Suntem pe cale de a înființa o asociație pentru educație naturalistică–de facto ea există din punct de vedere legal, doar trebuie să primească și conținut faptic. Una dintre procupările ei majore dorim să fie citizen science: un concept greu de tradus în română fără ca sintagma să devină oarecum ciudată… știință cetățenească.

De ce este nevoie de citizen science?

Pe de o parte, educația ecologică primește un nou sens atunci când participanții au un scop concret, de a face ceva care să aibă rezultate vizibile și clare. Să descopere pe bune ce specii sunt în zonă, măcar cât se poate, cu capacitățile realmente disponibile. Spre exemplu, habar nu avem ce libelule sunt pe valea X sau la lacul Y, iar prin activitatea noastră, aflăm care este situația. De la o hartă regională cu zero sau câteva puncte de prezență a câtorva specii ajungem să detectăm specii noi pentru zonă, să punem puncte noi pentru specii despre care eventual se știa vag că sunt prin regiune șamd. Adică, dacă se organizează bine, activitatea oamenilor respectivi chiar ajută la progres în cunoaștere. Nu este o simplă joacă, relaxare sau pierdere de vreme, nu e plictiseală, este activitate eco dinamică, interesantă, captivantă care dă sens zilei./
Specialiștii în variate grupe taxonomice sunt foarte puțini în orice țară, iar la modul realist sunt zero șanse ca aceste persoane să ajungă prin sute și mii de văi mai mult sau mai puțin banale ale dealurilor și munților, lacuri și margini de păduri, pe lângă pâraie care nu au pentru ei nici un fel de relevanță. Ar putea arunca o privire pe niște fotografii bune în care se poate determina specia, iar dacă acestea au și coordonate geografice, data, ora, ele chiar au sens ca semnalare a taxonului. Până și semnalările aparent banale, cu specii comune, tot sunt mai bune decât zero cunoaștere despre ele în punctele respective. Dar se poate estima să apară printre cele observate și specii rare, endemice, relictare șamd, despre ale căror prezență nimeni nu prea are măcar o vagă bănuială.

Combinând aceste două elemente, rolul de educație naturalistică pe bune cu rolul de progres al cunoașterii științifice, stilul acesta de abordare–citizen science – chiar poate să facă diferența. Dar este o chestiune grea de organizare, management, finanțare, punere în valoare a rezultatelor. Depinde de contextul social, cultural, financiar șamd. Până în trecutul recent exista o falie adâncă între cercetători ascunși în turnuri de fildeș, cu ifosele lor obscure, și ceilalți. Nici acum situația nu e prea roză, dar se mai percepe și ceva dorință, mai ales în rândul cercetătorilor mai tineri, să nu se rezume la ascunderea din fața Lumii, în adâncul unor hrube ultraspecializate, de unde nu iese nici un fel de lumină. Cu mecansime bune de management/organizare/ promovare, mecanismul citizen science chiar are o șansă să catalizeze schimbare.

Neîncrederea publicului în știință și în elite este în creștere, cam peste tot în Lume. La gradul de specializare a științei actuale pe subdomeniile ei, nu e de mirare că publicul general se simte exclus din tot procesul; există falii adânci până și între variatele subdomenii de specializare. Citizen Science este un fel de reconectare, un fel de cercetare participativă. Oferirea intrării în lumea cunoașterii, atragerea tinerilor către cercetare, traininguri despre integritate, motivare a participării în exerciții care au scopuri pe mai multe planuri: educative, de dezvoltare personală, de dezvoltare a științei etc. Este o reconstruire a încrederii în știință ca demers global de cunoaștere a realității. În principiu, un mechanism citizen science trebuie să fie mai transparent, mai de încredere măcar pentru cei implicați, în comparație cu mecanismele obscure prin care se iau decizii în știința retrasă și intangibilă.

Citizen Science are ca scop implicarea sistematică a publicului în progresul cunoașterii științifice. Bazat pe curiozitatea naturală a omului, citizen science este despre educarea publicului în privința modului de operare a științei, a punerii problemelor, a căutării răspunsurilor, a curajului de a te implica, a afla de ce ești capabil. La fiecare proiect de citizen science este nevoie de un framework, de un set de principii, linii directoare, definirea metodologiei, a pașilor concreți, a echipamentelor/instrumentelor necesare, a modului de prelevare a probelor, stocarea datelor, analiză și publicare…mecanism fără de care cunoașterea sistematică/adică cunoașterea științifică nu este posibilă. Rezultă de aici că în principiu rezultatul final al demersului trebuie să fie și unul formal, de publicare științifică, de consolidare a edificiului științific. Totodată, pe baza cunoașterii acumulate, citizen science are și rol de implicare a publicului în luarea deciziilor, devenind un factor de influență politică. Biologia, mai concret ornitologia a fost cam poste tot în lumea civilizată un prim mecanism de citizen science. Au fost adunate cantități uriașe de observații, date din teren, care au dus la elucidarea în detaliu a răspândirii speciilor, a derulării migrației, a mișcărilor eratice, accidentale. Fără milioane de observatori în teren, o astfel de cunoaștere asupra dinamicii păsărilor nu era posibilă niciodată.

Citizen Science–este știința creată în afara unor universități și institute de cercetare; publicul devine nu doar consumator de știință ci și producător de cunoaștere. Oameni din diferite domenii, nu neapărat oameni preocupați de știință ca profesie, încearcă împreună să investigheze/cerceteze un anume subiect predefinit, utilizând abordarea științifică. Se dezvoltă abilitatea persoanei de a formula întrebări la care să se poată răspunde prin abordare științifică: cercetare. Este despre implicare, angajare personală în cunoaștere de tip științific, pe măsura posibilităților fiecăruia. Proiecte inspiraționale de anvergură mai mică sau mai mare, bazate pe colaborarea unor persoane independente, pasionate sau tangențial-interesate de subiect, capabile să aloce timp și energie… evident pot să ducă la rezultate spectaculoase. Conceptul și implementarea unor abordări de tip citizen science presupune construirea unor mecanisme adaptabile, bazate pe comunicare, implicare, colaborare, alocarea de timp și efort. Cred că este evident că sunt esențiale capacitățile de concepție–design a cercetării (produse de un fel de creative mind), dar și cele manageriale, comunicare…adică acea parte a mecanismului care este un fel de creier, care structurează, care pune în mișcare, care face ca lucrurile să se întâmple. La acest element apt de a gândi mecanismul, de a extrage rezultatele, e nevoie de o pregătire științifică, sau e bine să existe; sistemul trebuie să permită oamenilor nespecializați să contribuie la colectarea de date cu valoare științifică, în schimbul fericirii de a își crește nivelul de înțelegere asupra realităților naturale.

Citizen Science este o abordare mai difuză, mai la firul ierbii, încât nu prea este băgată în seamă de structurile academice și de cercetare; dar dacă iei în calcul potențialul avansului tehnologic care permite acum colectarea de date, stocarea, procesarea, comunicarea rezultatelor…se simte ceva suflu nou. Știința veche, cea ascunsă în turnul de fildeș, de multe ori crispată și contorsionată printre pretențiile ei, simte că îi sulfă în ceafă ceva greu de înțeles pentru ea, ceva schimbare, ceva mai viu și mai energic, mai puțin plin de praf. Elanul, numărul mare de oameni potențial-implicabili, viteza cu care se pot colecta datele, pasiunea, capacitatea de a aloca timp și energie… sunt tot felul de elemente care fac din citizen science un tip nou de abordare a științei. Desigur, asta este valabil mai ales în lumea bună, unde omul nu trebuie să se lupte disperat să nu moară de foame azi.

Citizen Science este un tip de cercetare care se bazează pe nevoile imediate ale comunității, oamenii locului definind ce anume îi interesează despre locurile lor, ce întrebări sunt cele care trebuie puse pentru a avea răspunsuri care să conteze. Dacă oportunitățile sunt create, dacă mecanismele devin disponibile, oamenii încep să se implice. Citizen Science trebuie să se bazeze inițial pe activități mai simple, reprezentând un fel de poartă de intrare în lumea științei. Este clar că citizen science se aplică mai decent la anumite domenii față de altele; în domeniul biologiei, mai concret al cunoașterii răspândirii unor specii, aspecte de ecologie șamd, citizen science este de n ori mai aplicabil decât în domenii de vârf ale fizicii particulelor spre exemplu… unde accesul celor nespecializați până în măduva oaselor nici nu are sens.

Este deci evident că în biologia organismală, macroscopică, în ecologie și domenii conexe, citizen science este o soluție viabilă; există și domenii unde situația este radical diferită, unde echipamentele costă miliarde de dolari și unde cunoașterea este mult mai abstractă. Pentru a se implica, oamenii au nevoie de structură și de ceva finanțare. Este greu de imaginat ca astfel de activități să se dezvolte de la sine. Este nevoie de un fel de centre de propagare, mentori, traineri care să pornească procesul. Iar asta presupune existența unor mecanisme de finanțare. Cu toate că presupune implicarea serioasă a unui mare număr de oameni fără preocupare științifică directă, totuși un proiect de citizen science este de dorit să fie conceput de oameni cu pregătire științifică, să fie de amploare mare, să fie bazat pe ipoteze, și să aibă participanți voluntari. Totodată, un simplu proiect de educație ecologică, în care un lector prezintă niște idei unui public indiferent, nu prea este citizen science; pentru a deveni, este nevoie de o implicare mai serioasă, de scopuri științifice, de conturarea unor protocoale de lucru, metodologie, prelevare de probe, analiza lor, publicarea unor concluzii șamd.

Primul proiect de știință participativă care îi provoacă pe elevii, profesorii, voluntarii și comunitățile locale din Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului, administrat de UB, să acționeze sustenabil

Un aspect important este cel legat de generarea de cunoaștere, colectarea oportunistică a datelor sau colectarea lor sistematică/randomizată, calitatea datelor șamd. În citizen science atât datele colectate oportunitic cât cele extrase sistematic au valoarea lor, până și cele oportunistic create fiind mai bune decât zero date despre subiect în regiunea respectivă. Citizen science trebuie să își mențină caracterul de știință, adică să aibă o rigoare, realism, să excludă pe cât posibil interferențele date de dorințe (spre exemplu să exagereze cu biodiversitatea unei anumite zone). Să nu ajungă la nivelul penibil când spre exemplu un Parc Național din nordul Carpaților Orientali are listate ca prezente pe teritoruiul ei circa 30 de specii de pești, pe când în condițiile de mediu de acolo sigur nu poate avea mai mult de 10 specii.

Cum se poate avea în lumea reală un fel de science in action? Activitățile atractive, de tip edutainment, sunt cele care combină distracția cu educația. În cadrul abordărilor de tip citizen science, atât pentru tineri cât și pentru adulți, stilul deschis, lipsit de crispări somptuoase este mai adecvat pentru a atrage și a păstra oamenii în schemă. Așa se poate spera un fel de păstrare a elanului–keep de story going. Dacă se derulează activități de teren de tip citizen science, participanții nu doar că:

se distrează și petrec timp plăcut în natură,
cunoscând câteva specii de plante sau animale și
câteva tehnici de studiere a lor, dar, pe lângă acestea, ajung să
dezvolte legături cu alți oameni interesați de cunoaștere naturalistică și
să își creioneze o impresie mai realistă despre modul în care se poate conserva diversitatea biologică. Per total luat, acest mecanism ajută la cooptarea în protecția naturii a unor oameni care dealtfel nu ar avea nici un fel de tangență cu subiectul.

Dr. biolog Peter Lengyel (expert în conservarea biodiversității, fotograf al naturii), este membru al Asociației „Valea Verde”, dar și secretar științific la„ONG Unesco Pro Natură”, cu sediul în București și membru al Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii. A participat la proiecte organizate de instituții precum Parlamentul European, Comisia Europeană, Consiliul Europei sau Banca Mondială și la peste 200 de simpozioane, conferințe și congrese internaționale legate de protecția mediului, conservarea biodiversității și educație ecologică. În ultimul timp a devenit foarte cunoscut datorită celor două volume „Beep 2010″ și „Maramureș–Țara Biodiversității” și expoziției „India-locul uimitoarei diversități”.

Notă. Alte articole ale autorului Dr. Biolog Lengyel Péter în Jurnalul Bucureștiului

Nota redacției. Zece principii ale Științei Participative
Știința cetățeanului este un concept relativ flexibil care poate fi folosit în diverse contexte și discipline.
01) Proiectele de știință civilă implică participarea activă a cetățenilor în cercetări care duc la noi cunoștințe. Cetățenii pot fi atât lideri, cât și participanții la acest tip de proiecte.
02) Proiectele de știință civilă conduc la rezultate științifice autentice. Este vorba despre răspunsuri la aspecte pur științifice ale temei de cercetare, precum și aspecte aplicate.
03) Toți Participanții la cercetare sunt beneficiari și autori ai cercetării ca și savanții profesioniști. Aceasta poate include publicarea rezultatelor științifice, educație continuă, plăcere personală sau social, interacțiune, precum și satisfacția participării la activități științifice la nivel regional,național și internațional.
04) Cercetătorii civili se pot manifesta în toate etapele procesului științific. Implicarea cetățenilor poate începe cu alcătuirea întrebărilor de cercetare, dezvoltarea metodelor, colectarea și analiza informațiilor, precum și diseminarea rezultatelor.
05) Cetățenii participanți la proiecte de știință au un „feedback”, adică primesc informații despre proiect după implementarea acesteia. De exemplu, ei au dreptul să știe cum sunt utilizate datele pe care le colectează,consecințele științifice, politice și sociale ale proiectului.
06) Știința civilă se bazează pe abordări științifice care au limitele și care trebuie să fie controlate. Spre deosebire de cele mai tradiționale abordări ale cercetării știința cetățenească dezvoltă mecanisme pentru implicarea pe scară largă public și se bazează pe democratizarea științei.
07) Datele și metadatele proiectelor de știință participativă ar trebui să fie accesibile publicului. Schimbul de informații este posibil în timpul sau după implementarea proiectului, cu excepția cazului în care este cazul amenință securitatea sau intimitatea oricui.
08) Numele oamenilor care participă la proiecte de știința cetățenească sunt menționate în publicațiile rezultatelor de cercetare.
09) Programele de știință cetățenească sunt evaluate în funcție de contribuția lor științifică, calitatea datelor primite, experiență de participare și gradul de influență a rezultatelor asupra societății și politicii.
10) Liderii proiectelor de știință cetățenească iau în considerare aspectele legale și etice referitoare la drepturi de autor și drepturile conexe

Nota redacției

„Din viața investigatorilor privați (Privat investigator – Pi/∏/π) – mituri și realități”. Interviu cu D-na Maria Bumbaru președinta ADNR (Asociația Naționlă a Detectivilor din România). Partea 1 (Generalități)

In memoriam profesoara de canto Adela – Ioana Burlui. Elogiu profesorului de medicină dentară și „omului de litere” Vasile Burlui, președintele Fundației „Sfânta Apollonia” din Iași și „patronul” congreselor internaționale ale Universității Apollonia „Pregătim viitorul–promovăm excelența”

Henri Poincaré, printre contemporanii săi și dincolo de ei. Incursiuni în geo-receptologia și geofilosofia științei (Corespondență de la prof. dr. Narcis Zărnescu, scriitor, critic și istoric literar, redactor șef al Revistei „Academica” al Academiei Române, secretar știinfic al Academiei Oamenilor de Știință din România, secția Secția X–Filosofie, Teologie și Psihologie, membru al Staff al Jurnalului Bucureștiului, Cavaler al Ordinului „Palmes Académiques” din Franța)

Profesorul Doru Pop de la UBBC (Universitatea Babeș – Bolyai) din Cluj – Napoca: „Fascismul, un herpes care mereu se reîntoarce”

Cum „traducem” cultura. Marea antologie a liricii românești/ Die Geschichte der rumänischen Lyrik (de la începuturi și până astăzi) a poetului și traducătorului trilingv brașovean Dr. Christian W. Schenk (membru corespondent al Berlin-Brandenburg Academy of Sciences and Humanities), corespondent permanent al Jurnalului Bucureștiului (din Boppard – Renania-Palatinat, Germania)

Uniți în onoare și recunoștință în amintirea eroilor de Ziua Internațională a Drepturilor Omului, la sediul OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului – Ecosoc – Națiunile Unite)

„Ortopedia Pediatrică este Știință, Artă și Predicție” (Corespondență de la Dr. Gheorghe Burnei, Professor of pediatric orthopedics, Macta Clinic – Constanța)

Francezul „supradotat” (gifted, tânăr cu abilități intelectuale înalte, tânăr intelectualmente precoce, tânăr capabil de performanță). Învățământul alternativ elitist (de excelență) în Franța

Enseignant dans les CPGE (Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles) & les Grandes Ecoles. Les concours externe et interne de l’agrégation. Les professeur agrégés de l’enseignement supérieur. Enseignant – Chercheur. Concours de l’agrégation de Mathématiques externe – 2023 (Les sujets)

„Grandes écoles scientifiques – un modèle à réinventer” (Pierre Veltz, professeur émérite à l’Ecole des Ponts ParisTech – École nationale des ponts et chaussées)

„Scriitorul” multirecidivst Rédoine Faïd („Le Roi de Belle”) specializat în jafuri armate și evadări – Spectaculoasa sa evadare din CPSF (Centrul Penitenciar de la Réau) cu un elicopter Alouette. Procesul și Verdictul. Corespondență de la Curtea cu Jurați a TJP (Tribunalul Judiciar Paris)

Zilele academice ieșene. Sesiunea știinţifică anuală a institutului de cercetări „Acad. Ioan Hăulică” al Universității „Apollonia” din Iaşi [(Lucrarea „Rolul parametrilor comunicării prin social – media în promovarea sistemului (ultra)elitist francez napoleonian de înalte studii PGE – Prépa–Grandes Ecoles) – un sistem educativ ultraselectiv, ultraperformant și unic în lume, care domină învăţământul universitar francez LMD – Licență, Masterat, Doctorat – de sute de ani”)]

Centrul Gifted Education: Conferința „Alternative în Educație” sau „Învățământ neînregimentat”. Mai sunt copiii fericiți să învețe?

Traducerea (Corespondență de la Dr. Dr. Christian W. Schenk – poet și traducător trilingv brașovean, membru corespondent al Berlin-Brandenburg Academy of Sciences and Humanities, corespondent permanent și membru al Staff al Jurnalului Bucureștiului din Boppard – Renania-Palatinat, Germania). Traducerea textelor cu caracter juridic (Thomas Csinta, criminal investigation journalist, research professor in MM – mathematical modeling & in MASS – Applied Mathematics in Social Sciences)

Sesiunea științifică a Academiei Germano – Române din Baden – Baden (Deutsch – Rumänische Akademie Baden-Baden e.V. – Rumänisches Institut – Rumänische Bibliothek Freiburg e.V., Landul Baden – Würtenberg, Germania) la Casa de Cultură „Friedrich Schiller” din București [Lucrările „Sistemul (ultra)elitist francez napoleonian de înalte studii PGE – Prépa–Grandes Ecoles – un sistem educativ ultraselectiv, ultraperformant și unic în lume, care domină învăţământul universitar francez LMD – Licență, Masterat, Doctorat – de sute de ani” și „Brabantul în haos și sub teroare. Asasinii din Brabant. Adevărul istoric după 40 de ani”]

Le vernissage de l’exposition „Icônes et poteries de Roumanie” (Corespondență de la eruditul promotor franco – român al artei vizuale est – europene Michel Gavaza, președintele prestigioasei asociații franceze de artă contemporană Soleil de l’Est, promotorul înfrățirii orașelor Brașov – ZMBv și Tours-Métropole Val de Loire)

Le 10 octobre – „Journée européenne & mondiale contre la peine de mort” avec Amnesty International, ECPM (Ensemble Contre la Peine de Mort) et le Journal de Bucarest („Le petit Parisien”)

Centrul Gifted Education. În căutare de noi colegi pentru anul academic 2023 – 2024

„Jaful secolului” de la banca Société Générale din Nisa. O conexiune dintre SAC (Serviciul de Acțiune Civică) gaulle-ist și celebra organizație criminală „French Connexion” într-un „triunghi (graf neorientat) al bermudelor” determinat de Albert Spaggiari–Jacques Cassandri–Jean Guy. În căutarea și restabilirea adevărului istoric (Partea 2)

Le Casse du siècle – „Jaful secolului” de la banca Société Générale din Nisa. O conexiune dintre OAS (Organizația Armată Secretă), SAC (Serviciul de Acțiune Civică) gaulle-ist și celebra organizație criminală „French Connexion” în „războiul cazinourilor” de pe Coasta de Azur, într-un „triunghi (graf neorientat) al bermudelor” determinat de Albert Spaggiari–Jacques Cassandri–Jean Guy. În căutarea și restabilirea adevărului istoric (Partea 1 – Preambul)

Revista internațională de cultură „Cervantes”: Rezumat al interviului „interzis” al profesorului – cercetător Thomas Csinta, acordat jurnalistului Geo Scripcariu, de la Radio Punct Londra