Doliu în Academia Română. Apostolatul lui Vasile Tărâțeanu…(Mihai Ogrinji, președinte al AJTR – Asociația Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România, cu fotografiile lui Mihai Vasile-Sângealb, membru al al AJTR, corespondent al Jurnalului Bucureștiului și ale Arhivei „România pitorească”)

Îmbracă-te în doliu, frumoasă Bucovină… Ar fi trebuit să-și pună însemnele grelei suferințe nu numai îndurerata Bucovină, ci întreaga Românie, cu Basarabia dimpreună. Urcarea la cer a academicianului și marelui patriot cernăuțean Vasile Tărâțeanu (27 septembrie 1945-8 august 2022) nu-i doar o cumplită sfâșiere omenească, oarecum firească în legea firii, cât mai cu seamă o incomensurabilă pierdere pentru spiritul românesc dintr-o provincie eminamente a neamului nostru. Dârji, inteligenți și gospodari, bucovinenii se află sub cea mai barbară deznaționalizare dusă la extrem de dușmănosul ocupant ucrainean.

O zi de doliu închinată plecării la Domnul a marelui patriot – mai mult suflet și sacrificiu, decât trup – nu era, mai mult decât obligatoriu, doar un omagiu adus lui Vasile Tărâțeanu, ci, mai cu seamă, un îndemn și o garanție că românimea, atâta cât mai poate viețui în Bucovina înstrăinată, nu-i lăsată de izbeliște și că poate conta pe grija și sprijinul necondiționat al Țării-Mamă. Mamă adevărată, nu vitregă și nesimțită.

Nu știu exact cât a făcut România pentru bucovinenii noștri septentrionali atât de năpăstuiți. Este însă cât se poate de vizibil și condamnabil dezinteresul pe care li-l arată cu nerușinare loazele, venetici, mancurții care conduc această țară. Asistăm la o abandonare a lor cum doar în perioada comunistă s-a mai întâmplat, din nefericire. Știu, în schimb, de la fața locului, ce a însemnat Vasile Tărâțeanu pentru „neamul românesc din Bucovina” (ca să amintesc și de titlul cărții lui „Nicolae Iorga, din anul 1905). Și nu numai din Bucovina, ci și din Herța, din Bugeac și zona Odesei – atât de puțini români au putut rezista aici, în sud! -, din Transcarpatia, din toată Ucraina. Desigur, ne vom tot aminti de Vasilică, odihni-l-ar Dumnezeu cu întreaga-i mângâiere divină. Celor di jurul lui, mai cu seamă, le va fi enorm de greu și neapărat ar trebui să fie ajutați în fel și chip. Cea mai mare comunitate de români și teritorii străbune se află sub teroarea sălbatică a unei Ucraine, soră bună în apucături cu Rusia, care numai slavă nu merită din partea noastră…

Deschiderea expoziției „Nicolae Iorga – 150 de ani de la naştere”, la MNIR (Muzeul Național de Istorie a României)

Acum, cât încă n-a urcat la cer, îl mai ținem pe Vasile Tărâțeanu printre noi, parcă aievea, grație imaginilor realizate de-a lungul a două călătorii izbutite de AJTR (Asociația Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România) împreună cu Liga Culturală a Românilor de Pretutindeni-în cadrul căreia a avut și funcția de vicepreședinte -, în anul 2012. Unele fotografii au fost surprinse în ziua de 15 iunie, la o slujbă de comemorare a lui Mihai Eminescu, la capela mitropoliților Bucovinei și Dalmației din Cimitirul Vechi al Cernăuțiului de odinioară, atât de corcit odată cu ocuparea provinciei de către habsburgilor și desăvârșit de urmașii lui Taras Bulba.

Ilustrații imortalizate și prin întinsul Bucovinei furate, pe unde ne-a călăuzit admirabila noastră gazdă – Vasile Tărâțeanu. Sunt și câteva imagini din anul 2018, la împlinirea unui veac de la întregirea hotarelor neamului românesc. Atunci l-am văzut și am vorbit direct ultima dată cu Vasile Tărâțeanu, cu toate că, între timp, el a devenit și membru de onoare al AJTR. Fotografiile-aparținând lui Mihai Vasile-Sângealb (Inginer–alpinist și publicist, membru al al AJTR) și arhivei „România pitorească” – și explicațiile cuvenite nădăjduim să înstărească aceste triste rânduri.

Mai adaug doar atât: și la Cernăuți, și la Cahul (Basarabia), și la Vidin (Bulgaria), și lângă Vârșeț (Serbia) – și nu numai – pe unde am mers cu AJTR în „ospeție”, am fost primiți de diverși reprezentanți ai comunităților românilor de acolo. Din păcate, unii dintre ei numai simțăminte românești nu prea aveau…Așa că extrem de complicată va fi „înlocuirea”, în Bucovina aflată sub cizmă ucraineană, a lui Vasile Tărâțeanu, cel care și-a făcut un veritabil apostolat din chinuita lui existență pământeană…

Mihai Ogrinji, președinte al AJTR (Asociația Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România)

Articole asociate

In memoriam Academicianul Vasile Tărâțeanu. „Răstignit pot fi chiar mâine, numai nu pe două hărți!…”. Vasile Tărâțeanu a căzut la creneluri… (prof. dr. Mircea Druc – filolog și om politic din Republica Moldova, Viorel Patrichi – ziarist, membru al UZPR)

O zi minunată prin Bulgaria, de la nord-vest la est, în compania atașatului comercial al Ambasadei Republicii Bulgaria la Bucureşti – Ivaylo Marinov, a subprefectului de Ruse – Lydmil Hristov și a prefectului de Razgrad – dr. Deyan Dimitrov

Prin nord-estul Bulgariei la invitația guvernatorilor regionali din Razgrad și Ruse (de la corespondentul nostru Mihai Vasile-Sângealb, Inginer–alpinist și publicist, membru al al AJTR – Asociația Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România)

Gala Premiilor AJTR (Asociaţia Jurnaliştilor şi Scriitorilor de Turism din România) la Muzeul National al Satului „Dimitrie Gusti” (cel mai vizitat obiectiv cultural din Bucureşti), partener al Jurnalului Bucureştiului

Gala Premiilor presei de turism: Eminescu, Foamea și Demoralizarea

Nota redacției

Direcția și Redacția Jurnalul Bucureştiului

Thomas Csinta, Chief Editor

Parteneriat Jurnalul Bucureştiului

Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului