Ghid pentru cultivarea trandafirilor în ghiveci (Florentina Csinta – manager general al Jurnalului Bucureștiului)

Cultivarea trandafirilor în ghiveci este o modalitate excelentă de aduce un plus de eleganță în grădină, pe balcon sau chiar în interiorul locuinței. Dacă sunt îngrijiți corespunzător, trandafirii în ghiveci pot înflori spectaculos și înfrumuseța chiar și cel mai mic spațiu. Dacă nu aveți grădină sau spațiu unde să plantați trandafiri, luați în considerare creșterea trandafirilor în ghivece. Cu toate acestea, trandafirii în ghiveci nu sunt la fel de ușor de cultivat și nici la fel de productivi precum ar fi în grădină. Specialiștii în trandafiri de la Famous Roses Magyarország oferă câteva sfaturi esențiale despre alegerea soiurilor, alegerea și poziționarea ghivecelor, îngrijirea și ferilizarea acestora pentru a vă asigura că trandafirii cresc sănătoși și viguroși.

Alegerea soiurilor potrivite de trandafiri

Nu toți trandafirii se dezvoltă bine în ghiveci. Este important să alegeți soiuri care sunt mai compacte și mai ușor de întreținut. Un exemplu excelent sunt trandafirii franțuzești, cunoscuți pentru florile lor parfumate și rezistența în medii controlate. Alte variante bune includ trandafirii pitici sau miniaturali, care sunt ideali pentru spații mai mici. „Nu toţi trandafirii de grădină sunt potriviţi pentru a-i creşte ȋn ghivece. De exemplu, trandafirii urcători sunt destul de greu de crescut ȋn ghivece deoarece le trebuie un suport de care să legaţi ramurile care cresc peste 2m. Dacă totuşi vă plac și aveți spatiu, atunci vă trebuie un ghiveci de minim 50 de litri. De asemenea sunt greu de crescut ȋn ghivece trandafirii teahibrizi de talie mare. Ȋn general cei mai potriviţi pentru creşterea ȋn ghivece sunt trandafirii floribunda. Majoritatea oferă volum, au ȋnfloriri foarte bogate şi repetate, iar unii dintre ei au parfum puternic. De asemenea puteţi creşte ȋn ghivece trandafiri pomişori. Pentru amenajarea unui colţ de poveste ȋn grădina sau casa aveți de ales dintre cei mai frumoşi şi apreciaţi trandafiri din lume pe care i-am adus din Franţa de la celebrii cultivatori Meilland Richardier şi Georges Delbard.Astfel vă puteţi alege soiuri unice de trandafiri cu ȋnflorire repetată şi culori spectaculoase.” spun specialiștii în îngrijirea trandafirilor.

Alegerea ghiveciului

Ghiveciul ideal trebuie să fie suficient de mare pentru a permite rădăcinilor să se dezvolte liber. De regulă, un ghiveci de minim 40-50 cm în diametru și cu găuri de drenaj este perfect pentru a asigura un bun flux de aer și apă. De asemenea, materialele precum lutul sau ceramica sunt preferate, deoarece permit un drenaj mai eficient decât plasticul. „Forma, dimensiunea, materialul și culoarea ghiveciului influențează creșterea și dezvoltarea plantei. De exemplu, ghivecele mai înalte permit ca apa să se scurgă mai bine, ghivecele închise la culoare se încălzesc și se usucă mai repede, teracota nesmaltuita aerează mai bine solul, iar plasticul sau alte materiale sintetice tind să fie durabile, dar se estompează la soare. Indiferent de recipientul pe care îl alegeți, asigurați-vă că are mai multe orificii pentru pentru scurgerea/drenarea apei. Ghiveciul ar trebui să aibă minim 10 litri, ȋnsă cu cât este mai mare cu atât mai bine pentru ca rădăcinile trandafirului să se dezvolte mai lejer. Pentru umplerea ghivecelor folosiţi un pământ bun din comerţ (nu turbă) sau faceţi un amestec din 50% pământ negru şi 50% gunoi ars de grajd (minim de 2 ani). La acest amestec puteţi adăuga un pic de turbă şi un pic de nisip pentru a obţine un substrat mai aerisit.”, recomandă specialiștii.

Poziționarea ghiveciului

Trandafirii iubesc lumina, așadar poziționati ghiveciul într-un loc unde planta va beneficia de cel puțin 6 ore de soare pe zi. Balcoanele sau terasele orientate spre sud sunt ideale. Dacă locuiți într-o zonă cu veri foarte fierbinți, încearcati să le oferiți trandafirilor puțină umbră în orele de vârf ale zilei, pentru a preveni arderea frunzelor. Trandafirii în ghiveci au nevoie de udare regulată, deoarece solul din ghivece tinde să se usuce mai repede decât cel din grădină. În general, planta se udă atunci când stratul superior al solului este uscat la atingere. În timpul verii, udarea poate fi necesară de 2-3 ori pe săptămână, iar în perioadele mai reci, mai rar. Este ideal ca udarea să se facă dimineața, pentru a permite frunzelor să se usuce înainte de noapte, reducând astfel riscul apariției bolilor. „Atât udarea insuficientă, cât și udarea excesivă pot fi dificil de evitat. Simptomele pentru ambele sunt însă similare. Veți observa că orice lăstar nou începe să se ofilească, existând adesea și un miros neplăcut. Udarea în exces este mai ușor de gestionat, dacă ghiveciul permite apei să se scurgă bine. Ghivecele cu udare automată pot menține, de asemenea, condiții prea umede pentru trandafiri. Dacă este posibil, puteți lua ghiveciul și îl puteți uda afară, într-o chiuvetă sau cadă. Lăsați toată apa în exces să se scurgă câteva minute înainte de a-l pune la loc. Același lucru este valabil și pentru trandafirii în aer liber cultivați în ghivece decorative fără drenaj. Cea mai mare problemă în perioadele cele mai fierbinți ale anului, vă fi udarea insuficientă. Nu așteptați până când trandafirii încep să se ofilească pentru a-i uda. Trandafirii în ghiveci ținuți în aer liber trebuie udați aproape o dată la două zile. Udați adânc de fiecare dată până când apa saturează complet amestecul de ghiveci și curge din orificiile de drenaj.”

Fertilizarea corectă

Trandafirii au nevoie de nutrienți pentru a înflori abundent, așa că este important să îi fertilizăm regulat. Folosiți un îngrășământ special pentru trandafiri sau unul general pentru plante cu flori, și aplicați la fiecare 4-6 săptămâni în timpul sezonului de creștere (primăvara și vara). O bună alternativă sunt îngrășămintele organice, care oferă nutrienți treptat și ajută la menținerea sănătății solului. „Deoarece rădăcinile nu au unde să se desfăşoare pentru a avea acces la nutrienţi, administrarea de ȋngrăşăminte la trandafirii ȋn ghivece este foarte importantă pentru că aceştia să crească frumos. Se aplică ȋngrăşăminte câte puțin ȋn fiecare săptămână. Sau aplicaţi la rădăcină ȋngrăşăminte cu eliberare lentă şi/sau ȋngrăşăminte foliare după cum este necesar. Aplicaţi ȋngrăşămintele exact după descriere, prea mult dăunează trandafirului. Suprafertilizarea le poate provoca mai mult rău decât dacă nu le administraţi ȋngrăşăminte deloc.”

Controlul bolilor și dăunătorilor

Trandafirii sunt susceptibili la diverse boli și dăunători, cum ar fi afidele, acarienii sau mucegaiul. Efectuați inspecții regulate ale frunzelor și florilor pentru a depista din timp problemele. „Unul dintre dezavantajele creșterii trandafirilor în ghivece, este ca pot fi devastați mult mai repede de dăunătorii care ajung la ei, precum și de boli și va dura mai mult să se recupereze. Puteți preveni multe dintre aceste afecțiuni printr-o bună circulație a aerului și evitând udarea excesivă a frunzelor. Dacă observați infestări, utilizați insecticide naturale sau tratamente pe bază de săpun pentru a combate dăunătorii. Preveniți bolile prin poziționarea trandafirilor în plin soare și evitați să îi udați deasupra, dacă este posibil. Acordați o atenție deosebită larvelor care ataca tulpinile, făcându-le să moară. Dacă vedeți mici creaturi asemănătoare viermilor verzi, aruncați-le imediat. Dacă vedeți ramuri cu capete goale, tăiați-le până când treceți de cavitățile tulpinilor.” susțin specialiștii.

Protejarea trandafirilor în timpul iernii

Trandafirii în ghiveci au nevoie de protecție suplimentară în timpul iernii, mai ales dacă locuiți într-o zonă cu temperaturi scăzute. Mutați ghiveciul într-un loc adăpostit, cum ar fi un balcon închis sau o seră, și acoperiti planta cu materiale izolante, cum ar fi pânza agrotextilă sau chiar un strat de mulci la baza plantei. Dacă nu puteți muta ghiveciul, asigurăti-vă că protejați rădăcinile împotriva înghețului. „Printre cele mai mari provocări legate de creșterea trandafirilor în ghivece, sunt temperaturile extreme, deoarece rădăcinile îngheață la temperaturi în care ar fi în siguranță în pământ. Dacă nu doriți să mutați ghiveciul în interior sau nu aveți spațiu, luați în considerare plasarea acestuia lângă perete încălzit pentru că radiază căldură. Dacă preferați să păstrați trandafirul în ghiveci în stare de repaus, îl puteți muta într-un garaj, șopron, pivniță sau solar neîncălzit. Există câțiva trandafiri semi-veșnic verzi cu toleranță la umbră care preferă o fereastră însorită în timpul iernii. Atenţie, chiar dacă este iarnă, trandafirii ȋn ghivece trebuie udaţi. De obicei, este suficientă o cantitate mică de apă, odată la două săptămâni  Ȋn primăvară, scoateţi trei centimetri de pământ din jurul trandafirului şi înlocuiţi-l cu un compost de calitate sau cu gunoi de grajd bine amestecat cu pământ bun de grădină.” sunt de părere speciliștii.

Tunderea și îngrijirea plantei

 Tunderea regulată este importantă pentru a stimula creșterea sănătoasă și pentru a păstra forma estetică a trandafirilor. Îndepărtati florile ofilite și tăiați ramurile uscate sau slabe. Acest lucru va ajuta planta să își concentreze energia pe dezvoltarea unor flori noi și sănătoase. Cultivarea trandafirilor în ghiveci poate fi o activitate relaxantă și plină de satisfacții, oferindu-vă posibilitatea de a vă bucura de frumusețea acestor flori chiar și în spații limitate. Alegând soiul potrivit, asigurându-vă că ghiveciul este adecvat și oferindu-le îngrijirea necesară, trandafirii vor înflori spectaculos sezon după sezon.

Notă. Dacă vă doriți un trandafir unic în ghiveci sau în gradină, intrați în lumea magică a trandafirilor pe Famous Roses Magyarország. Aveți de ales dintre cele peste 100 de soiuri de trandafiri medaliați și celebri în întreaga lume! La Famous Roses găsiți trandafirii de care aveți nevoie pentru a vă transforma casa și gradina în galerii de arta. De la trandafiri cățărători și parfumați până la trandafiri de dulceață, de la cei mai mari creatori ai lumii. Medaliați, celebri și cu garanție pentru prindere, soi și culoare, Famous Roses vă oferă cei mai calitativi și rezistenți butași de trandafiri de pe piață. Acești trandafiri de colecție, adevărate opere de artă pentru totdeauna, sunt cele mai inspirate cadouri cu flori care rezistă an de an.

Articole asociate

Alegerea corectă a butașilor de trandafiri pentru grădină (Florentina Csinta – general manager, Jurnalul Bucureștiului)

Ghid complet cu replantarea corectă a trandafirilor (Florentina Csinta – general manager, Jurnalul Bucureștiului) 

Ghidul complet de tăiere corectă a trandafirilor (Florentina Csinta – general manager al Jurnalului Bucureștiului)

Ghid complet pentru plantarea trandafirilor de grădină pe timpul verii (Florentina Csinta, general manager – Jurnalul Bucureștiului)

Ghidul semnificațiilor culorilor trandafirilor (Florentina Csinta – manager general al Jurnalului Bucureștiului)

Top 10 – cei mai frumoși trandafiri „made in France” (Florentina Csinta – general manager al Jurnalului Bucureștiului)

„Sesiunea științifică anuală a Academiei Germano-Română din Baden-Baden – 2024” (Deutsch – Rumänische Akademie Baden-Baden e.V. – Rumänisches Institut – Rumänische Bibliothek Freiburg e.V., Landul Baden – Würtenberg, Germania) la Casa de cultură „Friedrich Schiller” din București (partener cultural – educațional al Jurnalului Bucureștiului)

Remember Eugen Weidmann–ultima execuție publică (prin ghilotinare) în Franța cu 85 de ani în urmă – o incursiune în istoria seculară a execuțiilor publice franceze (Marile dosare criminale ale execuțiilor publice prin ghilotinare)

Violurile lugubre din Mazan – dosarul criminal sexual Pélicot, fără precedent în istoria marii criminalități franceze (anchetă privată, procesul & verdictul)

• Cartea „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas) în carte Thomas Csinta este citat pentru rezultatele anchetelor sale alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi

„Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de înățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Subiectele de concurs (Modelizare matematică) – 2024 pentru doctori în științe (matematice)

„Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) și cele de „Concours de l’ Agrégation” din anii 2017 – 2023

Corrigé du „Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Soluții & Raportul Juriului pentru Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) și cele de „Concours de l’Agrégation” din anii 2017 – 2023

• Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…

• Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…

Direcția și Redacția Jurnalul Bucureştiului

Thomas Csinta, Chief Editor

Parteneriat Jurnalul Bucureştiului

Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului