Patrimoniul mondial UNESCO din România include în prezent în lista sa 7 situri culturale (bisericile din Moldova, Mănăstirea Horezu, satele cu biserici fortificate din Transilvania, cetățile dacice din Munții Orăștiei, centrul istoric al Sighișoarei, bisericile de lemn din Maramureș și peisajul cultural minier Roșia Montană) și două situri naturale (Delta Dunării și pădurile seculare și virgine de fag din Carpați și alte regiuni ale Europei). În prezent, România desfășoară, în paralel, mandate de membru în Consiliul Consultativ Științific și Tehnic al Convenției UNESCO din 2001 privind protejarea patrimoniului cultural subacvatic și în Comitetul interguvernamental pentru promovarea reîntoarcerii bunurilor culturale în țările de origine sau restituirea lor în cazul dobândirii ilicite. De asemenea, România participă, în calitate de observator, la toate reuniunile organismelor subsidiare ale UNESCO.
România are și 7 elemente pe Lista Patrimoniului Imaterial (ritualul călușului, doina, ceramica de Horezu, colindatul de ceată bărbătească, Feciorescul de Ticuș, meșteșugul covoarelor tradiționale de perete și practicile culturale asociate zilei de 1 Martie). Ziua de 16 noiembrie a fost declarată Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România prin Legea nr. 160/2013.
Ca punct focal pentru cultura și știința mondială, activitățile UNESCO (guvernată de Conferința generală, compusă din state membre și membri asociați, care se întrunește bianual pentru a stabili programele agenției și bugetul) s-au extins de-a lungul anilor pentru a include asistența în traducerea și difuzarea literaturii mondiale, stabilirea acordurilor de cooperare internațională pentru a asigura siturile patrimoniului mondial de importanță culturală și naturală, apărarea drepturilor omului, diviziunea digitală la nivel mondial și crearea unor societăți de cunoaștere incluzive prin informație și comunicare, lansând mai multe inițiative și mișcări globale, cum ar fi Educația pentru toți, pentru a-și avansa obiectivele principale. Convenţia privind protecţia patrimoniului mondial, cultural şi natural, adoptată în 1972, a dus la crearea Listei Patrimoniului Mondial, care în prezent include 1.120 de obiective din 167 de ţări.
Unul dintre cei care au contribuit la inscrierea Romaniei pe aceasta Liste a Patrimoniului este istoricul, profesorul, diplomatul Dumitru Preda, despre care monseniorul Francesco Follo, Observator permanent al Sf. Scaun pe langa UNESCO, spunea: „Cu un simț politic profund, o mare inteligenţă şi o fină cunoaştere a persoanelor, el a ştiut să gestioneze mai ales dosarele relative la Patrimoniul material şi imaterial, cultura şi drepturile omului”.
Bibliografie
Nota redacției
Parteneriat Jurnalul Bucureştiului
[…] Invitatul emisiunii „România de peste granițe” (Trinitas Tv), prof. dr. Dumitru Preda, ist… […]
[…] Invitatul emisiunii „România de peste granițe” (Trinitas Tv), prof. dr. Dumitru Preda, ist… […]