Indicele de Percepție a Corupției 2022 (IPC) lansat astăzi, 31 ianuarie 2023 de către Transparency International arată că majoritatea statelor continuă să eșueze în lupta împotriva corupției: 95% din țări au făcut progrese mici spre deloc din 2017. Indicele Global al Păcii arată că lumea continuă să devină un loc tot mai puțin pașnic. Este o legătură clară între violență și corupție, țări care obțin scoruri mici în clasamentul acestui Indice obțin de asemenea punctaje foarte mici și în IPC. Guvernele împotmolite în corupție nu au capacitatea să protejeze cetățenii, în timp ce nemulțumirea socială este foarte probabil să degenereze în violențe. Acest cerc vicios impactează țări de pretutindeni, de la Sudanul de Sud (13) la Brazilia (38). Delia Ferreira Rubio, Președintele Transparency International, a declarat: „Corupția a făcut din lumea noastră un loc mult mai periculos. În timp ce guvernele au eșuat în mod colectiv să facă progrese împotriva corupției, au alimentat actuala creștere a nivelurilor de violență și conflict și au pus în pericol oamenii de pretutindeni. Singura soluție este ca statele să lucreze să elimine corupția de la toate nivelurile și să se asigure că guvernanții sunt în slujba tuturor cetățenilor, nu doar a câtorva elite.”
Principalele remarci la nivel global
Indicele de Percepție a Corupției evaluează 180 de țări și teritorii în funcție de percepția asupra corupției din sectorul public, pe o scală de la zero (foarte corupt) și 100 (puțin corupt). Media globală a IPC rămâne neschimbată-43 de puncte-pentru al 11-lea an consecutiv, iar mai mult de două treimi din țări au serioase probleme de corupție, cu scoruri sub 50 de puncte.
- 90 de țări se află în vârful clasamentului în acest an, urmată îndeaproape de Finlanda și Noua Zeelandă, fiecare cu 87 de puncte. Instituțiile democratice puternice și grija pentru drepturile omului fac, de asemenea, din aceste țări, unele dintre cele mai pașnice state la nivel global, potrivit Indicelui Global al Păcii.
- Sudanul de Sud (13), Siria (13) și Somalia (12), toate implicate într-un conflict prelungit, rămân în partea de jos a clasamentului IPC.
- 26 de țări, printre care se numără Quatar (58), Guatemala (24) și Regatul Unit (73) și-au atins în acest an minimele istorice în clasamentul IPC.
- Încă din anul 2017 zece țări au înregistrat declinuri semnificative în ceea ce privește scorurile obținute în IPC. Statele cu cele mai importante declinuri sunt: Luxembourg (77), Canada (74), Reg.Unit (73), Austria (71), Malaysia (47), Mongolia (33), Pakistan (27), Honduras (23), Nicaragua (19) și Haiti (17).
- Scorurile IP arată că 8 țări au reușitsă își îmbunătățească în aceeași perioadă de timp: Irlanda (77), Coreea de Sud (63), Armenia (46), Vietnam (42), Insulele Maldive (40), Moldova (39), Angola (33) și Uzbekistan (31).
Pentru scorul individual al fiecărei țări și modificările în timp, precum și analiza pentru fiecare regiune, consultați pagina IPC 2022.
Corupție, Conflict și Securitate
Corupția, conflictul și siguranța sunt profund conectate. Abuzul, delapidarea sau furtul de fonduri publice pot priva de resursele de care au nevoie pentru a-și îndeplini misiunea instituții esențiale precum cele care răspund de protejarea cetățenilor, asigurarea statului de drept și menținerea păcii. Grupările de crimă organizată și terorism sunt adesea ajutate de complicitatea funcționarilor publici corupți, a autorităților de aplicare a legii, a judecătorilor și a politicienilor, ceea ce le permite să prospere și să opereze cu impunitate.
- Invazia Rusiei în Ucraina din februarie 2022 a fost un puternic reminder referitor la amenințarea pe care corupția și absența răspunderii guvernamentale o reprezintă pentru pacea și securitatea globală: cleptocrații din Rusia (28) au strâns mari averi promițând loialitate președintelui Vladimir Putin în schimbul câștigării de contracte publice profitabile și protejării intereselor lor economice. Absența oricăror controale asupra puterii lui Putin i-a permis să-și urmărească ambițiile geopolitice cu impunitate. Acest atac a destabilizat continentul european, amenințând democrația și ucigând zeci de mii de oameni.
- După decenii de conflict, Sudanul de Sud (13) se află într-o criză umanitară majoră, mai mult de jumătate din populație se confruntă cu o insecuritate alimentară acută – iar corupția exacerbează situația. Un raport Sentry de anul trecut a dezvăluit că o schemă de fraudă masivă, aplicată de o rețea de politicieni corupți cu legături până la familia președintelui, a refuzat ajutorul pentru alimente, combustibil și medicamente.
- Combinația dintre corupție, autoritarism și recesiune economică s-a dovedit deosebit de volatilă în Brazilia (38), unde mandatul președintelui Jair Bolsonaro a fost marcat de desființarea instituțiilor anticorupție, de utilizarea schemelor corupte pentru a favoriza aliații politici și pentru a aduna sprijin politic în legislativ, precum și de dezinformare și atacuri asupra societății civile. În ianuarie, după ce Bolsonaro a pierdut alegerile pentru un nou mandat prezidențial, susținătorii săi au lansat un atac violent împotriva Parlamentului, Curții supreme și palatului prezidențial, punând în pericol viețile ofițerilor de poliție și jurnaliștilor și vandalizand clădiri, cu scopul de a perturba tranziția pașnică a puterii către noul președinte, Luiz Inácio Lula da Silva.
- Semnalarea cazurilor de corupție a contribuit la declanșarea războiului civil în Yemen (16) în urmă cu opt ani. Acum, statul s-a prăbușit, lăsând două treimi din populație fără hrană suficientă–una dintre cele mai grave crize umanitare din lume.
- Chiar și în țările cu măsuri relativ puternice împotriva corupției, sectorul apărării rămâne adesea secret–lăsând portițe deschise pentru influența nejustificată și alte forme de corupție. Potrivit Government Defence Integrity Index, doar nouă țări din cele 85 evaluate au un risc scăzut sau foarte scăzut de corupție. Acest lucru este deosebit de îngrijorător, deoarece multe guverne se pregătesc să-și intensifice cheltuielile militare ca răspuns la amenințările emergente și ca răspuns la războiul din Ucraina. În Germania (79), de exemplu, guvernul a înființat un nou fond de 100 de miliarde de euro pentru a-și moderniza armata, dar o astfel de achiziție simplificată deschide riscuri semnificative pentru corupție. Cu toate acestea, o nouă strategie de securitate națională, aflată în dezbatere în prezent la nivel guvernamental, ar putea contribui la consolidarea mecanismelor de integritate și transparență dacă ar fi adoptată.
Transparency International solicită guvernelor să acorde prioritate angajamentelor anticorupție, consolidând sistemul de checks and balances, susținând drepturile la informare, pentru a contribui la diminuarea corupției în lume–și la reducerea violenței pe care aceasta o aduce. Daniel Eriksson, Director Executiv al Transparency International, a declarat: „Vestea bună este că liderii pot lupta împotriva corupției și pot promova pacea simultan. Guvernele trebuie să fie deschise să includă publicul în procesul de luare a deciziilor–de la activiști și oameni de afaceri până la comunități marginalizate și tineri. În societățile democratice, oamenii se pot exprima liber pentru a contribui la eliminarea corupției și pentru a cere o lume mai sigură pentru noi toți.” Pagina media include raportul IPC 2022 în cinci limbi, precum și setul complet de date și metodologia și analize suplimentare din șase regiuni care prezintă țări identificate ca fiind importante de urmărit, inclusiv Brazilia (38), Sri Lanka (36), Ucraina (33) și Regatul Unit (73).
Indicele de Perceptie a Coruptiei
De la înființarea sa în 1995, Indicele de Percepție a Corupției a devenit principalul indicator global al corupției din sectorul public. Indicele evaluează 180 de țări și teritorii din întreaga lume pe baza percepțiilor despre corupția din sectorul public, folosind date din 13 surse externe, inclusiv Banca Mondială, Forumul Economic Mondial, companii private de consultanță și evaluare a riscurilor, think tank-uri, etc.. Scorurile reflectă opiniile experților și oamenilor de afaceri. Procesul de calcul al IPC este revizuit în mod regulat pentru a se asigura că este cât mai robust și coerent posibil, cea mai recentă revizuire fiind realizată de către Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene, în 2017. Toate scorurile IPC începând cu 2012 sunt comparabile de la un an la altul. Pentru mai multe informații, consultați acest articol.
În cazul întrebărilor privind o anumită țară, vă rugăm să contactați chaperele naționale ale Transparency International. În cazul întrebărilor referitoare la constatările regionale și globale, vă rugăm să contactați Secretariatul Transparency International: press@transparency.org. Este momentul ca guvernele să vină cu soluții robuste, eficiente împotriva corupției.
Indicele de Percepție a Corupției 2022 publicat astăzi de Transparency International arată că 95% dintre țările incluse în clasament au făcut progrese minime sau deloc în ultimii ani în ceea ce privește lupta împotriva corupției. Indicele de Percepție a Corupției reflectă modul în care experți independenți și din mediul de afaceri percep corupția existentă în sectorul public din 180 de state și teritorii. Clasamentul este întocmit prin acordarea de puncte, de la 0 la 100, în care 0 înseamnă „foarte corupt”, iar 100 „deloc corupt”.
La nivelul Uniunii Europene se observă o stagnare de mai bine de un deceniu, în majoritatea statelor membre, media UE fiind de 66 de puncte. În contextul provocărilor apărute la nivel global și regional în ultimii ani, de la pandemia de Covid-19, la invadarea Ucrainei de către Rusia și recesiunea economică, este necesar ca guvernele să vină cu soluții robuste, eficiente. Cetățenii vor să vadă mai multă integritate și eficiență din partea politicienilor. Cu toate acestea, slaba aplicare a mecanismelor de integritate și amenințările la adresa statului de drept subminează eficiența guvernelor, reiese din raportul elaborat de Transparency International.
România a făcut progrese foarte mici
În România, percepția asupra corupției din sistemul public este similară de la un an la altul (46 de puncte din 100 în anul 2022, 45 de puncte în 2021), variațiile de un punct sau două fiind considerate ca nesemnificative la nivel de percepție. Cu toate acestea, tendința ascendentă din ultimii ani este un progres care trebuie susținut și pe viitor. Pentru realizarea acestui deziderat este necesară aplicarea de măsuri eficiente, în special în domeniile cu risc ridicat de corupție. Spre exemplu în domeniul achizițiilor publice, care continuă să fie unul dintre cele mai vulnerabile, cu efecte implicit asupra transparenței cheltuielilor din fonduri publice. Deși s-au făcut pași importanți în ultimii ani, nivelul de încredere în corectitudinea achizițiilor publice este unul redus.
În acest context, Transparency International Romania recomandă utilizarea Pactelor de Integritate ca instrument de monitorizare a achizițiilor publice, în special pentru procedurile de achiziții și contractele cu risc crescut de apariție a neregulilor, incidentelor de integritate sau fraudelor. Pactele de Integritate sunt o practică standard recunoscută la nivel național și internațional pentru asigurarea că achizițiile, contractele și cheltuielile publice se realizează cu respectarea regulilor și bunelor practici în interes public.
O altă recomandare se referă la acordarea de sprijin instituțiilor cu rol anti-corupție, în vederea creșterii capacității operaționale și a eficacității acestora, inclusiv prin conservarea și îmbunătățirea cadrului de reglementare. Totodată, este necesară îmbunătățirea transparenței decizionale, a accesului la informații de interes public, inclusiv în ceea ce privește finanțările și distribuirea resurselor, mai ales în contextul implementării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). De altfel, Transparency International Romania se va implica activ în monitorizarea și propunerea de soluții viabile în special în ceea ce privește componenta 14-Buna guvernanță, ca membru în Comitetul de Monitorizare a PNRR din partea societății civile.
Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida 
