Analiza evenimentelor militare și politice ce au avut loc în Ucraina, conform informațiilor difuzate de canalele de știri internaționale și naționale, precum și a știrilor publicate de marile cotidiene sau în mediul on-line din săptămâna 28 februarie-06 martie 2022, au scos în evindență mai multe aspecte, pe care le voi detalia în cuprinsul „jurnalului politic”.

Referitor la acțiunile militare desfășurate pe teritoriul ucrainian, conform declarațiilor președintelui ucrainian Volodymyr Zelenskyy, s-a relevat faptul că atacurile rusești au continuatnu numai asupra obiectivelor militare, ci și asupra civililorși clădirilor rezidențiale, spitale și școli, sute de oameni pierzându-și viața, bombardamentele intensificându-se inclusiv în ziua negocierilor ruso-ucrainiene din data de 28 februarie 2022. În opinia oficialului ucrainian,bombardamentele ruseștidin ziua negocierii ar fi avut drept scop să pună presiune pe Guvernul ucrainean, pentru ca acesta să cedeze.

Prima rundă de negocieri ruso-ucraineană a eșuat în găsirea unei soluții pentru pace, dar părțile au stabilit să se reîntâlnească.În cadrul primei runde de negocieri ruso-ucrainiene, părțile „au identificat o serie de subiecte prioritare asupra cărora au fost conturate anumite decizii”.

De asemenea, „au discutat despre posibilitatea desfășurării altei runde de negocieri în viitorul apropiat pentru a da o dezvoltare practică subiectelor în cauză”, a relatat consilierul președintelui Volodymyr Zelenskyy, la finele întâlnirii delegațiilor. Potrivit știrilor, președintele rus, Vladimir Putin, i-ar fi cerut președintelui Emmanuel Macron, în cadrul unei convorbiri telefonice purtate de aceștia la data de 28 februarie 2022, „demilitarizarea, denazificarea și neutralitatea Ucrainei”, condiții obligatorii pentru ca Rusia să oprească războiul.

Pe fondul solicitărilor părții ruse,semnarea și depunerea de către Ucraina a unei cereri de aderare la Uniunea Europeană, în cadrul unei proceduri speciale, chiar în timpul negocierilor de pace ruso-ucrainiene, va constitui, în opinia mea, o piedică în evoluția negocierilor și va fi considerat de către partea rusă ca un act ostil din partea Ucrainei. În vederea aderării, președintele Ucrainei a menționat că a discutat cu șefii Portugaliei, Lituaniei, Franței, Poloniei, cu prim-miniștrii Belgiei, Spaniei și Marii Britanii. Sprijinul din partea partenerilor europeni este necondiționat și fără precedent.

Potrivit jurnaliștilor de război, zeci de soldați ucraineni au fost uciși de focuri de artilerie, oraşul Mariupol fiind înconjurat din toate părţile. Mariupol este un centru industrial metalurgic important, dar și cel mai mare terminal de cereale din zona de coastă a Mării Azov. Portul și orașul reprezintă un punct cheie la granița Rusiei cu Ucraina și cu râul Dnipro, cu legături în canalul din nordul Crimeii.

Dacă am analiza din punct de vedere strategico-militar, Rusia și-ar putea face o bază militară navală de mare impact strategic din Marea Azov, cu ieșire la Marea Neagră, iar dacă ar ocupa și Donbas-ul, atunci Rusia ar deveni dominantă în Marea Azov, tăind astfel legătura Ucrainei și accesul la această cale maritimă de importanță militară și comercială.

„Kramer contra Kramer” într-o confruntare de tip „Război și Pace” în lugubrul game „În slujba poporului” de tipul „Jocul ielelor”, componentele funeste ale unui digraf într-un sistem complex, într-o probematică (inter – pluri și transdisciplinară) aflată în „Agonie și Extaz” cu actul final „Dulce ca mierea este glonțul patriei”

Volumul „Culisele Securității”, al gazetarului – pamfletar gălățean Pompiliu Comșa (Corespondență de la scriitorul Săndel Dumitru, autorul lucării „Galaţiul, aşa cum mi-l amintesc”)

Practic, Moscova ar închide Marea Azov pentru țările „inamice”, putându-și aduce flota rusească în portul Mariupol, iar împreună cu Sevastopol din Crimeea, cele două porturi ar deveni baze militare navale de temut ale Rusiei și ar consolida din punct de vedere militarpoziția Rusiei în partea de sud-est a Europei. Această situație ar constitui un pericol uriaș pentru securitatea regională din zona Mării Negre și a țărilor vecine, precum Turcia, Bulgaria și România.

Peste 70 de soldați ucraineni au fost uciși în timpul atacului asupra bazei militare Ohtîrka. Volodymyr Zelenskyy președintele ucrainian, a declarat că în cinci zile au fost executate 56 de raiduri de rachete şi 113 rachete de croazieră au fost lansate în Ucraina de către ruși. Jurnaliștii ucraineni afirmă că ar fi vorba despre o bombă cu vid, adică o bombă termobarică, acest tip de armament fiind interzis de Convenția de la Geneva.

Zelenskyy a mai declarat, la data de 28 februarie 2022, că forţele ruseşti au tras cu brutalitate asupra Harkov-ului din artileria cu reacţie. A fost în mod clar o crimă de război. Ne aflăm în situația încălcării normelor de drept internațional umanitar. În acest sens, conform declarațiilor președintelui Curții Penale Internaționale de la Haga, procurorul Karim Khan, Curtea intenționează să înceapă, în timpul cel mai scurt posibil, o anchetă privind invazia rusă în Ucraina. În urma unei examinări preliminare a situaţiei, există o bază rezonabilă pentru „a crede că în Ucraina au fost comise atât crime de război, cât şi crime împotriva umanităţii”.

Jurnal Politic (1) – Inevitabilul s-a produs (Corespondenţă de la H.E. HRH Lord Sir Prof. dr. Florentin Scaleţchi, analist politic, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului – Naţiunile Unite – Ecosoc)

La data de 01 martie 2022 a fost executat un atac rusesc cu rachete asupra unei staţii radar din Ismail, oraş aflat la 15 kilometri de graniţa României. Bombardamentul ar fi vizat distrugerea unei unități militare a Ucrainei din Loschinovka, unde erau instalate radare. Rusia ar fi lansat și o rachetă balistică Iskander asupra Kievului. Consilierul ministrului afacerilor interne al Ucrainei, Anton Gerashchenko, consideră că Rusia vrea să ridice miza după negocierile cu delegația ucraineană și intenționează să încercuiască capitala Kiev și orașul Mariupol.

Conform statisticilor 150.000 de refugiați au ajuns în România, din care doar jumătate au rămas pe teritoriul țării noastre. Până acum, au fost înregistrate 700 de cereri de azil.Pe măsură ce situația umanitară din Ucraina se înrăutățește, iar țările învecinate primesc refugiați, Comisia Europeană depune eforturi pentru a oferi asistență de urgență. Cca 90 milioane euro vor finanța programe de ajutor de urgență destinate civililor afectați de războiul din Ucraina, ca parte a unui apel urgent de ajutor transmis de Organizația Națiunilor Unite. Noul ajutor umanitar va consta în hrană, apă, asistență medicală, adăposturi și va contribui la acoperirea nevoilor de bază ale acestor persoane.

La New York, unde Statuia Libertății a fost îmbrăcată în culorile Ucrainei, sesiunea de urgenţă a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite ce a avut loc, în seara zilei de 28 februarie 2022, a început cu un apel la un armistiţiu imediat. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a cerut ca militarii să revină în cazărmi, iar civilii să fie protejaţi. „Suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a Ucrainei trebuie respectate”, a adăugat el.

Comunicat de presă al OADO (Organizaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului – Națiunile Unite – Ecosec)

În seara aceleași zile, preşedintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, a avut o nouă rundă de discuții, în format restrâns, cu lideri ai Uniunii Europene şi NATO, premierii Marii Britanii şi Canadei, cancelarul Germaniei şi preşedinţii Franţei, Poloniei şi României.În intervenția sa, Klaus Iohannis, președintele României, a exprimat disponibilitatea ţării noastre să aibă calitatea de centru de distribuţie a asistenţei umanitare pentru Ucraina, valorificând poziţia de stat vecin cu cea mai lungă frontieră. În timpul unei vizite la Suceava, comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a mulţumit României şi poporului român pentru implicarea în preluarea ucrainenilor, care fug din calea războiului.

„Frica este mai puternică decât gerul”, au mărturisit refugiații ucraineni ajunși în punctul de graniță Siret. Unii dintre ei au fugit pe jos din calea războiului și au așteptat cu orele să treacă în România. Ministrul român al Internelor, Lucian Bode, a cerut urgentarea procedurilor vamale. Sute de voluntari oferă sprijin atât la Siret, cât și la Sighetu Marmației și la Isaccea.

De asemenea, Crucea Roşie Română şi inspectoratele școlare din mai multe județe se mobilizează în sprijinul refugiaților. Sub deviza „Profesoare fără mărţişoare”, cadrele didactice fac apel la cetățeni să doneze alimente, haine şi încălţăminte pentru cei năpăstuiți de război. La rândul lor, universităţile româneşti pun la dispoziţia refugiaţilor ucraineni cazare, iar profesorii şi studenţii se implică în colectarea de alimente şi alte acte de voluntariat.

Românii au dovedit o solidaritate remarcabilă și o mobilizare fără precedent în sprijinul vecinilor noștri, refugiații ucrainieni!

Potrivit informațiilor difuzate de armata ucrainiană la data de 01 martie a.c., 5.710 militari ruși au fost uciși și 200 de militari au fost luați prizonieri.
Președintele Klaus Iohannis a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), la data de 01 martie 2022, la ora 12:00. Pe ordinea de zi au fost incluse subiecte referitoare la măsurile de securitate euroatlantică în contextul agresiunii Federației Ruse împotriva Ucrainei și implicațiile pentru România,evoluția situației din Ucraina și gestionarea integrată a unui eventual flux masiv de refugiați/persoane strămutate pe teritoriul național, în contextul securitar internațional.
Peste 1.500.000 de ucraineni s-au refugiat din calea războiului în țările vecine, cei mai mulți dintre ei în Polonia (circa 600.000) și în România (250.000)!

Corespondenţă de la H.E. HRH Lord Sir Prof. dr. Florentin Scaleţchi, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Na ţ iunile Unite

Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului (Națiunile Unite- Ecosec)

Thomas CSINTA, research professor of Mathematical modeling and Applied mathematics in Social Sciences and criminal investigative journalist (Press Attached of Organization for the Defense Human Rights – United Nations)

Notă. Articole asociate

Un nou birou (filială) al OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului), a fost creat La Londra, „Centrul democrației lumii” (Corespondenţă de la H.E. HRH Lord Sir Prof. dr. Florentin Scaleţchi, analist politic, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului – Naţiunile Unite)

Ziua Internațională a Drepturilor Omului sărbătorită pe 10 decembrie la București, la sediul OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului – Națiunile Unite – Ecosec)

Jurnal de călătorie după un an de pandemie Covid–19 (Corespondență din Ucraina de la Prof. dr. Florentin Scaleţchi, analist politic, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite)

Articolele Lordului Florentin Scaletchi în Jurnalul Bucureştiului, Organizația p en tru Apărarea Drepturilor Omului (OADO)

Nota redacției

Revista internațională de cultură „Cervantes”: Rezumat al interviului „interzis” al profesorului – cercetător Thomas Csinta, acordat jurnalistului Geo Scripcariu, de la Radio Punct Londra