Indicele de Perceptie a Coruptiei (IPC) 2023 lansat pe 30 ianuarie 2024 de către Transparency International la nivel global, arată că majoritatea statelor au făcut progrese minime sau deloc în ceea ce privește combaterea corupției în sectorul public. Indicele de Percepție a Corupției (IPC), un indicator care permite clasificarea țărilor „după nivelurile percepute ale corupției din sectorul public, așa cum sunt acestea determinate de evaluările experților și sondajele de opinie” reflectă modul în care experți independenți și din mediul de afaceri percep corupția existentă în sectorul public din 180 de state și teritorii. Clasamentul este întocmit prin acordarea de puncte, de la 0 la 100, în care zero înseamnă „foarte corupt”, iar 100 „deloc corupt”. În acest context, corupția din sectorul public este definită, în general, ca „utilizarea abuzivă a puterii încredințate, în beneficiu personal”. Începând cu anul 1995, un clasament al țărilor lumii în funcție de Indicele de Percepție a Corupției este publicat anual de organizația non-guvernamentală Transparency Internationa. La nivelul Uniunii Europene eforturile anti-corupție au stagnat ori sunt în declin în majoritatea statelor membre. Media UE rămâne constantă în ultimii 5 ani, la 64 de puncte.
Lista țărilor în funcție de Indicele de Percepție a Corupției este o listă a țărilor și teritoriilor lumii în funcție de nivelul corupției din sectorul public, așa cum acesta este perceput de societate. Lista include state suverane și teritorii dependente autonome bazate pe standardul ISO 3166-1 al Organizației Internaționale de Standardizare. Cu 46 de puncte din 100 posibile, România rămâne în continuare în rândul țărilor UE cu cele mai slabe performanțe, alături de Bulgaria (45 de puncte) și Ungaria (42 de puncte), ceea ce reflectă deficiențe semnificative în privința statului de drept.
Conform metodologiei Transparency International, scorurile sub 50 de puncte sunt inacceptabil de scăzute, mai ales prin comparație cu media regională. În plus, schimbările de 1-2 puncte de la un an la altul de regulă reflectă marja de eroare, mai ales dacă acestea nu sunt constante. La nivelul statelor membre ale Uniunii Europene s-a constatat că măsurile anti-corupție continuă să fie subminate de slăbirea mecanismelor de tip checks and balances, menite să asigure control și echilibru în statul de drept. Totodată, aprobarea unor legi și reglementări noi sau înființarea de noi agenții sunt măsuri care nu duc automat la asigurarea unui control mai bun în materie de corupție. În multe țări, printre care și România, există încă un decalaj mare între prevederile actelor normative și modul în care acestea sunt implementate. Sunt necesare așadar acțiuni și măsuri constante care să asigure atât îmbunătățirea mecanismelor anti-corupție cât și consolidarea integrității publice. La nivel național, recomandările Transparency International Romania includ:
- actualizarea legislaţiei în domeniul integrităţii publice, pentru remedierea lacunelor şi a inconsecvenţelor legislative existente în prezent și îmbunătățirea clarității reglementării în domeniul integrității publice
- îmbunătățirea transparenței organizaționale și decizionale, inclusiv prin consultări publice eficiente și acces facil la informații de interes public, corelat cu prevederile din Strategia Națională Anticorupție
- actualizarea procedurilor de raportare internă și instituirea de canale eficiente de raportare, corelat cu prevederile Legii nr. 361/2022 privind protecţia avertizorilor în interes public
- standardizarea și clarificarea procedurilor administrative prin adoptarea Codului de procedură administrativă
- adoptarea unei legislații avansate care să clarifice unitar statutul, cariera și eficiența resurselor umane din administrația publică
- utilizarea Pactelor de Integritate ca instrument de monitorizare a achizițiilor publice, în special pentru procedurile de achiziții și contractele cu risc crescut de apariție a neregulilor, incidentelor de integritate sau fraudelor.
Transparency International Romania reiterează faptul că este nevoie de o implicare constantă a tuturor reprezentanţilor societăţii, de la clasa politică și instituţii publice, la mediul privat şi cetăţeni, fiecare având rolul şi responsabilitatea sa în consolidarea integrității publice. Date și statistici despre Indicele de Percepție a Corupției 2023 la nivel global și național, precum și date comparative cu anii anteriori sunt disponibile pe site-ul organizaiei.
Notă. IPC a fost criticat de-a lungul anilor. Principala cauză provine din dificultatea de a măsura corupția, care, prin definiție, se întâmplă în spatele scenei. Indicele de percepție a corupției trebuie, prin urmare, să se bazeze pe o anchetă a unei terțe părți, care a fost criticată ca fiind potențial nesigură. Datele pot varia în funcție de percepția publică a unei țări, de caracterul complet al anchetelor și de metodologia utilizată.Cea de-a doua problemă este că datele nu pot fi comparate de la an la an, deoarece Transparency International (o organizație non-guvernamentală care are ca prim scop prevenirea și combaterea fenomenului corupției la nivel internațional, prin activități de cercetare, documentare, informare, educare și sensibilizare a opiniei publice, cu sediul său general la Berlin, în Germania) folosește metodologii și eșantioane diferite în fiecare an. Acest lucru face dificilă evaluarea rezultatelor noilor politici. Autorii au răspuns acestor critici, reamintind că Indicele percepției corupției este destinat să măsoare percepția și nu „realitatea”. Ei susțin că „percepțiile au un rol în sine, deoarece … firmele și indivizii acționează, iau măsuri bazate pe percepții.” Transparency International constă din filiale–organizații independente, fondate local–care se focusează pe corupția din țările respective. În România o asemenea organizație este Transparency International Romania.
Centrul Gifted Education. În căutare de noi colegi pentru anul academic 2023 – 2024