a răspuns, nici nu mi-a întors apelul, dar nici George Simion n-a mai venit la Capșa a doua zi, apoi a demarat o campanie mediatică bine asistată, ce l-a separat în mod clar de restul mișcării suveraniste. Jocul SIE transpare destul de limpede analizând în plus și potențialii prezidențiabili, de la Geoană la Diaconescu, dar vor urma și alții în cursă, pe modelul prin care au fost administrați în trecut rezidenți de mare notorietate, ca Băsescu și Ponta, care și ei sunt parte azi a jocului electoral din toamnă, secondând atenți mișcările lui Lasconi sau Ciolacu.
La distanță de câteva zile de evoluția publică a lui Crin Antonescu, ce-a răsturnat căruța liberală, apar informații despre faptul că jucători relevanți au fost avertizați înaintea interviului, ca să se așeze în dispozitiv, iar avertizarea a venit din cealaltă „pădure”, a SRI. Găzduit fiind Antonescu la UM Digi24 (controlată dintotdeauna de către SRI), pe lângă efectul puternicei maculări a lui Ciucă, Rareș Bogdan, ș.a., cu Iohannis inclus, fostul lider liberal a reușit proiectarea politică a lui Eduard Hellvig, indicarea la pachet a lui Bolojan fiind doar „de coloratură”. Mulți jurnaliști cu manetă, deci securici, au încercat să abată atenția de la acest rezultat, unii au zis că e despre Geoană, alții că este vizat doar jocul postelectoral, iar mulți l-au denigrat pe Antonescu. Sunt afirmații de tip fumigenă, efectul clar este prezentarea necesității ca strategia și candidatul liberal să se schimbe, deci resetare.
Câteva concluzii
Blocarea reunirii suveraniștilor înseamnă că Sistemul nu dorește un candidat suveranist în turul doi, cu potențial real de a câștiga prezidențialele, deci pe modelul Deep State-ului american, nu se dorește nici în România „un Trump”. Pe George Simion l-au păcălit ușor și fără regrete, va juca doar un rol de iepure, într-o cursă în care alții sunt favoriții mandatați. Resetarea de la liberali va aduce însă în prim plan un candidat de tip Kamala Harris, dar care, pe modelul sigur și testat de la europarlamentare, să beneficieze și de sprijinul PSD. Cu toate asigurările zilnice de candidatură, eu nu cred că Ciolacu va rămâne-n cursă, este și extrem de vulnerabil, dar mai ales nu respectă criteriile de selecție ale Factorului Extern.
Trebuie blocată accederea în Parlament a unui grup mare de suveraniști, dar și salvat PNL-ul pe modelul de la europarlamentare, dar de data asta nu în beneficiul lui Iohannis, ci al serviciilor secrete, ce s-au trudit două decenii ca să reușească să infiltreze aproape total structurile PSD, PNL, USR. E deci previzibil un joc de candidat comun al PSD-PNL, ce să câștige primul tur, secondat de cineva de tipul Lasconi, ușor de învins în turul doi de către „un Kamala de România”, ce-ar putea fi un politician ce se află pe aceeași pagină de catalog cu doamna Harris. Sistemul nu dorește perpetuarea la putere a lui Iohannis și după 2024, locatarul de la Cotroceni ar fi trebuit să deducă singur asta, după ce-a fost dinamitat în mod discret la fiecare încercare a sa de a obține vreo funcție internațională, iar dacă nu pricepuse, i-a explicat bine Crin zilele trecute. Iohannis se bazează în mod iluzoriu pe teroarea pe care poate s-o declanșeze prin șefii justiției pe care crede că-i mai poate controla, să rememoreze deci experiența lui Băsescu, iar în ceea ce-l privește e clar că va fi pus să accepte „răul cel mai mic pentru el”, adică „un Kamala de România”. În urmă cu vreo 22 de ani, când începusem o mișcare de reformă în PSD, celebrul Hrebenciuc mi-a râs în nas, chiar în biroul meu din Kiseleff, spunându-mi că sunt naiv dacă cred că mă pot pune cu Sistemul. El nu se referea la sistemul de partid, ci la cel al serviciilor secrete, ce-l includea și pe el în postura de manevrant util. Hrebenciuc a avut dreptate, iar șirul de alegeri ulterioare l-au confirmat. C-așa-i în Securistan!
Promovarea online a instituțiilor, jurnalelor și articolelor academice
Lucrări intelligence
Istoria reală a proiectului Romteleghid:2–Arma geofizică
Conflictul israelo-palestinian: istoric – cauze – efecte
„Puterea de la Puterea informațiilor la Puterea în Intelligence”(Tiberiu Tănase-coordonator, autori Ovidiu Boureanu și Petru Ștețcu, Editura Concordia, Arad, 2024)
Recenzie. Noua carte apărută la editura Concordia reprezintă un amplu proiect documentar și documentat asupa unui subiect prezent în viață, în societate și istoria umanității și anume „Puterea” privită din mai multe puncte de vedere. Aceasta se bazează pe o amplă documentare și bibliografie privind puterea–pornind de la termenul, concept semnificații și domenii în care este prezentă dar și modalitați de raportate privind importanța acesteia în diverse domenii și situații. Pe parcursul celor XV capitole autorii de prezintă multe și intresante noutăți privind termenul și conceptul de putere pornind de la Introducere (p. 13), la definiții–care încep cu clasica întrebare „Ce este puterea?” cu raspuns pornind de la Dex la conceptul puterii, fețele puterii, dar și la puterea ca decizie sau puterea ca preluare a controlului.
Sunt prezentate și fețele puterii, care sunt sunt autoritatea și legitimitatea. Foarte interesanta lucrare debutează cu un prim capitol unde în Secțiunea a 3-a avem informații documentate despre „Putere” versus „Autoritate”, „Ce este puterea?”„Care este autoritatea?” Dar și diferența dintre putere și autoritate. De menționat tot aici în Secțiunea a 4-a se fac referirila la Dominație versus Autoritate iar în Secțiunea a 5-a unde sunt prezentate Puterea, politica și statul. Sunt importante raspunsurile la întrebarile cum ar fi Ce este puterea politica?.De mare interes este și Secțiunea a 9-a, al aceluiaș prim capitol care tratează Analiza Puterii și se referă la Analiza SWOT (slăbiciuni, oportunități și amenințări). Urmează un important capitol și anume cel referitor la Puterea Mondială ce conține referiri puterea mondială și scopul acesteia, Guvernul Mondial,Organizarea Piramidei Puterii la p.81.
Întalnim și alte capitole foarte importante cum este cel referitoar la „Puterea informației” (p. 129), și în mod deosebit la conceptul de informație, dar și considerații despre puterea informației, precum și despre puterea informației într-o societate liberă. Importante sunt referințele la „Puterea militară” (p. 255) în ceea ce privește evoluţia marilor puteri. Astfel, Secțiunea a 2-a tratează un aspect absolut de interes pentru puerea statelor și anume despre țările cu cele mai mari armate din lume și despre cele mai mari puteri militare din lume. Important este și capitolul ce prezintă „Puterea Economică” (p. 279) cu referiri la „Puterea pieței” legate de noțiunile „Ce este puterea de piață?” Înțelegerea puterii pieței cu exemplu de putere de piață și structurile de putere ale piețelor până la prezentarea conceptele de putere și emergență.
De subiniat capitolele ce urmează despre „Puterea politică” (p. 307) pornind de la definiția puterii politice. Ce este politica și cum funcționează? Conceptul de putere politică puterea alienată și conținut și trăsături ale puterii politice și Autoritatea și Legimitatea politică. Cel de–al X–lea Capitol se referă la „Puterea Mass-Media” pornind de la definirea presei, evoluția presei în decursul timpului., funcțiile presei. Presa, a patra putere în stat, „Comunicarea politică”, și când puterea ascultă de presă, dar și despre libertatea presei. Acest capitolul este urmat de alte capitole de mare interes și anume „Puterea organizației” și foarte important „Puterea intelligence”-ului. Aici se fac referiri la „Ce este Intelligence?” Dar și la Puterea în intuiție și decizie în activitatea de intelligence.
Trebuie menționat că importanţa activităţii intelligence pentru orice stat-naţiune este în mod direct legată de ameninţările şi vulnerabilităţile la nivel local, regional şi global, de rolul aspectelor politico-militare şi economice pe scena internaţională, precum şi de atitudinile liderilor faţă de structurile de intelligence şi securitate naţională. Unele din cele mai importante aspecte şi tendinţe care vor caracteriza şi influenţa mediul şi organismele de intelligence ale statelor-naţiune în secolul XXI ar putea fi „Forța cunoaşterii”, prioritară, dar și esentială și se va baza pe informații. În prezent cunoaşterea are valoare, iar intelligence adică informația strategică este putere. Cunoaştere fără intelligence nu poate exista, la fel cum un intelligence calitativ nu poate să se manifeste fără cunoaştere. Deoarece cunoaşterea este astăzi cel mai important şi util element al competitivităţii la nivel global şi devine cea mai importantă resursă a unei naţiuni, am putea afirma că se naşte o nouă componentă, anume „intelligence-ul cunoaşterii”, care devine astfel elementul complementar al domeniului intelligence-ului și esențial puterii. Deci, putem afirma că „Puterea” se mută acum dinspre state-naţiune, spre state-piaţă şi mai nou spre state-reţea. Adică dinspre state spre grupuri unite în reţele, dinspre legile fizicii şi puterea fizică spre legile cibernetice şi puterea creierului („brain power”), iar paradigma „cine are informaţia deţine puterea”
Cartea „Ils om volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas)
Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…
Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului
