Fizician teoretician și matematician de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română, specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică,teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Este autor a peste 600 de lucrări (științifice) de investigații jurnalistice în domeniul marii criminalițăți (crimă organizată), care, în mai multe dosare criminale (de mare anvergură) au contribuit la restabilierea adevărului istoric. Motto preferat: „Pe mine mă puteţi arde, dar adevărul spuselor mele nu-l puteţi distruge. Secolele viitoare mă vor înţelege şi mă vor preţui” !
(Giordano Bruno-Filippo Bruno, erudit filozof, teolog, umanist, matematician, poet și teoretician al universului, italian, ars pe rug pe 17 februarie 1600 în Piața Campo dei Fiori la Roma, pentru concepția sa panteistă și ideile sale eretice despre univers - ca precursor al teoriei heliocentrice)
Bibliografie
Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida 
, iar în Europa Occidentala (în Anglia si în Tara Galilor, în 1989; în Suedia, în 1994 ; în Olanda, în 1995 si în Belgia, în 1998), în cadrul legislatiei franceze, supravegherea electronica („libertatea sub sechestru electronic”), introdusa în Dreptul Penal francez (prin Legea din 30 decembrie 1996), apare în doua etape sub forma de: plasarea sub supraveghere electronica (în versiunea) fixa a unei persoane care executa o pedeapsa privata de libertate (creata prin Legea din 19 decemrie 1997, care constituie o masura de amenajare a pedepsei de catre un JAP–Judecator responsabil cu amenajarea pedepesei), la domiciliul acestuia (zilnic si numai între anumite ore), respectiv, plasarea sub supraveghere electronica (în versiunea) mobila (instaurata prin Legea din 12-13 decembrie 2005) contra recidivei infractiunilor penale criminale, o „amenajare” a „retentiei de siguranta‟ (în centre speciale cu „libertate limitata”) cu scopul de a controla fostii condamnati care si-au executat pedeapsa dar se afla sub supraveghere socio–judiciara pentru ca prezinta un risc ridicat de recidiva, fie datorita unor grave tulburari de personalitate, fie pentru ca au fost condamnati pentru crime sexuale.„Retentia de siguranta” (supravegherea pe termen nelimitat conform art. 131-36-1, 131-36-6 si 131-36-7, 221-9-1, 222-48-1 si 227-31 din CPF) si de declarare a iresponsabilitatii penale din motive de tulburari psihice‟ (a fost introdusa prin Legea nr. 2008-174 din 25 februarie 2008 relativ si reglementata prin art.706-53-13 din CPPF, la sugestia fostului presedinte al Republicii Frnceze Nicolas Sarkozy (n.1955, în functie între 2007–2012) si depinde de JAP sau (de TAB – Tribunalul de Aplicare si Amenajare a Pedepsei, conform art. 131-36-1 diu CPF si 763-1, 763-3 si 763-8 din CPPF).În concluzie, în Franta, plasarea sub supraveghere electronica (adica, „sechestrarea libertatii”, electronic!) a unui condamnat de catre o Camera Criminala (Curte cu Jurati în cadrul unui TGI – Tribunal de Inalta Instanta) sau Camera Corectionala (în cadrul unui TC – Tribunal Corectional), care executa o pedeapsa privata de libertate, este o alternativa încarcerarii acestuia intr-o institutie penitenciara: Centru de Detentie (pentru o sanctiune penala inferioara a 10 ani) sau Inschisoare de Maxima Siguranta (pentru o recluziune criminala cuprinsa între 10 si 30 de ani, respectiv, inchisoare pe viata) sau într-un Centru de Detentie Provizorie (în cazul unei încarcerari pe perioada instrumentarii dosarului inculpatului). ){kind=link}