1.jpg)
Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe
Jurnalul Bucureștiului. On line Newspaper publishing almost everything to be well informed. That’s our main and only purpose! Jurnalul Bucureștiului aims to be an online newspaper for information and debate of citizens’ problems and events. The principles that will be at the basis of this publication are: a) Democracy cannot exist without opposition, b) Elected representatives are our representatives and not our masters, c) Criticism fosters progress, d) Free speech-an important factor in correcting the deviations of power.
Îl întreb pe olandez cum de preferă să trăiască de zeci de ani în ceva sat mărunt din Transilvania. Zice că prin Olanda deja fiecare trăiește doar în bula lui. Că nu mai comunică oamenii. Că e prea mult circ cu poliția și fiscul, toată ziua au ceva de verificat. Pe când pe aici poți să trăiești ca omul sălbatic, ca nimeni să nu te bage în seamă. Îmi zice olandezul că în satul acesta este un singur copac-sfânt: pomul de pălincă. Evident, se referă la pruni, meri șamd. Zice că orice exemplar din altă specie de arbore/copac-fără-sens este tăiat, imediat cum ajunge de grosimea unui braț de copil. Poate exagerează un pic, dar atinge esențialul. Viața rurală este puternic legată de pălincă, de băutura fără de care mulți țărani nici nu ar găsi scop zilei. Nu se întâmplă mai nimic, e prea banală existența prin pustietățile astea. Ciudat ca alcoolul să dea valoare locurilor, să aducă un pic de lumină, să le facă mai interesante. În lumea vestului, cea emancipată, femeile au părere, în contradicție cu femeile din satul din Transilvania–susține olandezul nostru; zice că prin satul acesta femeile sunt în așa fel formate de societate încât părerea lor nu contează – cam totul este decis de bărbat, de soțul lor, de om; ajung femeile rurale să nici nu aibă părere, să nici nu le intereseze subiectele mari, doar cele legate de treburi casnice; este o caracteristică esențială a păstrării tradițiilor, a vieții ancestrale. Îmi aduce aminte de un element din Maramureș, unde la o biserică de lemn am auzit că bărbații stăteau în zona mai largă, mai luminoasă, pictată cu scene bibice mai pozitive, pe când femeile aveau voie doar în zona separată pentru ele, pe la intrare, mai întunecoasă, pictată cu scene dure cu focul din iad, draci șamd – de acolo ele priveau slujba printre niște gratii. Cred că îți este clar că există un conflict esențial între viața rurală tradițională, patriarhală, și viața mai urbană, mai vestică, mai emancipată, în care individul uman are un pic mai multă decență și libertate.
Ferma are un mic magazin care comercializează produse gen gemuri, murături, siropuri, ceaiuri și alte asemenea; produsele au marcă înregistrată la OSIM (Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci). Avem plăcerea de a degusta produse locale, salate de vinete proaspăt preparate, zacuscă, pâine de casă, brânzeturi, prăjituri cu mere șamd. Toate astea se conturează întro experiență realistă despre modul în care se produce hrana care ne este necesară. Ferma a primit voluntari din aproape toate țările din Europa, gen Germania, Franța, Suedia, plus din America de Nord–Mexic, SUA Canada–precum și din alte variate puncte ale Globului–oameni care învață principiile agriculturii ecologice, live. Esența întregului demers este: cum se pot obține produse eco, fără utilizarea de pesticide, îngrășăminte chimice și alte chimicale, la un mod viabil economic în secolul 21.
Herbarium–Șura cu Plante. Mureș, comuna Vânători satul Șoard. O mică plantație de lavandă, livadă cu gutui, pere coapte în pomi. O șură excelent transformată în centru de prezentare a plantelor medicinale, cu ierburi presate expuse, cu scurte explicații scrise despre ele; printuri vechi despre flori superbe, toate în contextul tratamentelor tradiționale, folosite din vremuri demult apuse, a comuniunii omului cu natura. Se pot cumpăra creme cu rol terapeutic, „uleiuri esențiale”. Per total este o atmosferă foarte primitoare, calmă și interesantă.
Anamaria povestește despre lavandă, cultivarea plantelor, culesul de plante medicinale de pe dealuri; despre locurile fără pesticide, fără poluare dură, habitate în care plantele sălbatice sunt pure și naturale. Niște tineri au ocazia să experimenteze combinarea de flori de tei cu salvie și tot felul de alte ierburi și flori medicinale care cu echipamente adecvate sunt presate la 5 atmosfere și rezultă câte un medalion pentru ceai. Arome care îți aduc aminte de existența Paradisului…pe undeva. Participanții la experiență au ocazia să guste ceaiuri preparate din plante sălbatice, să deguste mere bio coapte în cuptor. Toate astea în timp ce află aspecte legate de viața omului în mediul rural ancestral, în care sănătatea era dependentă și de cunoașterea biodiversității locale, a plantelor, înțelegerea efectelor variaților compuși vegetali asupra vieții noastre. Este recomandată o plimbare pe dealul din apropiere, admirând peisajul, plantele, făcând poze cu variate elemente mai interesante ale naturalului…până ce ajungi pe culme și poți vedea de sus întinderile astea natural-rurale.
Dr. biolog Peter Lengyel (expert în conservarea biodiversității, fotograf al naturii), este membru al Asociației „Valea Verde”, dar și secretar științific la „ONG Unesco Pro Natură”, cu sediul în București și membru al Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii. A participat la proiecte organizate de instituții precum Parlamentul European, Comisia Europeană, Consiliul Europei sau Banca Mondială și la peste 200 de simpozioane, conferințe și congrese internaționale legate de protecția mediului, conservarea biodiversității și educație ecologică. În ultimul timp a devenit foarte cunoscut datorită celor două volume „Beep 2010″ și „Maramureș–Țara Biodiversității” și expoziției „India-locul uimitoarei diversități”.
Notă. Alte articole ale autorului Dr. Biolog Lengyel Péter în Jurnalul Bucureștiului
- Cartea „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas) în carte Thomas Csinta este citat pentru rezultatele anchetelor sale alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi
- Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…
- Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…
Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului
