Cum piața este deja suprasaturată de studii peste studii, care toate vorbesc cu și despre înghețată, dar evită să sublinieze adevăratele efecte și riscuri ale consumului de zeamă de zer chimizat, demineralizat, dar îndulcit și „colorat natural“, m-am gândit să completez exact cu ce nu se spune despre acest produs care într-un fel mi-a luminat copilăria dar pe care azi nu l-aș recomandă nici măcar dușmanilor și asta din considerente pur creștine. Probabil că în urma dezvăluirilor care urmează, consumatorii vor reduce banii treptat, treptat, suma de bani alocată pentru achizițonarea acestui produs sinistru.
„Culorile stridente”, mai mult decât nenaturale ale zerului chimizat, demineralizat, dar îndulcit și „colorat natural“, și aducând mai mult a telenovelă latino-americană, chiar dacă sunt foarte „atractive”, ele sunt generatoare de o serie de afecțiuni care pot conduce la boli garve incurabile. Prevenirea și limitarea consumului acestei creme înghețate ar fi trebuit să fie prioritatea oricărui părinte în cauză, dat fiind urmările asupra stării de sănătate a copilului lor. Dar, evident, nu era chiar așa!
Toți proprietarii unor astfel de afaceri, că este vorba de o rulotă, chioşc stradal, magazin cu ștaif, sau restaurant de fițe, toate sunt dotate cu exact aceleași tipuri și forme de accesorii de bucătărie, personalizate până la refuz și similare până la ultima piuliță, adică refrigeratoare, invertoare de putere și evident difuzoare cu muzică, dată, cum altfel decât la maximum, conform unui principiu straniu în care dacă nu îl gonești din prima, măcar îl zăpăcești de cap, cu ritmul respectiv dat la maxim, și la care din când în când auzeai și o mică reclamă, nevinovată chiar, la produsul aflat în burtă vitrinei.
Toți, dar absolut toți acești proprietari de afacere sunt efectiv mândri de funcționarea afacerii lor, dar mai ales de aspectul vitrinelor frigorifice repartizate uniform și iau în considerare, cu meticulozitatea specifică acordată gastei cu ouă de aur, doar funcționarea și întreținerea aparaturii necesare obținerii de profit cu siguranță menționând acest lucru drept o prioritate a întreg personalului angajat, mai ales că mii de copii roiau zilnic aproape de afacerea lor, zilnic, asta întâmplându-se măcar trei luni pe an, dacă nu chiar patru. Din păcate, cei mai mulți dintre acești proprietari nu sunt nici pe departe conștienți de formulele nocive care alcătuiesc crema moale și răcoroasă a înghețatei care le umple buzunarele. Ei pot fi familiarizați cel mult cu câteva din elementele de bază ale acestora, adică lapte, zer, zahăr, smântână, vanilie sau ciocolată, elemente pe care vânzătorii legali de prafuri toxice incluse pompos sub denumirea de praf de înghețată le-au prezentat și repetat, că niște papagali bine antrenați în lungile perioade de pregătire din extrasezon, dar sunt complet necunoscători în privința altor tipuri de ingrediente mai mult sau mai puțîn discrete dar critice pentru fiecare formulă creată de cei ce vând și împachetează această otravă, și pe care cu siguranță distribuitorii de praf nici măcar nu le-au amintit, omitand să le și prezinte chiar și celor care îi întreabă direct.
Toate „afacerile” care servesc și oferă înghețată moale, ușor topită, datorită în special temperaturilor cu adevărat ieșite din tipare, și pe care majoritatea dintre noi le găsesc că fiind departe de cele trăite în copilărie, trebuie să utilizeze din plin concentrații imense de emulgatori pentru a înlocui proteinele de suprafață și pentru a ajută la păstrarea cât mai mult timp a formei în stare bună de consumat în condițiile caniculei a congelatului de apă cu chimicale.
Majoritatea sunt însă substanțe uzuale destul toxice cum ar fi polisorbațîi, caragenan, gumă de guar, mono- și digliceridelor, dar și altele, mai puțîn familiare dar extrem de toxice. Acestea conțin, de asemenea o grămadă de îndulcitori artificiali și conservanți chimici care contribuie din plin că aceste produse parțial înghețate să fie de fapt un amestec chimic de otrăvuri pentru copii și pentru organismelor lor aflate în creștere, dar și pentru adulți și bătrâni, deopotrivă.
Pe lângă laptele atât de uzual afișat și în realitate înlocuit de o varietate extremă de zer îndulcit, demineralizat, degresat, apare eventual și zahărul, dar și substanțe ce dau un aspect frumos de cremă fină, și care au și ei propriile lor probleme (deoarece acestea sunt fabricate evident din surse mai mult sau mai puțîn convenționale), prezentând aici o listă de ingrediente suplimentare prezente în mai mult de 95% din toate varietățile servite cu atâta pompă populației, formule care includ un minim de 3 până la 5 stabilizatori și emulgatori împreună cu arome artificiale. Coloranții își joacă și ei rolul lor, cinic, mai ales cei provenind din industria textilă, fiind fie extrem de persistenți și toxici fie cancerigeni, că dealtfel și multe din substanțele adăugate pe șest și lipsa la eticheta din motive obiective și relativ ușor de intuit.
1. Sulfat de calciu
Un element prezent în orice laborator de analize uzuale industriale, sulfatul de calciu este utilizat atât că un agent deshidratant cât și că un coagulant puternic (cu alte cuvinte, o substanță menită să usuce și să coaguleze). În stare nerafinata, este o piatră translucidă albă care provine din gips și anhidrit. Parțial, sub formă de gips deshidratat este, de asemenea, cunoscut și sub numele de tencuiala, care este doar unul din ingredientele majore pentru repararea pereților de gips-carton și care este utilizat în obținerea de mulaje, deci chiar nu are ce caută în nici unul din produsele alimentare destinate consumului, fie el uman sau animal. Sursele comerciale de sulfat de calciu în crema moale de inghețată sunt fie de origine animală (de la vacă sau porc) fie sintetice, fabricat de industria specifică și purificat teoretic la nivel alimentar.
2. Polisorbat 80
Polisorbat 80 a fost dovedită că fiind o substanță găsită responsabilă de apariția unor afecțiuni grave ale sistemului imunitar și care poate provoca chiar șoc anafilactic sever, uneori ducând chiar la deces. Potrivit „Annals of Allergy, Asthma and Immunology”, Volume 95, Number 6, December 2005 , pp. 593-599(7), „este de relevanță cunoscut faptul că este inductor” ascuns „de reacții anafilactoide“, și „Polisorbat 80 a fost identificat că agent etiologic pentru reacțîi de tip anafilactic de origine neimunologică la pacienți. Studiul a inclus o femeie gravidă care a suferit un puternic șoc anafilactic după ce a fost perfuzata cu o soluție de mulți-vitamine care conținea evident Polisorbat 80. În afară de această, au existat studii publicate în „Food and Chemical Toxicology”, care au arătat că Polisorbatul 80 cauzează infertilitate. Copiii de șobolani femele au fost injectați cu polisorbat 80 în zilele 4-7 după naștere. Această accelerat maturizarea șobolanilor și a provocat modificări ale mucoasei vaginului și uterului, schimbări hormonale, deformări ovariene și foliculi degenerativi.
Potrivit Organizației Mondiale a Proprietățîi Intelectuale, care face parte din Organizația Națiunilor Unite, oamenii de știință din această organizație studiază posibilitatea dezvoltării unor vaccinuri special concepute pentru a afecta fertilitațea, această drept metodă de contracepție. Un ingredient sugerat pentru acest tip de vaccinuri este tocmai Polisorbat 80 (de asemenea, cunoscut sub numele tween 80). Deoarece este un ingredient preferat și agreat totodată, oamenii de știință sunt, evident, conștienți de capacitatea să de a provoca infertilitate.
Tween 80 sau Polisorbat 80 este prezent în proporție de 95% în toate produsele tip înghețată de pe piață! Să fie oare întâmplare?
3. Hidroxid de magneziu
Un compus anorganic, hidroxidul de magneziu este o componentă comună a multor formule antiacide și laxative care interferează cu absorbția de acid folic și fier. În plus, acesta poate fi folosit că deodorant, înălbitor în soluțîi de albire și are chiar proprietăți de reducător de fum degajat în combustia materialelor compozite, fiind adăugat în multe materiale de construcție, având chiar proprietăți ignifuge! Ce caută în înghețată? Trebuia probabil să fie probabil și ignifugă!
4. Gumă xantan
Gumă xantan este un produs obținut prin fermentarea glucozei și/sau zaharozei de către bacteria Xanthomonas campestris. Una dintre proprietățile sale cele mai remarcabile este capacitatea să de a produce o creștere semnificativă a viscozitățîi oricărui lichid, prin adăugarea unei cantități foarte mici de gumă, de obicei mai puțîn de un procent. Din acest motiv, este folosit că emulgator într-un procent foarte mare în înghețata din întreaga lume. Și la noi este prezent în 98% din înghețatele vândute pe piață. Ca polizaharidă, una dintre problemele principale generate de acest aditiv alimentar este faptul că se obține din porumb. Oamenii care au alergii la porumb ar putea să nu fie conștienți că acești aditivi pot provoca reacțîi diferite atunci când sunt consumăți. Mai mult decât atât, un procent foarte mare de porumb din întreaga lume este modificat în prezent din punct de vedere genetic (PSMG) situație care este apoi reflectată în producția de mai multe tipuri de gumă xantan, ingredient omniprezent în produsele din România. Alimentele modificate genetic sunt un mare motiv de îngrijorare pentru mulți, conștienți că mii de ani de evoluție nu pot fi brusc înlocuiți de unii cu pitici pe creier și aere de creatori.
Unii oameni dezvoltă o alergie la gumă xantan convenționala, cu diverse simptome gastro-intestinale, cum ar fi balonarea, gaze și diaree. Chiar consumul unei cantităti foarte mici poate duce la zile și zile de recuperare și la multe excursii la baie. Pentru alții o reacție tipică provocată de ingerarea de xantan este apariția bruscă, din senin chiar a durerilor de cap și migrenelor și chiar senzații de mâncărime a pielii. Existența plantei-sursă de gumă xantan naturală, organică adică, care nu este nici modificată genetic și nici nu provine din derivate de porumb, totodată fără nici o procesare chimică într-un laborator sau fabrică, nu generează nici un fel de probleme consumatorilor. Unii oameni, care dezvoltă reacții adverse la sursele de xantan sintetice și apoi consumă din surse naturale organice, teoretic aceeași materie (practic se pare că nu), nu experimentează absolut nici un simptom, din toate cele anterior prezentate. Să fie doar o întâmplare acest lucru, sau este un avertisment clar pe care natură ni-l oferă încă odată spre a ne fi învățătură de minte?
5. Sirop de porumb solidificat
Siropul de porumb, siropul de porumb solidificat cu concentrație ridicată de fructoză (HFCS) sunt toate obținute din porumb, modificat și el evident din punct de vedere genetic, pentru optimizare și eficientizare, deci toate, dar absolut toate derivatele sale provin din plante superioare modificate genetic (PSMG).
Rezultatele prezentate în cadrul Canadian Neuroscience Meeting din 2013 arată că siropul de porumb bogat în fructoza (HFCS), poate provoca reacții comportamentale similare cu cele produse de abuzul de droguri, cum ar fi cocaină. HFCS provoacă rezistență la insulină, diabet zaharat, hipertensiune arterială, creșterea în greutate ridicată, asta că să nu mai vorbim de faptul că este fabricat din porumb modificat genetic. CRA a simțit că necesară schimbarea numelui, lucru ce ar crea într-un fel “claritate” pentru consumatori. Fiecare dintre aceste ingrediente va oferi copilului dumneavoastră o poftă de și mai mult zahăr în alimente. Aceste ingrediente interfera de fapt cu hormonii care spun creierului unui copil că acesta este satul! Prin urmare, este foarte comună tendința de a mânca mult prea mult în condițiile în care alimente care conțîn HFCS (sau chiar ultimele două) sunt din ce în ce mai prezente pe piață românească. În SUA, HFCS este etichetat, însă în Canada și Europa acesta poate fi încă mascat sub denumirea aparent inofensivă de glucoză-fructoză, sirop de glucoză-fructoza, sirop de fructoza din porumb, etc.
6. Sorbat de potasiu
Industria alimentară și oamenii de știință vânduți vor repetă precum papagalii, mituri și povești inventate și totodată nesfârsite, în care sorbatul de potasiu nu reprezintă o amenințare la adresa sănătătii, din cauza numeroaselor studiilor plătite și înregistrate frecvent de către aceștia privind siguranță și profilul sau non-toxic. Că întotdeauna în funcție de situația și sursă de la care te informezi, faptele care contrazic înregistrările de sigurantă sunt extrem de ușor de găsit. E plin net-ul cu alte cuvinte!
Rapoarte legate de chimia alimentelor și toxicologie au etichetat sorbatul de potasiu drept cancerigen, aceleași rapoarte arată rezultate pozitive în mutațiile liniilor de celule de mamifere. Alte studii au demonstrat efectele sistemice și toxice generale asupra organelor non-reproductive la animale. Nu există studii pe termen lung care să fi fost vreodată inițiate, fie pe animale, fie pe oameni, din lipsa de fonduri evident, deci nu există pur și simplu suficiente dovezi pentru a teoretiza ceea ce s-ar putea întâmpla după ani de ingerare a acestui conservant. Cu toate acestea, pe baza efectelor cancerigene și toxice pe termen scurt, este oare necesară și aduce oare vreun plus de valoare estimarea riscului pe termen lung? Un termen lung, în condițiile date ar aduce cel mult o estimare parametrizata a momentului în care s-ar declanșa cancerul, în funcție de persoană, grupa de sânge, șamd.
Dr. ing. bioch. Mihai Rissdörfer, Expert ANPC, Senior editor
Nota redacției
Parteneriat Jurnalul Bucureştiului
