Profesorul Doru Pop de la UBBC (Universitatea Babeș – Bolyai) din Cluj – Napoca: „Din țara celor care nu citesc” (de ziua mondială a Cărțiilor vechi)

Pentru că România raportează un nivel de alfabetizare de 99%, acest lucru îi face pe guvernanții noștri să doarmă liniștiți cu burta pe cărțile lor plagiate. Convinși că totul merge bine în învățământul românesc responsabilii de la Ministerul Educației au anunțat că se va renunța la obligativitatea tezelor. În România cheltuielile publice pentru educație, raportate la produsul intern brut (PIB) sunt cele mai scăzute din Europa. Dacă în 2017 Danemarca a alocat 7,3%, Suedia 7,1% pentru învățământ, România a alocat 2,7%. Și pentru că totul mergea strună, în 2022 cheltuielile au scăzut la 2,28%.

Rezultatul se vede în statisticile europene, care arată că 40% dintre elevii din România sunt în categoria cititori cu dificultăți (struggling readers). Testele PISA (programul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică pentru evaluarea elevilor), care măsoară capacitatea tinerilor de 15 ani de a-și folosi cunoștințele și abilitățile de citire plasează România sub media mondială. Doar 1% dintre elevii din România au înregistrat un nivel înalt de performanță la lectură (media OCDE este de 9%), adică foarte puțini pot înțelege detaliat un text. Situația este catastrofală pentru că 16% dintre elevi nu sunt capabili nici măcar să recunoască și să reproducă detalii din textele citite. 

Trista realitate este aceea că elevilor români nu le place să citească, nivelul măsurat de „plăcere a lecturii” este unul dintre cele mai scăzute din lume. Deși sunt puși să citească foarte mult la școală, peste media OCDE, dar sub Finlanda, unde peste 70% dintre elevi citesc cărți cu peste 100 de pagini, tinerii noștri au scoruri extrem de scăzute. Cu un scor general de 428, față de 555 în China, elevii din România au același nivel de înțelegere a textelor citite ca și cei din Bulgaria, Moldova, Muntenegru sau Serbia.

Notă. Conform Unesco cca 5 milirade de cărți sunt publicate în lume anual și țări produc 2/3 din totalul lor

Și la plăcerea de a citi tinerii din România se află pe ultimele locuri din lume. Întrebați dacă le place să citească, 56,7% dintre tinerii noștri au răspuns că nu le place să citească și numai 12,1% spun că sunt foarte pasionați de lectură. Majoritatea elevilor noștri nu sunt prietenii cărților, cei mai mulți cred că cititul e o pierdere de vreme. Cei mai mulți citesc din obligație sau ca să obțină rapid informațiile de care au nevoie. Poate și de aceea în România 50% dintre elevi „au sărit” cel puțin peste o zi de școală, iar 58% dintre elevii noștri ajung târziu la școală. De fapt datele PISA arată că elevii care au de citit texte mai lungi sunt și cei care au un nivel de performanță mai ridicat decât cei care citesc doar texte de 10 pagini sau mai puțin (Raportul PISA intitulat 21st‑Century Readers: Developing Literacy Skills in a Digital World, 2021)

Cu toate că în Uniunea Europeană se vând cărți în valoare de 5,1Md€ (datele din 2018), nu ne numărăm printre țările cu producție relevantă de carte și doar 6,2% dintre români citesc cărți în mod sistematic. Ce să mai vorbim de finlandezi, unde 16,8% dintre cetățeni susțin că lectura este distracția lor preferată.

În condițiile în care cel mai mare producător de cărți este Germania (cu 889Mil€), Polonia (cu 661Mil€) și Spania (604 Mil€), România produce carte de cca 40 Mil € (în cifră de afaceri!). Din păcate la nivel mondial situația este și mai dezastruoasă, sunt 123 de milioane de tineri (cu vârste între 15 și 24 de ani) care nu au competențe de alfabetizare elementară, iar 61% dintre aceștia sunt femei. Peste 617 milioane de copii și adolescenți nu au niveluri minime de competență pentru citire și matematică. Așa că ce poate fi mai donchijotesc decât a scrie un blog despre citit într-o țară fără cititori?!

Notă. Les Chiffres de l’édition du Syndicat national de l’édition de la Fédération Interrégionale du livre et de la lecture (FILL)

Doru Pop este profesor la Facultatea de Teatru și Televiziune, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj. Master în Jurnalism și Comunicare de la Universitatea Chapel Hill, Carolina de Nord, în 2002, și un Doctorat în Filosofie obținut la Universitatea Babeș-Bolyai în 2003, susținând o teză despre filosofia culturii vizuale. A fost bursier Fulbright și Ron Brown în 1995-96 respectiv 2000, și a predat cursuri de film românesc și european la Bard College din New York în 2012 și visiting professor la Universitatea Columbus, Georgia în 2017. Cea mai recentă carte este Romanian New Wave Cinema (McFarland, 2014).

Noua reformă a Justiției franceze. Curtea Criminală – o „prelugire prin continuitate” a Curții Corecționale (printr-o „tranziție de fază”) – „aproape” o Curte cu Jurați dar fără jurați, „mărginită” de Curtea Corecțională și Curtea cu Jurați concepte fundamentale ale Jurisdicției franceze în care magistrații sunt „sclavii” unui șir aritmetic de numere întregi impare (pentru a evita orice îndoială favorabilă inculpatului)

Mihail Moruzov și Mișcarea Legionară (Corespondență de la Lect. dr. Tănase Tiberiu, secretar al CRIFST – Comitetul Român pentru Istoria & Filosofia Științei & Tehnici – Academia Română, directorul revistei „Intelligence Info” – partener al Jurnalului Bucureștiului)

Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…

Direcția și Redacția Jurnalul Bucureştiului

Thomas Csinta, Chief Editor

Parteneriat Jurnalul Bucureştiului

Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului