Bolile de inimă sunt considerate o problemă globală, fiind responsabile de înregistrarea a 17,3 milioane de decese în fiecare an. Sunt cele mai multe decese produse de-o patologie, mai multe decât cancerul, a doua cauză de mortalitate, la nivel mondial.
În România, avem de-a face cu o tragedie națională, pentru că la noi se moare într-un număr dublu față de media europeană, ceea ce ne plasează pe primul loc la nivelul Uniunii Europene, în ceea ce privește mortalitatea cauzata de boli cardiovasculare.
Stau de vorbă cu medicul primar-cardiolog Dr. Alexandru-Sorin Antonescu despre cauze, factori de risc, tratamente și prevenire și, deodată, îl aud rostind aceasta fraza: „Dacă am controla colesterolul, am fi nemuritori!”
„Gândiți-vă, nu doar în Europa, ci și în lume, cauza nr. 1 de mortalitate o constituie bolile cardiovasculare. La baza lor, stă procesul de ateroscleroză, determinat de LDL colesterol. Să enumerăm doar câteva dintre ele: boala coronariană ischemică, bolile cerebro-vasculare (accidentul vascular cerebral ischemic și hemoragic), hipertensiunea arterială, arteriopatiile obliterante aterosclerotice ale membrelor inferioare, valvulopatiile reumatismale și degenerative, malformațiile cardiace congenitale și, corolarul tuturor acestora – insuficiența cardiacă!”
De decenii întregi, colesterolul este subiect de dezbatere aprinsă
Dr. Alexandru-Sorin Antonescu medic primar cardiolog și membru al American Heart Association este genul de doctor la ușa căruia pacienții așteaptă răbdători, încântați c-au reușit să obțină o programare și care-și pun speranțele în deosebita sa expertiză!
Într-adevăr, Dr. Alexandru-Sorin Antonescu reușește să fie fericita excepție care realizează o anamneză completă și complexă, fără să se arate grăbit, presat sau absent. Consultă atent pacientul, confruntă toți indicatorii analizelor de sânge, trece in revistă istoricul medical familial, stabilește eventualii factori de risc și, apoi, își rezervă timp să stea de vorbă cu tine să să-ți răspundă la orice întrebare. De decenii se poartă o dezbaterea aprinsă pe subiectul colesterolului, dezbatere care a cuprins oameni de știință, medici, cercetători, specialiști în terapiile alternative și suplimente alimentare. Este suficient să pronunți cuvântul „colesterol” într-un grup oarecare, pentru ca fiecare dintre cei prezenți să aibă o teorie, deja, formată, o experiență directă sau indirectă care să gireze opinii dintre cele mai diverse, pe marginea subiectului.
De-a lungul timpului, Ghidul tău online de lifestyle, am publicat opinii, articole, interviuri vizând mult prea generoasa temă a colesterolului și trebuie spus că nu întotdeauna punctele de vedere coincid. Continuăm să prezentăm noi și noi abordări pentru a te ajuta să iei, cu maximum de discernământ, cele mai potrivite decizii medicale, cu privire la sănătatea ta. Interviul ce urmează te ajută să înțelegi importanța capitală a menținerii unui nivel al colesterolului care să nu pună probleme de sănătate. Ne ajută în acest demers Dr. Alexandru-Sorin Antonescu.
Cca 80% dintre decesele înainte de 75 de ani sunt produse de boala cardiovasculară!
„Pretutindeni în lume, boala cardiovasculară aterosclerotică-generată de colesterol -reprezintă cauza majoră de moarte prematură, în Europa fiind responsabilă de 42% la femei și 38% la bărbați din decesele intervenite înaintea împlinirii vârstei de 75 de ani! În ultimii ani, valoarea colesterolului total și-a pierdut din importanța practică (colesterol total normal este sub 190 mg/dl), vedeta din prim-plan fiind LDL colesterol”– afirmă interlocutorul meu.
„Cel mai puternic factor de risc este timpul de expunere la un factor de risc! Lăsând să treacă timpul, placa de aterom înaintează și arterele sunt distruse, fiind generate boli invalidante și chiar moartea”–subliniază acesta.
- Având în vedere că aceste boli îngreunează major sistemele de sănătate ale lumii, putând duce la colaps în anii următori, în condițiile în care crește durata de viață a populației, nu credeți c-ar trebui luate măsuri la nivel guvernamental?
Studiile epidemiologice americane au identificat că primii 3 factori de risc de explicare a deceselor cu cauză cardio-vasculară sunt: fumatul, hipercolesterolemia și hipertensiunea arterială. Apropo de ceea ce m-ați întrebat, mi se pare demn de-a fi adus în discuție amplul Proiectul North Karelia derulat între 1972-2012, în Finlanda, cu scop de control pro-activ al acestor factori de risc (comportamental–alimentar, adică hiposodat/hipolipemic, și medicamentos). Revelator este faptul că, în primii 10 ani de observație, mortalitatea coronariană a scăzut cu 82% la bărbați si cu 84% la femei! Iată ce consecințe extraordinare poate produce o strategie la nivel guvernamental și educarea adecvată a populației!
- Ce sunt dislipidemiile? Câte persoane suferă de această patologie? Cât contribuie la acest lucru determinarea genetică și cât stilul de viață?
Displipidemiile sunt boli metabolice care constau în modificarea patologică a fracțiunilor lipidice sanguine (colesterol total, HDL colesterol, LDL colesterol, trigliceride etc.) și a metabolismului lipoproteinelor. Se presupune că, între 66% si 75% din valoarea colesterolului total, este determinată genetic, iar restul are proveniență alimentară. Bolile metabolice se asociază frecvent cu obezitatea, diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, contribuind major la creșterea mortalității cu cauză cardiovasculară. Cauzele pot fi:
- genetice
- generate de stilul de viaț -și aici ne referim la alimentație nesănatoasă, alcool în exces, fumat, lipsa activității fizice etc.
- secundare unor boli, cum ar fi: diabetul zaharat, hipotiroidia, boli hepatice, renale etc.
- generate de unele tratamente.
Date din Studiul Românesc Sephar III arată că prevalența diabetului zaharat si a dislipidemiilor este dublă, comparativ cu 2006, fapt ce-ar trebui să alerteze atât lumea medicală, cât și organismele abilitate.
Nu sunt de acord că industria farmaceutică face presiuni.
- Care trebuie să fie valoarea medicală corectă a colesterolului?
Conform Ghidului European comun ESC–EAS si EACPR 2016, valoarea maximă admisă a LDL colesterol este 115 mg/dl, la pacienții fără factori de risc cardiovascular, valorile fiind mult mai scăzute, dacă sunt prezenți acești factori de risc (100 mg/dl. sau 70 mg/dl.). Valoarea maximă a trigliceridelor este de 150 mg/dl, studiile arătând că este oportună tratarea lor când valoarea depășește 200 mg/dl.
- De ce scad mereu aceste norme? Vă întreb pentru că acest lucru seamănă confuzie printre pacienți, care suspectează că există o mare presiune din partea companiilor farmaceutice, ce au interesul să ne facă clienți pe viață.
Să ne înțelegem: colesterolul trebuie scăzut nu de dragul de-a-l scădea, ci din cauza complicațiilor devastatoare pe care le produce și pe care le-am arătat anterior! Oamenii trebuie să știe că lumea academică medicală stabilește aceste valori în urma studiilor repetate și periodice care arată de la ce valoare a colesterolului total sau LDL apar mai frecvent evenimente cardiovasculare majore, cum ar fi decesul, infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral. Există o explicație sută la sută științifică pentru faptul că aceste valori se schimbă-n timp și anume că, permanent, se reconsideră datele statistice obținute. Fac o paralelă cu un alt exemplu medical: valoarea glicemiei. De exemplu, limita de 110 mg/dl a fost stabilită în urma unui studiu amplu, care a arătat că peste 108 mg.dl crește incidența retinopatiei diabetice. Nu sunt deloc de acord cu ideea care circulă în mass-media și printre neavizați că industria farmaceutică face presiuni pentru a modifica valorile normale.
Statinele au stârnit atitudini pro și contra aflate la exteme!
- Ca medic, sunteți un adept al statinelor. Ca pacienți, ne opunem, pentru că am auzit lucruri rele despre ele!
