1.jpg)
Obezitatea a devenit o problemă globală care afectează milioane de persoane și, conform studiilor medicale, este unul dintre principalii factori de risc pentru dezvoltarea diabetului de tip 2. Cercetările subliniază legătura clară dintre obezitate și diabetul de tip 2, iar menținerea unei greutăți moderate poate încetini sau chiar preveni evoluția bolii. La fel de alarmant este și faptul că obezitatea a crescut în rândul copiilor, ceea ce a dus la un număr îngrijorător de cazuri de diabet de tip 2 la tinerii sub 18 ani. Ziua Mondială a Diabetului, marcată anual pe 14 noiembrie, este o ocazie esențială de a aduce în prim-plan impactul major pe care diabetul îl are asupra sănătății globale și de a conștientiza importanța prevenției. Cori Grămescu, nutriționist și instructor de pilates explică pe larg care este legătură dintre obezitate și diabetul tip II și a altor boli asociate, de ce menținerea unei greutăți sănătoase este crucială pentru prevenirea prediabetului și a diabetului, și ce alte boli grave pot apărea în urma excesului de kilograme.
„Obezitatea și diabetul de tip 2 au o legătură foarte strânsă. Cercetările subliniază foarte clar că obezitatea este un factor de risc comun care poate duce la dezvoltarea prediabetului și a diabetului de tip 2. Obezitatea este o afecțiune care apare atunci când o persoană are un exces de grăsime corporală care îi poate afecta sănătatea. O persoană poate fi diagnosticată cu obezitate poate dacă are un indice de masă corporală (IMC) suficient de mare. Unele dovezi indică faptul că o persoană cu obezitate are de aproximativ 10 ori mai multe șanse de a dezvolta diabet de tip 2 decât cineva cu o greutate corporală moderată. Diabetul descrie un grup de afecțiuni care afectează modul în care organismul procesează zahărul din sânge. Diabetul de tip 2, cel mai frecvent tip, apare din cauza problemelor de utilizare sau producere a insulinei. Acest hormon permite glucozei din sânge să intre în celule, ceea ce le oferă energia necesară pentru a funcționa. Rezistența la insulină este o trăsătură comună a acestor afecțiuni. Apare atunci când celulele nu mai răspund la semnalele insulinei. Acest lucru face ca pancreasul să lucreze mai mult pentru a produce suficientă insulină pentru a menține nivelul zahărului din sânge. În timp, pancreasul își pierde capacitatea de a elibera insulină, ceea ce poate duce la dezvoltarea diabetului de tip 2. De aceea menținerea unei greutăți sănătoase este crucială pentru prevenirea diabetului de tip 2 și a altor boli asociate. Obezitatea este un factor major de risc, dar efectuarea unor ajustări simple și constante ale stilului de viață, cum ar fi îmbunătățirea alimentației și integrarea mișcării în rutina zilnică, pot ajuta enorm în prevenirea acestei boli.” – Cori Grămescu, nutriționist și instructor de pilates.
Riscuri asociate obezității
Excesul de grăsime corporală, în special în jurul abdomenului, pare a fi o contribuție majoră la inflamația care poate duce la diabet de tip 2. Obezitatea are că rezultat, de obicei, o inflamație de nivel scăzut, dar cronică, iar cercetările subliniază că inflamația joacă un rol în dezvoltarea diabetului. Pe lângă diabetul de tip 2, obezitatea crește riscul dezvoltării unui număr mare de alte afecțiuni grave, precum:
- Bolile cardiovasculare: Obezitatea este direct asociată cu hipertensiunea arterială, colesterolul mărit și bolile coronariene, care pot duce la atacuri de cord și accidente vasculare.
- Sindromul metabolic: Caracterizat printr-o combinație de condiții care cresc riscul de boli cardiace și diabet.
- Probleme articulare: Greutatea excesivă pune o presiune suplimentară pe articulații, ceea ce poate duce la osteoartrită.
- Boli respiratorii: Persoanele obeze sunt mai predispuse la apnee în somn și probleme respiratorii.
- Cancer: Obezitatea este legată de o incidență mai mare a unor forme de cancer, cum ar fi cel de colon, sân și rinichi.
„Pe lângă obezitate, alți factori de risc pentru dezvoltarea diabetului de tip 2 includ: prediabetul; incidența diabetului tip 2 în familie (părinte sau frate); diabetul gestațional sau nașterea unui copil care cântărește mai mult de 9 kilograme. Diabetul de tip 2 are și alți factori de risc printre care: lipsa activității fizice regulate; hipertensiune arterială (HTA); niveluri scăzute de colesterol HDL și niveluri ridicate de colesterol LDL; fumat; lipsa unei alimentații sănătoase și variate; consum mare de alcool; niveluri ridicate de stres și somn insuficient.”, adaugă specialistul.
Creșterea cazurilor de diabet de tip 2 la copii și tineri
Dacă până acum diabetul de tip 2 era considerat o boală a adulților, prevalența obezității la copii și tineri a determinat creșterea numărului de cazuri de diabet de tip 2 în rândul acestora. Alimentația bogată în zahăr și grăsimi nesănătoase, împreună cu sedentarismul, contribuie semnificativ la dezvoltarea obezității la copii, ceea ce crește riscul apariției diabetului de tip 2 de la vârste fragede. „Incidența excesului de greutate și a obezității în rândul copiilor a crescut dramatic în ultimele decenii, aproximativ o treime dintre copiii din SUA fiind în prezent fie supraponderali, fie obezi. Excesul de greutate în copilăria timpurie crește riscul de obezitate ulterioară. Există dovezi pentru eficacitatea tratamentului comportamental bazat pe familie pentru a controla greutatea și a îmbunătăți rezultatele sănătății. Riscurile de sănătate legate de obezitate se referă inclusiv la sindromul metabolic. În ultimii ani, există, de asemenea, o incidență în creștere a diabetului zaharat de tip 2 în rândul tinerilor, în general în familii unde obezitatea este crescută sau unde există antecedentele familiale de diabet tip 2. Majoritatea tinerilor supraponderali și obezi, nu realizează un control glicemic optim și prezintă un risc ridicat de complicațîi ulterioare de sănătate. Așadar, copiii și tinerii obezi sunt expuși unui risc semnificativ crescut de probleme medicale, inclusiv psihologice.”
Recomandările lui Cori Grămescu pentru prevenirea și tratarea obezității
Menținerea unei greutăți moderate poate ajuta o persoană să prevină sau să gestioneze diabetul tip 2. Pentru mulți oameni, acest lucru poate implica pur și simplu găsirea combinației potrivite de exerciții fizice, alimente sănătoase și control al porțiilor. „Adoptarea unei alimentații echilibrate, bazată pe alimente integrale, fructe și legume proaspete, proteine slabe și grăsimi sănătoase, este un pas esențial pentru prevenirea obezității și a complicațiilor acesteia. Importanța unor ajustări simple, dar semnificative poate ajuta in aparitia acestei boli grave. Adoptarea unui stil de viață sănătos, care să includă o alimentație corectă și mișcare regulată, trebuie să fie un angajament pe termen lung, nu o soluție temporară. Prin educație și informare, putem ajuta oamenii să înțeleagă riscurile și să adopte schimbări benefice în stilul de viață. Menținerea unei greutăți sănătoase, alimentația echilibrată și activitatea fizică regulată sunt piloni esențiali pentru a combate diabetul și pentru a îmbunătăți calitatea vieții la nivel individual și social.”, adaugă Cori Grămescu.
- Reducerea zahărului și carbohidraților rafinați: Acestea provoacă creșteri rapide ale glicemiei și contribuie la acumularea de grăsime corporală.
- Consumul de alimente hrănitoare din toate grupele de alimente: legume ( broccoli, morcovi, roșii, cartofi dulci, mazare); fructe ( in special cele de sezon, dar si portocale, mere, banane, pepene galben, fructe de pădure și struguri); cereale integrale; proteine (pui, pește, curcan); lactate (laptele degresat sau cu conținut scăzut de grăsimi, iaurtul și brânza);
- Creșterea aportului de fibre: Alimentele bogate în fibre, precum legumele și cerealele integrale, nu doar ajută la controlul greutății, ci și la menținerea unui nivel constant de energie pe parcursul zilei.
- Exercițiile fizice regulate: Un minim de 150 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână poate avea un impact major asupra sănătății și greutății.
- Controlul porțiilor și planificarea meselor: Evitarea mâncatului impulsiv și a porțiilor mari sunt strategii eficiente pentru gestionarea greutății.
Prevenirea obezității are efecte pozitive care se resimt în multiple aspecte ale sănătății și calității vieții. Controlul greutății reduce riscul de diabet, bolile cardiovasculare și alte afecțiuni cronice, îmbunătățește mobilitatea și calitatea somnului și oferă o stare generală de bine. Alegerea unui stil de viață sănătos poate preveni multe afecțiuni grave și poate îmbunătăți semnificativ calitatea vieții.
Notă. Cori Grămescu, nutriționist și instructor de pilates a reușit de-a lungul unei cariere de peste 18 ani să ajute peste 35.000 de oameni să-și schimbe viețile, să ajungă la greutatea dorită, fără epuizare și fără înfometare. Prima să carte – „Vindecarea relației cu mâncarea și cu propriul corp” este o poveste personală despre sănătate și echilibru, o carte cu recomandări și sfaturi atât din zona de sport, cât și din zona de nutriție, dar și prima carte din România cu un cerc de suport pentru toți cititorii. Cori Grămescu este omul care s-a luptat cu kilogramele în plus și a câștigat. Cori interacționează zilnic cu mii de femei dornice să descopere secretele unui trup sănătos. De pe canalele de social media, utilizatorii pot afla răspunsuri la întrebări despre mâncare, sport, rețete, obiective realiste pentru transformare, dar și despre modul în care stresul afectează digestia sau despre cum pot pune capăt mâncatului emoțional.
Articole asociate ale autoarei
Dieta rapidă de slăbit înainte de concediu (cu Cori Grămescu–nutriționist și instructor de pilates)
Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)
- Cartea Oglinzilor-Thrillerul lui Eugen Ovidiu Chirovici (tradusă în 39 de limbi, publicată în 40 de țări și vândută în aproape 500.000 de exemplare), într-o singură zi, a fost vândută în Germania în 20.000 de exemplare după apariția lui în librării. De asemenea, romanul este bestseller în Olanda și Italia. Volumul care a luat cu asalt marea piață internațională de carte, este singurul titlu al unui scriitor român ale cărui drepturi de publicare au fost vândute în 38 de țări. Scriitorul Eugen-Ovidiu Chirovici a năucit lumea literară cu primul său roman în limba engleză considerat „un fenomen editorial internațional”. (The Guardian). Până în momentul de față, drepturile de publicare au fost cumpărate în 38 de țări, printre care Marea Britanie, SUA, Germania, Franța, Italia, Spania iar criticii se întrec în elogii la adresa romanului. Cartea a fost senzația Târgului de la Frankfurt, în 2015 și a adus autorului în jur de 1,5 Mil$US. În martie 2024 a fost prezentat filmul Sleeping Dogs, în coproducție australo-americană, după romanul Cartea oglinzilor, în regia lui Adam Cooper și cu Russel Crowe în rolul principal. „Drepturile de difuzare în SUA au fost achiziționate de The Avenue/Paramount (…). Până în prezent, drepturile de difuzare în cinematografe au fost cumpărate în: România, SUA, Regatul Unit, Franța, Germania, Italia, Portugalia, Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Spania, Rusia, Turcia, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Israel, Grecia, India, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, America latină, Australia, Noua Zeelandă”.
- Cartea „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas) în carte Thomas Csinta este citat pentru rezultatele anchetelor sale alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi (și europeni).
- Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…
- Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…
Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului
