În România, dreptul la avort continuă să fie un subiect sensibil și intens dezbătut, mai ales acum în plină campanie electorală. În contextul actualei campanii prezidențiale, această temă a fost abordată și de candidați, iar răspunsurile au fost amestecate și, în unele cazuri, destul de ambigue. Candidatul și președintele interimar PSD, Marcel Ciolacu, împreună cu alți politicieni de rang înalt, precum Mircea Geoană și Ludovic Orban, și-au exprimat susținerea pentru avort doar în cazuri extreme, cum ar fi cele care implică riscuri medicale serioase. Situațiile grave nu se rezumă doar la pericolul de moarte a mamei sau a copilului la naștere, la sarcina care este rezultatul unui viol sau/și a unui incest, sau la riscul mare de handicap al copilului. Această abordare este criticată și de experții în sănătate reproductivă care susțin dreptul femeilor de a face avort la cerere, fără a fi nevoie de o justificare extremă. În acest context, este semnificativă lipsa unei poziții clare cu privire la avortul la cerere, un drept pe care multe activiste și experți îl consideră esențial pentru autonomia și sănătatea reproductivă a femeilor din România.
Nota redacției. Decizia Curții Supreme din SUA de a anula în Statele Unite drepturile legate de avort și necesitatea de a se asigura dreptul al avort și sănătatea femeilor în UE. Rezoluția Parlamentului European din 7 iulie 2022 referitoare la decizia Curții Supreme din SUA de a anula în Statele Unite drepturile legate de avort și la necesitatea de a se asigura dreptul al avort și sănătatea femeilor în UE (2022/2742(RSP))
- Adina Păun, expertă în sănătate reproductivă, atrage atenția asupra faptului că o femeie ar trebui să aibă acces la avort la cerere, indiferent de situația medicală, menționând că această decizie ar trebui să fie în totalitate a femeii, fără constrângeri din partea statului sau a altor instituții. „Noi ne dorim ca femeile din România să poată avea acces la avort la cerere,” spune Adina Păun. „Este decizia ei, este corpul ei.”
- Alina Greavu, cunoscută în mediul online sub numele de „Aluziva”, este fostă jurnalistă și activistă pentru mediu și drepturile omului, care recent a adăugat o voce importantă în sprijinul accesului la avort la cerere. Fondatoare a Asociației Aluziva, și mamă a trei copii, Alina este un influencer și creator de conținut educațional și social, cunoscută pentru campaniile caritabile și pentru abordarea subiectelor sensibile din societatea românească, colaborează cu Comisia Europeană pe diverse proiecte și abordează subiecte sensibile din societatea românească, cum ar fi violența domestică, exploatarea la serviciu, abuzurile sexuale, situația învățământului românesc, comunitatea LGBTQ+, minoritățile de orice fel etc..După cum spune și Alina: „Femeia este cea care hotărăște ce înseamnă o situație gravă, nu un candidat la prezidențiale sau un politician.”
De prea multe ori, drepturile femeilor de a lua decizii asupra propriului corp sunt ignorate sau contestate de cei care nu cunosc realitatea acestor experiențe. Situațiile considerate „grave” pot fi multe și variate. Iată câteva exemple concrete.
- Femeile controlate de o sarcină nedorită: Sunt cazuri în care partenerii iau decizii fără a consulta femeia, cum ar fi îndepărtarea prezervativului în timpul actului sexual fără consimțământul acesteia. Aceasta este o formă de abuz, iar consecințele pot fi devastatoare.
- Accidente contraceptive: Nici măcar cele mai sigure metode contraceptive, cum ar fi steriletul, contraceptivele injectabile sau legarea trompelor, nu oferă protecție 100% împotriva unei sarcini nedorite. Din acest motiv, accidentele sunt posibile, iar femeile trebuie să aibă opțiunea de a lua decizii informate și libere în astfel de cazuri.
- Sarcini la vârste avansate: Sarcinile “geriatrice,” chiar la femei de peste 45 sau 50 de ani, sunt de asemenea cazuri în care decizia de a continua sau de a întrerupe sarcina trebuie să rămână la latitudinea femeii.
- Violența din partea partenerului: În cazuri în care bărbatul dorește un copil de un anumit gen și, la aflarea veștii că este de alt sex, reacționează violent sau chiar își abandonează partenera, femeia se confruntă cu un risc emoțional și fizic crescut.
- Femei violate de partenerii lor: Violența sexuală poate avea loc și în relațiile conjugale. Lipsa consimțământului nu trebuie tolerată niciodată, iar femeile care trec prin astfel de traume merită sprijin, nu condamnare.
Politicienii care dezbat subiectul dreptului la alegere știu oare că:
- Numărul de copii din orfelinate și numărul celor care cresc în instituții fără a avea parte de dragostea unei familii?
- Numărul de mame minore din România, tinere care au fost forțate să devină părinți într-o etapă a vieții în care ele însele au nevoie de sprijin?
- Numărul de copii care trăiesc în sărăcie sau într-o lipsă totală de afecțiune, ca rezultat al sarcinilor nedorite pe care părinții nu și le-au dorit și pe care nu au putut să le susțină?
Pentru a proteja drepturile femeilor și a crea un viitor mai sigur pentru toți, putem face câțiva pași concreți:
- Introducerea educației sexuale în școli, adaptată la vârsta și nivelul elevilor, pentru ca tinerii să fie informați și pregătiți pentru decizii responsabile.
- Acces gratuit la metode contraceptive, mai ales pentru tineri și pentru persoanele din comunități vulnerabile, pentru a reduce numărul sarcinilor nedorite.
- Acces la consiliere și sprijin psihologic pentru victimele violenței domestice și sexuale, inclusiv în cadrul relațiilor de cuplu.
- Servicii de sănătate reproductivă de calitate și disponibile pentru toate femeile, indiferent de vârstă sau statut social, pentru a putea lua decizii informate.
Femeile nu trebuie să fie nevoite să suporte decizii impuse asupra propriului corp. Dreptul de a decide ce este mai bine pentru ele le aparține, iar statul și societatea ar trebui să le sprijine, nu să le îngrădească. Există îngrijorări că, pe măsură ce dreptul la avort este din ce în ce mai restrictiv în unele părți ale lumii, România ar putea urma aceeași tendință. Experții consideră că limitarea acestui drept pe baza unor criterii extreme pune în pericol sănătatea și libertatea femeilor de a alege ce este cel mai bine pentru ele. Un astfel de climat poate duce, de asemenea, la stigmatizarea și marginalizarea femeilor care iau această decizie. Alături de organizația My Voice, My Choice: For Safe And Accessible Abortion, ne alăturăm îndemnului ca publicul să semneze o petiție care susține garantarea dreptului la avort pentru femeile din Europa, considerând această decizie un drept fundamental al fiecărei femei. Semnează petiția (aici) și sprijină schimbarea pentru un viitor în care fiecare femeie își poate trăi viața fără frica de a fi judecată sau de a-și pierde drepturile fundamentale.
Corespondenţă de la Amiral Lord Sir Florentin Scaleţchi, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite
Notă. Cea mai spectaculoasă evadare din România comunistă, subiectul documentarului „Fără 6 mile” difuzat de TVR-partener cultural-educațional al Jurnalului Bucureștiului
În 1985, la Constanța, a avut loc cea mai spectaculoasă încercare de evadare de sub regimul Ceaușescu, când un comandant de navă, un actor și un timonier au hotărât să riște totul pentru libertate. Să încerci să fugi cu un vapor dintr-o țară comunistă părea de-a dreptul o nebunie iar planificarea evadării din România însemna, în primul rând, păstrarea secretului, într-un loc unde se spunea adesea că „și pereții au urechi”. Filmul a fost realizat cu o adevărată desfăşurare de forţe, cele mai importante momente fiind dramatizate pentru a sublinia atmosfera acelor ani, precum şi emoţia trăită de cei trei protagonişti. Director de imagine Mihai Pătraşcu, Montaj Ionuţ Andrei, Realizator Alina Amza, Producător Răzvan Butaru
Articolele Lord Sir prof. dr. av. președinte-fondator OADO Florentin Scaletchi în Jurnalul Bucureştiului Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO)
Redactat de către Cătălin Asavinei, jurist, asistent-atașat de presă OADO, Președinte–fondator al OADDR (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) partener al Jurnalul Bucureștiului în anchete (investigații criminale)
Imagini cu Lordul Amiral Prof. dr. Av. Florentin Scalețchi, președinte -fondator al OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului – Ecosoc – Națiunile Unite) de la Congresul IPA (International Police Association) – Secția Cipru (de la Limassol) la care au participat 11 secții naționale alături de OADO Republica Moldova, Austria, Albania, Bulgaria, Macedonia, Munte Negru, Grecia, România, Serbia, Russia și Polonia.
- Cartea Oglinzilor-Thrillerul lui Eugen Ovidiu Chirovici (tradusă în 39 de limbi, publicată în 40 de țări și vândută în aproape 500.000 de exemplare), într-o singură zi, a fost vândută în Germania în 20.000 de exemplare după apariția lui în librării. De asemenea, romanul este bestseller în Olanda și Italia. Volumul care a luat cu asalt marea piață internațională de carte, este singurul titlu al unui scriitor român ale cărui drepturi de publicare au fost vândute în 38 de țări. Scriitorul Eugen-Ovidiu Chirovici a năucit lumea literară cu primul său roman în limba engleză considerat „un fenomen editorial internațional”. (The Guardian). Până în momentul de față, drepturile de publicare au fost cumpărate în 38 de țări, printre care Marea Britanie, SUA, Germania, Franța, Italia, Spania iar criticii se întrec în elogii la adresa romanului. Cartea a fost senzația Târgului de la Frankfurt, în 2015 și a adus autorului în jur de 1,5 Mil$US. În martie 2024 a fost prezentat filmul Sleeping Dogs, în coproducție australo-americană, după romanul Cartea oglinzilor, în regia lui Adam Cooper și cu Russel Crowe în rolul principal. „Drepturile de difuzare în SUA au fost achiziționate de The Avenue/Paramount (…). Până în prezent, drepturile de difuzare în cinematografe au fost cumpărate în: România, SUA, Regatul Unit, Franța, Germania, Italia, Portugalia, Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Spania, Rusia, Turcia, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Israel, Grecia, India, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, America latină, Australia, Noua Zeelandă”.
- În Cartea „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas), Thomas Csinta este citat pentru rezultatele anchetelor sale alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi
- Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…
- Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, “Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet (“Volpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…