Nu numai eu susțin statinele, ci toți medicii care știu și înțeleg multitudinea studiilor de mortalitate cardiovasculară ce-au inclus tratamentul cu statine și a metaanalizelor acestor studii. Se aproximează că numărul pacienților care au luat statine, la un moment dat, se apropie de numărul populației adulte a globului. Această clasă de medicamente a stârnit atitudini pro și contra extreme: extrema „pro” merge până-ntr-acolo încât propune introducerea statinelor în alimentație! Iar extrema „contra” neagă, cu argumente care exacerbează reacțiile adverse, beneficiile arătate atât în studii, cât și-n viața curentă. , fiind perfecționate încontinuu. S-a ajuns la nivelul la care acestea stabilizează placa de aterom și scad incidența complicațiilor aterotrombotice: infarct miocardic acut, accident cerebral ischemic și hemoragic etc. Opinia mea este că trebuie s-avem o atitudine bazată pe raționalitate și logica medicinii bazate pe dovezi: statinele constituie un medicament și nu un aliment, fiind rezervate unor condiții patologice sau de prevenire a bolilor cardiovasculare. În acest moment, clasa statinelor este sigură! Negarea beneficiilor mă duce cu gândul la biserica catolică, căreia i-a trebuit secole să accepte teoria heliocentrică.
- Pacienții pot recurge la fitosteroli (suplimente din plante) în loc să ia statine?
Pacienții pot recurge la fitosteroli, nu am nimic împotrivă, dar nu în loc de statine! Pacientul își poate alege singur calea, dar trebuie să și-o asume, iar asumarea poate să însemne chiar și moartea. Să se gândească bine dacă e dispus să plătească cu propria sănătate și chiar cu propria viață, să se informeze permanent, să citească studii avizate, eventual! Există în țările francofone moda de-a se lua orez roșu pentru a scădea colesterolul, dar acesta e doar un surogat, în sensul că nu influențează placa de aterom, or interesul nostru este s-o menținem stabilă, odată ce ea există!
- Poți să fii vegetarian complet și să ai colesterolul periculos de mare?
Chiar și dacă ești vegetarian, dar ai dislipidemie, poți să face complicații aterotrombotice! Să nu uităm că numai aproximativ 25% din ceea ce mâncăm poate produce colesterol. Restul este rezultatul producției noastre interne.
Nu statinele produc demență, ci pur și simplu creșterea duratei de viață
- Hai să vorbim despre reacțiile adverse! E adevărat că statinele pot produce demență, mialgii, creșterea transaminazelor?
În ce privește reacțiile adverse, statinele pot să crească transaminazele, dar este celebru răspunsul unui distins profesor de cardiologie, la întrebarea unui medic de familie: dacă să-i dea statine unui bolnav cardiovascular, cu ALT=60, AST=65 (valori normale maxime=40, în majoritatea laboratoarelor): „Domnule doctor, nu există o boală numita transaminazită. Dacă bolnavul nu are ciroză hepatică sau hepatită cronică activă și are risc cardiovascular, DA, se administreaza statine!” Trebuie să punem punctul pe „i” și să admitem că prelungire duratei de viață–practic, trăim aproape dublu față de media de acum un secol!–vine cu o serie de boli asociate bătrâneții. De altfel, FDA–Food and Drug Administration -a precizat că nu statinele sunt cele care provoacă demență, ci, pur și simplu, prelungirea vieții poate duce, la unii pacienți, la creșterea incidenței bolilor degenerative, inclusiv a demenței vasculare. Tot în contextul reacțiilor adverse, rabdomioliza are o incidență extrem de scăzută, iar durerile musculare nu pot fi asociate cu consumul de statine, decît dacă creatinkinaza este mai mare de 10 ori maxim normalul a două determinări consecutive.
Începând cu vârsta de 30 de ani, trebuie să-ți determini riscul cardiovascular
- De la ce vârstă ar trebui să ne monitorizăm în scop preventiv și ce analize specifice sunt utile pentru a afla dacă avem risc de boală cardiovasculară?
„Începând cu decada a treia de viață, ar trebui să facem niște analize generale și specifice cu o oarecare periodicitate și mă gândesc la: analize de biochimie-anual, lipidograma (colesterolul total, LDL, HDL, trigliceride)-anual, glicemie- bianual, electrocardiogramă-la 2-3 ani, ecocardiografie-o dată la 5 ani, apolipoproteina -o dată în viață. În final, chiar dacă nu vom deveni „nemuritori”, în opinia mea și a altor colegi, statinele, alături de antibiotice, au revoluționat terapeutica medicală”!– conchide interlocutorul nostru.
Pe Dr. Alexandru-Sorin Antonescu, medic primar cardiolog, îl puteți găsi în rețeaua de sănătate Regina Maria, sau la Centrul Medical de Tratament Ambulatoriu și Medicină Preventivă din strada Washington nr. 8-10, cu bilet de trimitere de la medicul de familie.
Interviu realizat de Adriana Caranfil
